Demența ar putea fi prezisă din timp? [studiu]
Demența ar putea fi prezisă din timp? [studiu]
Demența ar putea fi prezisă din timp? [studiu]
O nouă modalitate de a prezice riscul de demență cu ani înainte de un diagnostic clinic ar putea fi viabilă, potrivit rezultatelor unor cercetări publicate în februarie 2021.
Demența poate apărea la orice vârstă, dar afectează în primul rând persoanele cu varsta de peste 65 de ani; este de obicei cauzată de modificări anatomice la nivelul creierului, are debut lent și este, în general, ireversibilă. Prognosticul precoce al vârstnicilor cu risc crescut pentru afectare cognitivă ușoară amnestică, utilizând neuromarcatori neinvazivi și sensibili, este esențial pentru prevenirea precoce a bolii Alzheimer.
Riscul de demență ar putea fi depistat de timpuriu
Un studiu¹ publicat în Journal of Alzheimer's Disease de către cercetătorii de la Universitatea din Kentucky stabilește ceea ce cred ei că este o nouă modalitate de a prezice riscul de declin cognitiv cu ani întregi înainte de un diagnostic clinic.
Se pare că măsurătorile directe ale semnăturilor creierului în timpul activității mentale sunt predictori mai sensibili și mai exacți ai declinului memoriei decât testele comportamentale standard actuale. Multe studii au măsurat ritmurile electrofiziologice în timpul odihnei și somnului pentru a prezice riscul de Alzheimer, însă studiul de față demonstrează că predicții mai bune ale riscului cognitiv al unei persoane pot fi făcute atunci când creierul este provocat printr-o sarcină care implică folosirea memoriei.
Atunci când, de exemplu, caută o mașină într-o parcare mare, persoanele în vârstă fac din ce în ce mai multe greșeli și au nevoie de mai mult timp pentu a o găsi decât tinerii, din cauza îmbătrânirii creierului. Undele cerebrale asociate cu acel tip de sarcină de memorie zilnică diferă la persoanele în vârstă normale din punct de vedere cognitiv și la cele cu pierderi de memorie și demență.
Pentru acest studiu, cercetătorii au urmărit adulți în vârstă sănătoși timp de 10 ani. Ei au raportat că un model specific de unde cerebrale frontale, în timp ce se execută o sarcină pentru care e nevoie de memorie, prezice riscul unei persoane de afectare cognitivă cu aproximativ cinci ani înainte de diagnosticul clinic. Acest model nu a fost observat la persoanele în vârstă care au rămas normale din punct de vedere cognitiv în următorii 10 ani.
Prezicerea riscului și prevenirea declinului cognitiv sunt foarte importante pentru a aplica unele măsuri preventive, cum ar fi modificările stilului de viață, și pentru ca cercetătorii să contribuie la obținerea unei calități mai mari a vieții pentru populația care îmbătrânește rapid.
Oamenii de știință afirmă că, în comparație cu metodele actuale care utilizează neuroimagistica pe post de biomarker, această metodă de măsurare poate fi integrată cu ușurință în clinici, este neinvazivă, rapidă și accesibilă. De asemenea, prezicerea fiabilă a riscului de declin cognitiv la un individ este o tactică nouă, care se va îmbunătăți pe parcurs.
Cum se poate preveni declinul cognitiv?
Deși în prezent nu există niciun tratament oficial care să prevină sau să vindece declinul cognitiv și diversele tipuri de demență, cercetătorii au identificat câțiva factori care ar putea scădea riscul de instalare a problemelor cognitive.
Exercițiul fizic
Exercițiile fizice oferă o gamă impresionantă de beneficii pentru sănătate, contribuind la prevenirea bolilor de inimă și a diabetului de tip 2, la scăderea tensiunii arteriale, la reducerea riscului de cancer de colon și cancer de sân și la ușurarea simptomelor de insomnie, anxietate și depresie. Nu mai puțin important, pot ajuta la evitarea declinului cognitiv și a demenței. Unele studii au arătat că angajarea într-un program de exerciții fizice regulate a îmbunătățit funcția cognitivă la persoanele care aveau deja probleme de memorie.
