Schimbarile climatice: ce impact are incalzirea globala asupra sanatatii?
Schimbarile climatice: ce impact are incalzirea globala asupra sanatatii?
Schimbarile climatice: ce impact are incalzirea globala asupra sanatatii?
Încălzirea globală reprezintă creșterea pe termen lung a temperaturii medii a atmosferei și oceanelor Pământului, cauzată în principal de activitățile umane. Cercetările științifice arată că amenințările cele mai importante includ frecvența tot mai mare a valurilor de căldură și a evenimentelor meteorologice extreme - furtuni, secete, incendii, inundații, alături de creșterea nivelului mării și poluarea aerului. În acest context, sănătatea umană este tot mai afectată de schimbările climatice, valurile de căldură, dar nu numai, provocând multe decese premature.
Principalele cauze care au dus la încălzirea globală sunt emisiile de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon (CO₂) și metanul (CH₄) rezultate din arderea combustibililor fosili, defrișări, agricultură și alte activități industriale. Consecințe ale încălzirii globale sunt topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării, evenimente meteo extreme mai frecvente (furtuni, secete, valuri de căldură), modificarea ecosistemelor și extincția unor specii și impactul negativ asupra agriculturii, sănătății umane și resurselor de apă.
O analiză recentă arată că „ultimul deceniu a fost cel mai fierbinte înregistrat, un indicator clar al escaladării crizei climatice. Scenariul climatic în evoluție este un mozaic de catastrofe ecologice, fiecare contribuind la o serie complexă de provocări în materie de sănătate. Organizația Mondială a Sănătății a preconizat că între 2030 și 2050 schimbările climatice vor provoca, direct sau indirect, aproximativ 250.000 de decese în plus pe an”.
Un alt studiu de acum câțiva ani relevă faptul că numărul de decese cauzate de temperaturile ridicate va fi în continuă creștere în ciuda faptului că majoritatea națiunilor lumii se lupta cu menținerea situației în ce privește încălzirea globală la cote agreate.
Oamenii din tot mai multe zone, afectați de schimbările climatice
O analiză a 44 din cele 101 cele mai populate metropole arată că numărul orașelor care suferă de temperaturi extreme continuă să crească. Acest trend va expune mai mult de 350 de milioane de oameni stresului cauzat de încălzirea globală până în 2050 dacă populația va crește în ritmul preconizat, au subliniat autorii studiului. „Odată cu încălzirea climatului, numărul și intensitatea valurilor de căldură va crește”, a subliniat climatologul britanic Tom Matthews.
Valurile de căldură amenință în special orașele mari cu mult asfalt, beton și populații enorme, a arătat și medicul american Georges Benjamin. „Cele mai multe orașe din Statele Unite ale Americii au elaborat planuri pentru a se adresa valurile de căldură”, a explicat medicul. „Cu toate acestea avem încă un număr destul de mare de decese cauzat de temperaturile ridicate”.
Pentru a examina impactul pe care încălzirea globală îl are asupra stresului termic uman, cercetătorii au folosit modele climatice și au analizat modul în care schimbările temperaturii globale afectează factorul de stres termic în marile orașe. Cercetătorii au concluzionat că cel mai probabil vor mai fi și alte arii expuse factorului de stres termic. De asemenea, au punctat faptul că zonele deja expuse vor suferi valuri de căldură mai frecvente și de durată mai mare și numărul deceselor va continua să crească.
Măsuri pentru a scădea numărul de decese cauzate de valurile de căldură
Pentru a proteja populația de căldură, vor trebui luate măsuri de la infrastructură până la ajutorul comunitar, sunt de părere specialiștii. Pregătirea pentru temperaturile extreme include revizuirea designului clădirilor noi sau renovarea clădirilor existente pentru a crește eficientă energiei și de a descrește temperaturile interioare. Adaptarea la schimbările climatice poate face referire și la modernizarea rețelei electrice pentru a face față perioadelor de vârf în timpul celor mai frecvente, intense și durabile valuri de căldură.
Marile orașe ar trebui să pună la dispoziție populației centre de răcorire unde oamenii se pot adăposti în cele mai aride zile, la fel cum iarna sunt puse la dispoziție centrele de încălzire când temperaturile scad drastic. Oficialii din sănătate pot de asemenea distribui ventilatoare persoanelor care nu au instalate aparate de aer condiționat, iar primăvara să lanseze notificări pentru a le aduce aminte oamenilor să își verifice aparatele de aer condiționat și să le pregătească pentru folosire îndelungată pe perioada verii. Pe plan internațional, acest studiu ar trebui să lanseze semnale de alarmă și să transmită un mesaj clar asupra problemei încălzirii globale care trebuie gestionată prin acțiuni ferme.
De asemenea, studiul relevă faptul că limitele de încălzire globală setate de Acordul Climatic de la Paris nu mai sunt considerate sigure. Mai mult, intervențiile ar trebui prioritizate să încetinească încălzirea globală și în același timp să accelereze eforturile de instruire și adaptare. Populația va fi afectată disproporțional, iar pe cei mai vulnerabili îi poate prinde nepregătiți să facă față riscurilor valurilor de căldură.
Încălzirea globală, o problemă reglementată prin Acordul de la Paris
Acordul de la Paris este un tratat internațional adoptat în decembrie 2015, în cadrul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice (COP21), fiind cel mai important pact global privind combaterea schimbărilor climatice. Națiunile care au decis să susțină Acordul de la Paris semnat în anul 2015 și-au luat angajamentul să limiteze încălzirea globală cu 2 grade Celsius peste cotele preindustriale. Cu toate acestea se așteaptă ca astfel de evenimente cauzate de temperaturile ridicate să se întâmple din ce în ce mai des deoarece ne apropiem de limita celor 2 grade Celsius, au spus cercetătorii.
