Lipsa mișcării predispune la psoriazis? [studiu]

Deși este clasificată ca boală de piele, psoriazisul este o boală a sistemului imunitar. Aceasta  poate debuta la orice vârstă, dar cel mai adesea, se dezvoltă la adulții cu vârsta sub 35 de ani și afectează în mod egal bărbații și femeile.

Ce este psoriazisul?

Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică, care implică de obicei, perioade în care ai simptome ușoare sau deloc, urmate de perioade în care simptomele se manifestă mai sever. Severitatea psoriazisului variază foarte mult de la persoană la persoană în timp ce pentru unii este doar o iritare minoră, altora le poate afecta în mod major calitatea vieții. 

Cum se manifestă psoriazisul?

Semnele și simptomele psoriazisului pot varia de la un pacient la altul și pot să difere de la câteva pete până la erupții majore care acoperă suprafețe mari. Cele mai frecvent afectate zone sunt spatele, coatele, genunchii, picioarele, tălpile picioarelor, scalpul, fața și palmele.

Semnele și simptomele frecvente cuprind:
•    pete roșii de piele acoperite cu solzi, coji groase, argintii;
•    piele uscată, crăpată, care poate sângera; 
•    mâncărime, arsură sau durere;
•    unghii îngroșate, crestate sau cu adâncituri punctiforme;
•    articulații umflate și rigide.

Cele mai multe tipuri de psoriazis trec prin cicluri, manifestându-se câteva săptămâni sau luni, apoi cedând pentru un timp sau chiar intrând în remisie.

Cauze psoriazis

În privința psoriazisului, ceea ce face ca sistemul imunitar să funcționeze defectuos nu este pe deplin clar. Cercetătorii cred că atât factorii genetici, cât și factorii de mediu au un rol în apariția aceste boli. Totodată, psoriazisul nu este contagios. Se consideră că psoriazisul este o problemă a sistemului imunitar care determină regenerarea pielii în ritmuri mai rapide decât în mod normal. În cel mai des întâlnit tip de psoriazis, cunoscut sub numele de psoriazis în plăci, această schimbare rapidă a celulelor este caracterizată de coji și pete groase și roșii pe piele, având frecvent, un strat alb sau argintiu.

Clasificare psoriazis 

Alte tipuri de psoriazis sunt: 
•    psoriazisul gutat – de obicei, declanșat de o infecție bacteriană, care se manifestă prin leziuni mici roșii pe piele și debutează în copilărie sau adolescență; 
•    psoriazisul inversat, ce este provocat de infecții fungice și apare în pliurile pielii cum ar fi în zona subrațului, sub sâni sau între coapse;
•    psoriazisul pustulos – o formă rară, ce provoacă leziuni clar definite, umplute cu puroi, care apar în pete răspândite pe întreg corpul ori în zona palmelor sau tălpilor;
•    psoriazisul eritrodermic sau exfoliant, ce se prezintă sub forma unor arsuri severe;
•    psoriazisul unghiilor – unghiile psoriazice se pot slăbi și se pot separa de patul unghial (onicoliză), iar în cazuri severe pot cauza sfărâmarea unghiei ;
•    artrita psoriazică, ce provoacă articulații umflate, dureroase, specifice artritei, iar uneori, produce modificări ale unghiilor; poate afecta orice articulație și poate provoca rigiditate și deteriorarea progresivă a articulațiilor care, în cele mai grave cazuri, poate duce la deteriorarea permanentă a articulațiilor.

Factori declanșatori psoriazis

Mulți oameni predispuși la psoriazis pot fi lipsiți de simptome ani de-a rândul, până când boala este declanșată de un factor de mediu. Declanșatorii obișnuiți ai psoriazisului includ:
•    infecțiile, cum ar fi strepcocul în gât sau infecțiile pielii;
•    vremea, în special condițiile meteorologice reci și uscate;
•    leziuniile pielii, cum ar fi: o tăietură, o mușcătură de insecte, o arsură solară severă;
•    stresul;
•    fumatul și expunerea la fumat (fumatul pasiv);
•    consumul exagerat de alcool;
•    anumite medicamente cum ar fi cele pentru hipertensiune arterială.

Lipsa mișcării predispune la psoriazis?

Într-un studiu1 major, publicat în ianuarie 2021, oamenii de știință de la Universitatea din Gothenburg, Suedia au demonstrat că există o legătură între capacitatea fizică la adulți și riscul crescut de a dezvolta psoriazis. Pentru bărbații recrutați la pregătirea militară obligatorie, care au fost calificați ca fiind cei mai puțini apți fizic, riscul de a dezvolta ulterior psoriazis a fost cu 35% decât pentru bărbați calificați ca fiind mai potriviți din punctul de vedere al competențelor fizice la care au fost supuși.

