Giardioza: cauze, simptome si tratament

Giardioza, cunoscută în popor și sub numele de giardia, este afecțiunea intestinală cauzată de infecția cu parazitul Giardia lamblia, care pătrunde în intestinul subțire.

Giardia lamblia (Giardia intestinalis sau Giardia duodenalis) este un parazit producător de chisturi, capabil să se stabilească în intestinul uman și animal. Paraziții ar putea provoca boli în mod egal la oameni și animale, cum ar fi câini, pisici, vaci și oi.  

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cauze giardioza

Parazitul microscopic Giardia se regăsește în întreaga lume, însă în special în zonele cu o igienă precară și cu apa contaminată. Parazitul se poate găsi atât în apa din fântâni, cât și în lacuri, piscine sau chiar în apa de la robinet.

Parazitul trăiește în intestinele oamenilor, dar și în cele ale animalelor. Înainte ca parazitul să ajungă în scaun, acesta capătă o carcasă, luând aspectul unui chist. Carcasa îi permite să supraviețuiască în afara intestinelor și câteva luni.

Infecția cu Giardia lamblia are loc după ingerarea chisturilor parazite. Acest lucru se poate întâmpla prin consumul de apă contaminată, prin consumul de mâncare contaminată sau prin contaminarea în urma contactului direct cu persoana infestată.

Cea mai comună cale prin care Giardia pătrunde în intestinele tale este însă prin ingerarea apei contaminate din lacuri, izvoare, piscine, râuri sau de la robinet. O persoană care suferă de diaree poate, spre exemplu, să contamineze o piscină întreagă.

În ceea ce privește mâncarea, aceasta este infestată de regulă prin manipularea de către bucătarii care au giardioză și nu se spală pe mâini înainte de a găti. Totodată, și spălarea alimentelor cu apă contaminată le poate infesta.

În ceea ce privește infectarea cu virusul Giardia lamblia în urma unui contact direct cu o persoană care suferă de giardioză, părinții care schimbă scutecele copiilor se pot pricopsi cu acest parazit prin contactul cu materiile fecale care conțin chisturi parazite. Și sexul anal este o metodă de infestare cu parazitul care declanșează giardioza.

Simptome giardioză

Copiii sunt deosebit de sensibili la infecții parazitare și la dezvoltarea unei simptomatologie acute; dar, la adulți, evoluțiile cronice pot fi asimptomatice sau pot fi prezente ca simptome ușoare nespecifice care au ca rezultat un indice clinic scăzut de suspiciune pentru diagnostic.

Simptomele giardiozei încep în general cu 2 până la 5 scaune moi pe zi și creșterea progresivă a oboselii. Alte simptome, mai puțin frecvente, includ febră, mâncărimi ale pielii, urticarie și umflarea ochilor și a articulațiilor. În timp, giardioza poate provoca, de asemenea, pierderea în greutate și împiedică organismul să absoarbă nutrienții de care are nevoie, cum ar fi grăsimile, lactoza, vitamina A și vitamina B12. Unii oameni cu infecții cu Giardia nu au deloc simptome.

În general, simptomele giardiozei persistă în jur de 2-6 săptămâni, însă în unele cazuri acestea revin după o perioadă. La persoanele cu sistem imunitar slăbit (de exemplu, din cauza unor boli precum HIV), simptomele pot dura mai mult.  

Pe scurt, simptomele giardiozei sunt:

  • Diaree
  • Gaz
  • Scaune urât mirositoare, care au tendința de a pluti
  • Crampe sau dureri de stomac
  • Stomac deranjat sau greață
  • Vărsături
  • Deshidratare

Diagnosticare giardioza

Analiza materiilor fecale este cea care ajută medicul să diagnosticheze giardioza. Diagnosticul tradițional al giardiozei se bazează pe observarea microscopică a chisturilor din probele de scaun1.

Oamenii de știință spun că testele de detectare a antigenului din scaun și testele de amplificare a acidului nucleic (NAAT) sunt de obicei mai rapide și mai sensibile și mai specifice decât microscopia.
Totuși, parazitul poate fi dificil de detectat la microscop, deoarece protozoarele sunt eliminate doar intermitent. Sensibilitatea microscopiei poate fi crescută prin colectarea a trei probe de scaun în zile diferite. 

Tratament giardioza

În multe cazuri, giardioza se vindecă de la sine. Medicul poate prescrie însă tratament dacă infecția este severă sau de lungă durată. Cel mai comun tratament este cel pe bază de medicamente antiparazitare. În cazurile mai severe, se pot folosi și antibiotice precum:

Metronidazolul este tratamentul de primă linie pentru giardioză. Doza obișnuită este de 250 până la 500 mg de 3 ori pe zi timp de 5 până la 10 zile, deși studiile arată că doar o doză pe zi poate fi la fel de eficientă. Metronidazolul trebuie utilizat cu prudență la femeile însărcinate, în special în primul trimestru, din cauza preocupărilor legate de fătul care poate dezvolta buza despicată. De asemenea, pacienții trebuie sfătuiți să evite consumul de alcool din cauza efectului disulfiram (înroșirea feței, durerile de cap și greața). Acest medicament poate cauza reacții adverse precum greață și gust metalic în gură.  

O revizuire sistematică a constatat că albendazolul poate fi la fel de eficient ca metronidazolul, cu mai puține efecte secundare 2. Dacă pacienții continuă să aibă simptome în ciuda terapiei, trebuie utilizat un medicament din altă clasă.

