Izolarea afectează memoria și procesarea informațiilor (studiu)

Respondenții unui sondaj amplu au raportat modificări ale memoriei și probleme cu procesarea informațiilor ca urmare a izolării sociale cauzate de restricțiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19.

O mare parte a populației globale a experimentat condiții de carantină și izolare din cauza pandemiei de COVID-19 și au apărut tot mai multe dovezi ale consecințelor izolării sociale și a singurătății asupra stării de spirit, precum și a sănătății fizice, atât a tinerilor, cât și a adulților și vârstnicilor. 

Dacă izolarea socială duce la declin cognitiv - adică afectează memoria, abilitățile perceptive și/sau funcția executivă - acest lucru are un impact semnificativ asupra performanțelor școlare sau de la locul de muncă și asupra vieții de zi cu zi.

Izolarea socială ne deteriorează concentrarea și memoria

Dacă ai momente în care nu mai știi unde ți-ai lăsat telefonul mobil prin casă sau ai probleme în a te concentra atunci când încerci să citești o știre, o carte sau un articol mai amplu pe internet, nu ești singur. Unele cercetări efectuate în timpul pandemiei de COVID-19 arată că izolarea în care am trăit cu toții (unii pentru un timp mai scurt, alții pentru o perioadă mai lungă, în funcție de restricțiile din fiecare țară) infleunțează negativ memoria și concentrarea.

Aceleași cercetări indică faptul că, deși problemele cognitive au fost frecvente de-a lungul pandemiei inclusiv la persoanele perfect sănătoase, cea mai grea situație a fost a persoanelor care au avut probleme emoționale, care se simțeau deprimate ori stresate și anxioase.

Un studiu¹ efectuat la Universitatea din New South Wales sugerează că motivul pentru care memoria noastră de zi cu zi se înrăutățește în perioadele de izolare socială este că trăim un fel de „Ziua Cârtiței” (adică ni se pare că toate zilele arată la fel), ceea ce îngreunează rolul creierului de a fixa amintiri și de a le recupera mai târziu.

Ceea ce se știe despre memoria umană este că acordă o importanță mare contextului. Indiferent că îndeplinim o sarcină domestică sau că stăm de vorbă cu un prieten ori că ne uităm la un film, când trecem prin experiența respectivă suntem concentrați pe partea principală a acesteia, însă creierul nostru codifică de fapt o mulțime de alte lucruri, printre care locul în care se întâmplă și momentul.

Potrivit oamenilor de știință, creierul nostru este sensibil la acest context de fundal, ceea ce ne ajută să ne fixăm amintirile într-un mod în care ne este ușor să le recuperăm mai târziu. Așadar, atunci când contextul se schimbă, ceea ce se întâmplă în mod normal în viața de zi cu zi când ne mișcăm și mergem în locuri diferite în momente diferite ale zilei, ne este ușor să adunăm amintiri și să le extragem din memorie mai târziu, când avem nevoie de ele.

Dar când ne aflăm în izolare, oportunitățile de a ne deplasa în mediul înconjurător și de a ne angaja în diferite activități sunt foarte limitate. Izolarea socială s-a bazat pe faptul că oamenii au petrecut cât mai mult timp la domiciliu, făcând zilnic cam aceleași lucruri sau variații ale aceluiași lucru în fiecare zi. 

De aceea, pentru că în izolare există același context pentru fiecare zi, toate zilele tind să semene una cu alta. Prin urmare, ne vine greu să ne amintim ce am făcut, de exemplu, în ziua de marți a săptămânii trecute, din moment ce nu am văzut și nu am făcut nimic deosebit față de restul zilelor săptămânii.

Așadar, pe timp de izolare, creierul are dificutăți în a separa experiențele dintr-o zi de cele trăite în altă zi și acesta este unul dintre motivele pentru care ne putem confrunta cu lipsa de concentrare, cu dificultatea de a procesa informații și cu tulburări de memorie.

Un studiu care a cercetat efectele pe care izolarea socială timp de două luni le-a avut în Scoția, în 2020, a presupus ca participanții să execute sarcini online pentru a li se testa memoria, luarea deciziilor și atenția selectivă. Cercetătorii au descoperit că performanța a fost mai slabă în timpul carantinei impuse de autorități, dar odată ce restricțiile au fost reduse, în special cea care implica izolarea socială, oamenii și-au revenit destul de repede.

Nivelurile de interacțiune socială în timpul carantinei au fost, de asemenea, corelate cu performanța cognitivă. Oamenii care și-au putut menține mai mult interacțiunile online în timpul izolării, comunicând des cu persoane din afara gospodăriei, s-au descurcat mai bine la sarcinile solicitate în timpul studiului.

Conexiunile online cu cei dragi, de ajutor pentru păstarea funcției cognitive normale în izolare

Izolarea completă, subliniază savanții, este foarte dăunătoare pentru funcția cognitivă, dar dacă există un nivel de interacțiune cu persoane din gospodărie sau online, cu alte persoane (prieteni, rude, colegi de muncă etc.), aceasta are efecte pozitive în ceea ce privește concentrarea și memoria.

Pentru a ne aminti mai bine ce am făcut într-o zi anume, cercetătorii sugerează ca, în perioadele de izolare, să intercalăm printre acțiunile repetitive (cum ar fi cele legate de munca la domiciliu) unele diferite, care să ne ajute creierul să fixeze amintirile. 

De exemplu, dacă obișnuiam să mergem pe jos zilnic, în perioadele de izolare socială ne este de ajutor să facem în casă exerciții fizice diferite în fiecare zi: lunea să facem exerciții pentru brațe și trunchi, marțea exerciții pentru picioare, miercurea să alergăm pe loc, joia să sărim coarda și așa mai departe. De asemenea, putem jongla cu mâncarea: lunea poate fi ziua în care facem piața, am putea stabili ca sâmbăta să fie seară de pizza etc.

Potrivit altor cercetări, yoga și dansul online au fost lucruri pe care oamenii le-au raportat ca parte a activității lor zilnice în perioadele de izolare, aceste forme de mișcare părând să aibă un efect benefic asupra funcției cognitive. 

Concluzia oamenilor de știință este că diversificarea activităților în perioadele de izolare ajută la menținerea concentrării și atenției și la stimularea memoriei, dar, chiar dacă oamenii se confruntă cu lipsa de atenție și tulburări de memorie în aceste perioade, problemele cognitive li se rezolvă odată ce ies din carantină și revin la activitățile și preocupările lor obișnuite de zi cu zi.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Wiley Online Library - Social isolation during COVID-19 lockdown impairs cognitive function 
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/acp.3821
1. Studiul „Social isolation during COVID-19 lockdown impairs cognitive function”, apărut în Aplied Cognitve Psychology, 2021, https://doi.org/10.1002/acp.3821, autori: Joanne Ingram,Christopher J. Hand, Greg Maciejewski
The Harvard Gazette - Young adults hardest hit by loneliness during pandemic
https://news.harvard.edu/gazette/story/2021/02/young-adults-teens-loneliness-mental-health-coronavirus-covid-pandemic/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0