Cum contribuie imunitatea la longevitate [studiu]

Noi cercetări sugerează că inflamația cronică determină accelerarea procesului de îmbătrânire și că există un echilibru fin între menținerea funcției sistemului imunitar și longevitate.

Știm că imunitatea poate fi susținută printr-o alimentație echilibrată, bogată în legume și fructe, suplimente alimentare cu vitamina C, vitaminele din complexul B și zinc, prin efectuarea de exerciții fizice regulate și prin controlul viciilor (evitarea fumatului, un consum responsabil de alcool etc.). Însă, pe măsură ce îmbătrânim, sistemul imunitar este tot mai lipsit de putere. 

Un aspect al acestei probleme este inflamația cronică la persoanele în vârstă, ceea ce înseamnă că sistemul lor imunitar este permanent activ și trimite în luptă substanțe inflamatorii. O astfel de inflamație cronică este asociată cu diverse boli asociate vârstei a treia, inclusiv artrita și boala Alzheimer, precum și cu răspunsuri imunitare slabe atunci când persoana se confruntă cu infecții. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Una dintre întrebările pe care și le-au pus oamenii de știință interesați de cercetarea îmbătrânirii este dacă inflamația cronică este o cauză a îmbătrânirii sau o consecință a procesului de îmbătrânire în sine. Astfel, o echipă de cercetători germani, de la Institutul Max Planck pentru biologia îmbătrânirii din Köln, a găsit indicatori care sugerează că inflamația crescută duce la accelerarea procesului de îmbătrânire și că există un echilibru fin între menținerea funcției sistemului imunitar și longevitate.

Un sistem imunitar hiperactiv reduce durata de viață

În urma unui studiu efectuat pe viermii rotunzi Caenorhabditis elegans, oamenii de știință au descoperit o modificare într-o genă conservată în mod evolutiv numită PUF60, care a făcut ca viermii să trăiască mult timp, dar în același timp să amortizeze răspunsul imunitar. 

Viermii la care a avut loc această modificare au trăit cu aproximativ 20% mai mult decât viermii normali, dar când au fost infectați cu anumite bacterii, au cedat mai repede în fața infecției. Acest lucru înseamnă că un sistem imunitar hiperactiv are și un preț: reduce durata de viață. În schimb, un sistem imunitar mai puțin activ contribuie la o durată de viață mai lungă - atât timp cât subiectul nu moare din cauza unei infecții.

Cum reglează PUF60 acest echilibru fin între menținerea unui sistem imunitar și longevitate? PUF60 funcționează ca un așa-numit „factor de despicare" și este implicat în îndepărtarea (sau „despicarea") segmentelor din acidul ribonucleic, ARN. Acest proces este esențial pentru a genera proteine funcționale.

Autorii studiului au descoperit acum că gena PUF60, modificată genetic, perturbă acest proces și modifică reglarea altor gene care sunt implicate în funcțiile imunitare. Echipa de cercetare s-a declarat încântată de această constatare, deoarece implică un proces fundamental în celule. Aceste observații ridică însă întrebări suplimentare și e nevoie în continuare de cercetări aprofundate. Felul în care activitatea PUF60 afectează imunitatea și longevitatea și modul în care aceste două procese sunt echilibrate vor fi esențiale pentru înțelegerea relației dintre inflamație și îmbătrânire.

Ce factori influențează longevitatea

Atât ADN-ul, cât și stilul de viață pot afecta longevitatea unei persoane și ambii factori o fac în același mod: prin modificarea chimiei organismului. ADN-ul controlează producerea fiecăreia dintre substanțele chimice naturale din corp; acesta controlează atât forma (și, prin urmare, eficacitatea) fiecărei substanțe chimice cât și, de asemenea,  cât de mult din această substanță este fabricată. 

Așadar, nu este surprinzător faptul că ADN-ul ar putea avea o influență asupra longevității. În ultimii aproximativ 20 de ani, s-au înregistrat progrese uimitoare în înțelegerea chimiei corpului care controlează procesul de îmbătrânire. Și această cunoaștere a permis oamenilor de știință să extindă viața diferitelor animale, prin simple manipulări genetice.

Cei mai mulți dintre noi ne dorim să trăim cât de mult posibil, dar vrem să facem acest lucru fără să avem povara bolilor. A trăi mai mult este ceva, a prelungi o viață măcinată de boli este altceva. Un studiu recent realizat de Harvard Medical School sugerează că genele asociate cu o viață mai lungă pot proteja, de asemenea, o persoană împotriva bolilor asociate cu înaintarea în vârstă

Oamenii de știință au creat un virus care transporta trei „gene de longevitate” la șoareci - o tehnică numită terapie genică. Ei au descoperit că aceste gene au protejat, de asemenea, șoarecii de la a deveni obezi, chiar și atunci când au fost hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. De asemenea,  șoarecii au fost protejați de diabet de tip 2 și insuficiență cardiacă și de a se îmbolnăvi de un anumit tip de insuficiență renală. 

Este adevărat, ceea ce funcționează la șoareci nu funcționează întotdeauna și la oameni, dar acest studiu sugerează că poate fi posibilă utilizarea unei terapii genice nu numai pentru a prelungi viața, ci și pentru a preveni unele boli legate de vârsta a treia.

În ceea ce privește stilul de viață, lumea științifică are o înțelegere destul de bună despre ce este o dietă sănătoasă și cum o dietă sănătoasă ne schimbă chimia corpului într-un mod benefic. De asemenea, se înțelege destul de bine modul în care anumite obiceiuri de viață nesănătoase - de exemplu, fumatul sau consumul excesiv de alcool - afectează negativ chimia corpului nostru.

În plus, comunitatea științifică a început să înțeleagă și modul în care exercițiile fizice influențează chimia corpului. O modalitate de a învăța despre chimia organismului este de a o studia la animale, chiar și la animale foarte simple. De exemplu, un studiu s-a concentrat pe un vierme, iar în ultimii 40 de ani, multe lecții învățate cu ajutorul acelui mic vierme s-au dovedit adevărate și în cazul oamenilor. 

lucrare recentă arată că, atunci când viermii se antrenează regulat (dar nu în mod excesiv) la începutul vieții, metabolismul lor se îmbunătățește, mușchii și intestinele funcționează mai bine pe parcursul vieții, trăiesc mai mult și sunt protejați de versiunea lor de boală Alzheimer. În prezent, oamenii de știință se străduiesc să descopere ce schimbări în chimia corpului acestui vierme pot provoca aceste beneficii.

Așadar, atât ADN-ul, cât și stilul de viață au o influență asupra longevității și, pe măsură ce oamenii de știință află mai multe despre modul în care se realizează acest lucru, durata de viață sănătoasă s-ar putea prelungi.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
eLife - Evolutionarily conserved regulation of immunity by the splicing factor RNP-6/PUF60
https://elifesciences.org/articles/57591
1. Studiul „Evolutionarily conserved regulation of immunity by the splicing factor RNP-6/PUF60”, apărut în eLife (2020). DOI: 10.7554/eLife.57591, autori: Chun Kew et al.
Harvad Health Publishing - What has the most impact on longevity?
https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/what-has-the-most-impact-on-longevity

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0