Tinizolul – este foarte eficient și tratează giardioza într-o singură doză

Nitazoxanide – este folosit adesea pentru tratarea copiilor întrucât este disponibil și sub formă lichidă, mai ușor de administrat celor mici

Se consideră că probioticele, în special Lactobacillus casei (L. casei), modulează infecția cu Giardia prin minimizarea sau prevenirea aderenței trofozoiților Giardia la suprafața mucoasei, sugerând că probioticele oferă un mod sigur și eficient de prevenire și tratare a acestei infecții.

Giardioza se răspândește foarte ușor. De obicei, este mai bine dacă toată familia urmează același tratament în același timp. Este important să fii atent la deshidratare atunci când ai giardioză. Femeile însărcinate și sugarii sunt mai predispuși să se deshidrateze atunci când au diaree. Deshidratarea poate fi fatală pentru sugari.  

Dieta în giardioză

Puteți mânca alimente moi, simple. Alegerile bune sunt biscuitii, pâinea prăjită, tăițeii simpli sau orezul, cerealele gătite, sosul de mere și bananele. Mâncați încet și evitați alimentele care sunt greu de digerat sau care vă pot irita stomacul, cum ar fi alimentele cu acizi (precum roșiile sau portocalele), alimentele picante sau grase, carnea și legumele crude.

Complicații giardioză

Giardioza poate determina apariția unor complicații precum scăderea în greutate și deshidratarea puternică din cauza diareei. Infecția poate cauza, în unele cazuri, și intoleranță la lactoză. Copiii mai mici de 5 ani care suferă de giardioză prezintă risc de malnutriție întrucât parazitul îi privează de nutrienți importanți pentru dezvoltarea lor armonioasă. Giardioza severă poate întârzia creșterea fizică și mentală, poate încetini dezvoltarea și poate provoca malnutriție.

Naegleria fowleri este o amibă transmisă prin apă care pătrunde în creier prin pasajul nazal, provocând un tip de leziuni cerebrale cunoscute sub numele de meningoencefalită amoebiană primară (PAM). Deși relativ rar, meningoencefalită amoebiană primară are o rată a mortalității mai mare de 95 la sută.

Ocazional, persoanele cu giardioză vor avea complicații pe termen lung, cum ar fi artrită reactivă, sindromul colonului iritabil și diaree recurentă care poate dura ani de zile. La acești pacienți fost raportată o prevalență mai mare a anxietății. Complicațiile severe ale parazitului pot include inflamația țesutului cardiac și aritmia care pune viața în pericol sau bătăile neregulate ale inimii, atrag atenția specialiștii.

Cum previi giardioza

Paraziții Giardia lamblia se răspândesc ușor de la o persoană la alta; doar o cantitate mică poate îmbolnăvi pe cineva. Ca să previi îmbolnăvirea, ține cont de următoarele recomandări:

Practică o bună igienă a mâinilor. Spală-te bine cu apă și săpun, pentru cel puțin 20 de secunde, de fiecare dată după ce folosești toaleta, grădinărești sau urmează să gătești. Deoarece parazitul Giardia lamblia se poate întâlni și în sol, spălați-vă mâinile cu apă și săpun după munca la câmp, după ce grădinăriți, chiar dacă purtați mănuși.

Curățați, igienizați sau dezinfectați jucăriile și suprafețele dacă unul dintre copii s-a îmbolnăvit. 

Nu împărțiți niciun prosop sau aparat de ras cu o persoană care are giardioză.

Nu înghițiți apa din piscină.

Nu înotați și nu lăsați copiii să înoate dacă sunt bolnavi de diaree.

Faceți un duș înainte de a intra în apa de la piscină. 

Minimizați contactul cu excrementele tuturor animalelor, în special ale animalelor tinere. Nu vă atingeți fața sau gura după ce vă aflați în apropierea animalelor și spălați-vă mâinile cât mai repede posibil după ce ați atins animalele sau orice altceva din zona în care trăiesc și se plimbă.

Nu beți apă care nu este potabilă și nu folosiți gheață făcută cu apă din lacuri, râuri, izvoare, iazuri, pâraie sau fântâni de mică adâncime.

Nu mâncați fructe și legume spălate în apă care ar putea fi contaminată.

Evitați să mâncați alimente negătite atunci când călătoriți în țări în care aprovizionarea cu alimente ar putea fi nesigură.

Nu utilizați și nu beți apă tratată necorespunzător și nu folosiți gheață atunci când călătoriți în țări în care apa ar putea să nu fie potabilă. Apa poate fi decontaminată prin fierbere. Dezinfecția cu compuși care conțin iod este eficientă în mod variabil și depinde de turbiditatea și temperatura apei și de durata tratamentului. Unele dispozitive de filtrare portabile pot elimina chisturile Giardia din apa contaminată, dar eficacitatea diferitelor sisteme de filtrare nu a fost pe deplin evaluată.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.


Sursă foto: Shutterstock
Centers for Disease Control and Prevention - Diagnosis and Treatment
https://www.cdc.gov/parasites/giardia/diagnosis.html
1 Studiul „Giardia intestinalis and Fructose Malabsorption: A Frequent Association”, Nutrients. 2019 Dec, María Trelis, Silvia Taroncher-Ferrer, Mónica Gozalbo, Vicente Ortiz,José M. Soriano,Antonio Osuna, Juan F. Merino-Torres
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6950212/
2 Studiul „Treatment of refractory paediatric giardiasis using secnidazole plus albendazole: a case series”, Infez Med. 2018 Dec 1, Angel A Escobedo, Pedro Almirall, Elaine Chirino, Frank Pacheco, Ana Duque, Ivonne Avila
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30555145/
European Centre for Disease Prevention and Control - Giardiasis
https://www.ecdc.europa.eu/en/giardiasis


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0