O dietă de tip mediteraneean
Dietă mediteraneană pune accentul pe consumul mare de legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și ulei de măsline și include cantități moderate de pește, carne de pasăre și lactate, limitând în același timp carnea roșie, zahărul și produsele din făină albă. O astfel de dietă protejează împotriva declinului cognitiv și poate să încetinească progresia bolii la persoanele care suferă de demență.
Evitarea alcoolului
Cercetările arată că persoanele care beau mai mult de patru pahare de alcool pe zi sau 14 pe săptămână au un risc de Alzheimer cu 22% mai mare decât cei care nu consumă băuturi alcoolice.
Un somn bun
Un somn consistent și de bună calitate poate preveni declinul cognitiv. Corpurile noastre se bazează pe o anumită cantitate de somn regulat pentru o varietate de funcții esențiale, multe dintre ele având loc în creier. Studiile au arătat că persoanele care dorm în mod regulat mai puțin de șapte ore pe noapte au rezultate mai slabe la testele funcției mentale.
Stimulare mentală
Mulți cercetători consideră că nivelul de educație este mai puțin important în menținerea unui creier sănătos decât obiceiul de a rămâne activ mental pe măsură ce îmbătrânești. De exemplu, într-un studiu, persoanele cu o sănătate mentală bună, în anii '70 și '80, au fost întrebate cât de des au făcut șase activități care necesită implicare mentală activă și anume cititul, scrisul, efectuarea de cuvinte încrucișate, jocurile de masă sau de cărți, angajarea în discuții de grup și ascultarea unor piese muzicale.
În următorii cinci ani, persoanele care s-au clasat în cea mai înaltă treime din punct de vedere al frecvenței în care s-au angajat în aceste activități de stimulare mentală au fost de două ori mai puțin susceptibile să dezvolte insuficiență cognitivă ușoară decât cele din treimea inferioară.
Contacte sociale
Interacțiunea socială poate avea efecte profunde asupra sănătății și longevității. Există multe dovezi științifice care arată că aceste conexiuni sociale puternice pot fi la fel de importante pentru sănătatea generală a unei persoane ca activitatea fizică și o dietă sănătoasă.
Interacțiunile sociale puternice pot contribui la protejarea memoriei și a funcției cognitive în mai multe moduri pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă. Cercetările arată că persoanele care întrețin legături sociale sunt mai puțin susceptibile să se confrunte cu declinul cognitiv decât cele care trăiesc singure și care nu interacționează. Depresia, care merge adesea mână în mână cu singurătatea, se corelează cu un declin cognitiv mai rapid.
În plus, dacă o persoană are o rețea puternică de cunoscuți la care știe că poate să apeleze în caz că are nevoie de ajutor, acest lucru contribuie la scăderea nivelului de stres. Activitățile sociale necesită mai multe procese mentale importante, inclusiv atenția și memoria. Angajarea frecventă în conversații și în activități ajută la consolidarea rețelelor neuronale și la încetinirea declinului normal legat de vârstă. De asemenea, poate contribui la întărirea rezervei cognitive, ceea ce poate întârzia apariția demenței.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Memory-Related Frontal Brainwaves Predict Transition to Mild Cognitive Impairment in Healthy Older Individuals Five Years Before Diagnosis
https://content.iospress.com/articles/journal-of-alzheimers-disease/jad200931
1. Studiul „Memory-Related Frontal Brainwaves Predict Transition to Mild Cognitive Impairment in Healthy Older Individuals Five Years Before Diagnosis”, apărut în Journal of Alzheimer's Disease (2020). DOI: 10.3233/JAD-200931, autori: Yang Jiang et al.
Harvard Health Publishing - Protecting against cognitive decline
https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/protecting-against-cognitive-decline
Merck Manual - Dementia
https://www.merckmanuals.com/en-ca/professional/neurologic-disorders/delirium-and-dementia/dementia
Te-ar mai putea interesa și...