Studiul1 s-a bazat pe datele a peste 1,2 milioane de bărbați cu vârsta de 18 ani, recrutați în Forțele Armate Suedeze între anii 1968 și 2005. În timpul procesului de înscriere, toți acești tineri au fost supuși aceluiași test de aptitudini fizice, pe o bicicletă de exerciții. Cercetătorii au împărțit datele, în funcție de cât de potriviți erau bărbații pentru recrutare, în trei niveluri și anume, cu aptitudini scăzute, medii și ridicate. Apoi au combinat datele cu alte registre, folosind Registrul național al pacienților din Suedia, pentru a obține coduri de diagnostic pentru psoriazis și artrită psoriazică. 

Mai târziu, când participanții la studiu1 aveau între 37 și 51 de ani, puțin peste 23.000 de recruți au dezvoltat psoriazis sau artrită psoriazică. În grupul bărbaților cu aptitudini fizice scăzute, 2,5 % au dezvoltat una sau ambele boli, în timp ce doar 1,7% din grupul cu aptitudini fizice crescute au făcut psoriazis sau artrită psoriazică . Astfel, cu cât bărbații erau mai puțin în formă atunci când au fost recrutați, cu atât mai mare a fost proporția acelora care s-au îmbolnăvit ulterior de psoriazis sau artrită psoriazică. În grupul bărbaților cu aptitudini fizice reduse, riscul de a dezvolta psoriazis a fost cu 35% mai mare, iar cel de a dezvolta artrită psoriazică cu 44% mai mare, decât în grupul bărbaților ce au avut o condiție fizică crescută.

Cu toate acestea, oamenii de știință ce au desfășurat această cercetare, atenționează asupra faptului că această asociere nu este cauzală: „Arătăm că există o asociere între capacitatea fizică mai mică și riscul crescut de a dezvolta psoriazis și artrita psoriazică, dar nu arătăm o legătură cauzală. Deci, nu putem spune că aceste condiții de sănătate pot fi prevenite prin exerciții fizice.”, a menționat Marta Laskowski, doctorand în dermatologie la Universitatea din Gothenburg și medic rezident la Spitalul Universitar Sahlgrenska.

De asemenea, grupul de bărbați care a avut o condiție fizică mai slabă, a fost și cel mai mic, reprezentând puțin sub 48.000 de persoane, adică 3,9% din totalul bărbaților recrutați în studiu1. 
Mai mult decât atât, Marta Laskowski, unul dintre cercetătorii studiului1, a adăugat că: „lipsa mișcării, condiția fizică redusă era deja cunoscută pentru creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, iar psoriazisul ca atare este legat și de riscul crescut al bolilor cardiovasculare. Rezultatele studiului nostru confirmă motivele pentru evaluarea stării de sănătate a oamenilor la începutul vieții, este necesară pentru a identifica persoanele care au risc mai mare de a le fi afectată sănătatea, mai târziu în viață.”

În plus, cercetările anterioare au indicat faptul că, în general, pacienții diagnosticați cu psoriazis sunt mai puțin apți din punct de vedere fizic, decât cei fără psoriazis, care se angajează într-o cantitate egală de activitate fizică. Cu toate acestea, motivele acestei diferențe nu au fost pe deplin clarificate. „Un punct slab a studiului nostru este că nu am reușit să monitorizăm tendințele respondenților de a face mișcare, în intervalul de timp cuprins între recrutarea lor și debutul bolii. De asemenea, ne lipsesc datele despre fumat, care este un factor de risc cunoscut pentru psoriazis” , a explicat Marta Laskowski.

Persoanele care suferă de psoriazis au, de asemenea, adesea și alte boli cum sunt obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul și depresia. În plus, aproximativ 30% dintre pacienții diagnosticați cu psoriazis suferă și de artrită psoriazică. În această privință, pentru menținerea sănătății mușchilor și articulațiilor, poți apela la suplimente ce conțin extract din membrană de coajă de ou NEM și acizi grași Omega 3, care au un efect calmant în organism. Extractul din membrană de coajă de ou NEM® este o sursă naturală de glucozamină, sulfat de condroitină, acid hialuronic, colagen și proteine, esențiale pentru menținerea sănătății cartilajului articular, a tendoanelor și a ligamentelor.


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1.Studiul „Cardiorespiratory fitness in late adolescence and long-term risk of psoriasis and psoriatic arthritis among Swedish men”, publicat în „Plos one” 16.1 (2021): e0243348, autori: Laskowski Marta, et al., https://www.sciencedaily.com/releases/2021/01/210112110116.htm
Mayo Clinic: „Psoriasis”, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/psoriasis/symptoms-causes/syc-20355840
NHS: „Psoriasis”, https://www.nhs.uk/conditions/psoriasis/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0