De asemenea, cele 196 de țări semnatare au agreat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sprijinirea țărilor vulnerabile în gestionarea impactului schimbărilor climatice. Țările dezvoltate se angajează să contribuie financiar pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare în eforturile lor climatice.
Pe site-ul United Nations Climate Change, unde se găsesc informații despre Acordul de la Paris, se precizează că:
„Deși acțiunile privind schimbările climatice trebuie intensificate în mod masiv pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, anii de la intrarea sa în vigoare au generat deja soluții cu emisii scăzute de carbon și noi piețe. Din ce în ce mai multe țări, regiuni, orașe și companii stabilesc obiective de neutralitate a emisiilor de carbon. Soluțiile cu zero carbon devin competitive în sectoarele economice reprezentând 25% din emisii. Această tendință este cel mai vizibilă în sectoarele de energie și transport și a creat multe noi oportunități de afaceri pentru cei care se mută timpuriu. Până în 2030, soluțiile cu zero carbon ar putea fi competitive în sectoare care reprezintă peste 70% din emisiile globale.”
Ce impact are încălzirea aglobală asupra sănătății oamenilor?
Încălzirea globală are un impact semnificativ asupra sănătății umane, afectând diverse aspecte ale bunăstării fizice și mentale. Creșterea temperaturilor globale, fenomenele meteo extreme și modificările climatice influențează direct și indirect starea de sănătate a populației.
Valurile de căldură și efectele lor asupra sănătății
Valurile de căldură extreme, din ce încât mai frecvente și intense, cresc riscul problemelor de sănătate, cum ar fi insolația și epuizarea termică (aceste condiții pot duce la febră, deshidratare și leziuni severe ale organelor interne) sau afecțiuni cardiovasculare și respiratorii (temperaturile ridicate solicită excesiv inima și plămânii, crescând riscul atacurilor de cord și al insuficienței respiratorii, mai ales la persoanele vârstnice).
Poluarea aerului
Încălzirea globală contribuie la creșterea nivelului de poluanți atmosferici, cum ar fi ozonul troposferic și particulele fine. Acest lucru are efecte nocive asupra sănătății, contribuind la instalarea unor boli respiratorii cronice - astmul, bronșita cronică și alte afecțiuni pulmonare sunt agravate de aerul poluat - și infecții respiratorii (copiii și persoanele cu un sistem imunitar slăbit sunt mai vulnerabili la infecții precum pneumonia).
Bolile transmise prin vectori
Modificările climatice favorizează extinderea habitatelor pentru vectori precum țânțarii și căpușele, crescând incidența bolilor transmise de aceștia: malarie și febra dengue, deoarece creșterea temperaturilor și precipitațiile abundente creează condiții ideale pentru reproducerea țânțarilor care transmit aceste boli sau boala Lyme, pentru că habitatul extins al căpușelor duce la creșterea numărului de cazuri, mai ales în regiunile temperate.
Nesiguranța alimentelor și a apei
Schimbările climatice afectează producția agricolă și accesul la resurse de apă potabilă. Secetele frecvente și degradarea solurilor reduc producția de alimente, crescând riscul malnutriției, mai ales în țările sărace. Inundațiile și lipsa accesului la apă curată duc la o creștere a bolilor diareice, cum ar fi holera.
Stresul mintal și social
Efectele indirecte ale încălzirii globale includ impactul asupra sănătății mintale: dezastrele naturale, precum uraganele sau incendiile, generează traume și stres post-traumatic, iar persoanele forțate să-și părăsească locuințele din cauza condițiilor climatice extreme se confruntă cu anxietate, depresie și izolare socială.
Populațiile vulnerabile
Impactul încălzirii globale nu este uniform, afectând cel mai grav copiii, deoarece aceștia sunt mai sensibili la efectele poluării aerului și la boli infecțioase, vârstnicii, care sunt mai vulnerabili la valurile de căldură și la afecțiunile cronice exacerbate de schimbările climatice, dar și comunitățile sărace, din cauza accesului limitat la resurse medicale.
Așadar, efectele pe care încălzirea globală le are asupra sănătății umane sunt complexe și interconectate, necesitând acțiuni urgente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru sprijinirea populațiilor vulnerabile. Investițiile în infrastructura medicală, adaptarea la schimbările climatice și educația privind aceste riscuri sunt esențiale pentru protejarea sănătății globale în contextul unei planete încălzite.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
United Nations Climate Change - The Paris Agreement
https://unfccc.int/process-and-meetings/the-paris-agreement
PMC - Climate change and human health: Last call to arms for us
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11036518/
Studiul „Climate change and human health: Last call to arms for us”, apărut în World J Clin Cases. 2024 Apr 16;12(11):1870–1874. doi: 10.12998/wjcc.v12.i11.1870, autori: Antonio Corrente, Maria Caterina Pace, Marco Fiore
PNAS - Communicating the deadly consequences of global warming for human heat stress
https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.1617526114
Studiul „Communicating the deadly consequences of global warming for human heat stress”, apărut în Proceedings of the National Academy of Sciences, March 27, 2017, 114 (15) 3861-3866, https://doi.org/10.1073/pnas.1617526114, autori: Tom K. R. Matthews et al.
Te-ar mai putea interesa și...
