Ce efecte adverse pot avea antidepresivele, anxioliticele si stabilizatoarele de dispozitie?

Răspunsul unui pacient la medicamente poate varia, în funcție de numeroși factori, iar modul în care acestea acționează în organism poate să difere, fiind influențat de anumite gene. În unele cazuri, medicamentele pot avea efecte adverse mai grave sau mai puțin grave. În articolul de astăzi aducem în discuție câteva clase de medicamente - antidepresivele, anxioliticele și stabilizatoarele de dispoziție - pentru a afla ce efecte neplăcute pot avea.

Există mai multe clase de medicamente folosite în tratamentul depresiei. Această boală afectează creierul, iar antidepresivele pot ameliora simptomele. Fiecare medicament folosit pentru a trata depresia funcționează prin echilibrarea nivelului anumitor substanțe din creier (neurotransmițători) și în acest fel se reduc simptomele depresive.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Anxioliticele sunt medicamente folosite în principal pentru a trata simptomele tulburărilor de anxietate, printre care și fobia socială și tulburarea de anxietate generalizată. Adeseori, această clasă de medicamente este combinată cu psihoterapia sau cu terapia cognitiv-comportamentală, pentru că, împreună, acestea pot îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu tulburări de anxietate.

Unii pacienți urmează un tratament cu medicamente cu efect stabilizator al dispoziției (numite timostabilizatoare). Acestea sunt medicamente care ajută la controlul stărilor între depresie și manie, și sunt prescrise de medic pentru a restabili echilibrul neurochimic, reducând activitatea creierului.

Să vedem ce efecte adverse pot avea antidepresivele, anxioliticele și stabilizatoarele de dispoziție, cu sublinierea că nu toți pacienții care le iau pot să aibă parte de toate aceste efecte, fiecare persoană reacționând în felul ei la medicamente. În orice caz, reacțiile adverse de orice fel trebuie discutate cât mai repede cu medicul curant.

Antidepresivele și ce efecte adverse pot avea

Multe dintre substanțele folosite în mod frecvent în tratarea depresiei intră în aceste clase de medicamente și au următoarele efecte adverse:

inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) - efecte adverse: greață, tulburări de somn, nervozitate, tremur, probleme în sfera sexuală;
inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (IRSN) - efecte adverse: greață, somnolență/moleșeală, oboseală, constipație, gura uscată;
antidepresive triciclice - efecte adverse frecvente: constipație, gură uscată, oboseală; efecte mai grave: hipotensiune arterială, ritm cardiac neregulat, crize convulsive;
antidepresive tetraciclice - efecte adverse: somnolență, slăbiciune, amețeală, durere de cap, vedere încețoșată, gură uscată;
blocanți ai recaptării dopaminei - efecte adverse: greață, vărsături, constipație, amețeală, vedere încețoșată;
antagoniști asupra receptorilor 5‑HT1A, 5‑HT2 și 5‑HT3; efecte în cazul receptorului 5‑HT1A: greață, vărsături, tulburări de somn; efecte în cazul receptorului 5‑HT2: somnolență, amețeală, uscăciunea gurii; efecte în cazul receptorului 5‑HT3: probleme de natură sexuală, greață.

Anxioliticele și ce efecte adverse pot avea

Anxioliticele pot cauza moleșeală, somnolență ori amețeală. Alte efecte adverse includ tensiunea arterială scăzută, respirație mai lentă și probleme cu memoria. Folosirea pe termen lung a anxioliticelor poate face ca aceste efecte să se agraveze. Pacientul trebuie să ia anxioliticele exact așa cum i-a recomandat medicul, pentru că, în caz contrar, folosirea greșită poate duce la efecte grave.

Stabilizatoarele de dispoziție

Pe lista medicamentelor care sunt clasificate drept stabilizatoare de dispoziție se află litiul, anticonvulsivantele și antipsihoticele. Efectele adverse ale tratamentului cu litiu (mineral care este considerat un stabilizator eficient al dispoziției) pot include:

greață
oboseală
creștere în greutate
tremur
diaree
confuzie

Efectele adverse care pot să apară în urma tratamentului cu unele anticonvulsivante sunt:

oboseală
dureri de cap
creștere în greutate
greață
durere abdominală
dorință sexuală redusă
febră
confuzie
probleme de vedere
sângerări anormale sau echimoze (învinețiri) anormale

Efectele adverse care pot să apară de pe urma administrării antipsihoticelor pot fi:

ritm cardiac rapid
somnolență sau moleșeală
tremur
vedere încețoșată
amețeală
creștere în greutate
sensibilitate la lumină

Cum poți afla ce gene influențează absorbția, metabolismul și acțiunea medicamentelor pe care le iei pentru a trata anumite afecțiuni?

Există teste genetice de ultimă generație, care pot ajuta atât pacientul, cât și medicul să personalizeze deciziile de tratament. Ce înseamnă acest lucru? Că un astfel de test farmacogenomic estimează modul în care pacientul va răspunde la terapia medicamentoasă aleasă. În urma rezultatelor testului, medicul poate să îmbunătățească decizia terapeutică, poate să identifice tratamentul adecvat, cât și dozajul adecvat pentru acel pacient și, în același timp, se va reduce riscul de evenimente adverse.

În prezent, există și la noi în țară astfel de teste farmacogenomice, care nu sunt invazive și care ajută medicii să ia o decizie mai bine informată cu privire la tratamentul recomandat unui pacient. Testele de acest tip folosesc o probă de ADN separat din lichidul de lavaj oral, care este ușor de colectat. Pacientul trebuie să fie testat o singură dată, iar în acest fel se afla informații prețioase despre genele din ADN-ul sau care influențează absorbția, metabolismul și activitatea medicamentelor în cazul lui.

Există alternative pentru medicamentele discutate?

Deși dezvoltarea agenților serotoninergici sau GABAergici cu profiluri de efecte secundare mai favorabile (comparativ cu ISRS, IRSN și benzodiazepine, gabapentină și pregabalină) poate avea o anumită valoare clinică, trebuie să existe o extindere suplimentară în agenți care vizează căile neuropeptidelor, glutamatul, endocannabinoizii și medicamente modale (inclusiv fitochimice și halucinogene).

Este posibil ca acești compuși mai noi să nu înlocuiască antidepresivele, anxioliticele si stabilizatoarele de dispoziție, dar pot servi, în timp, ca adjuvanți sau ca ajutor în terapie, cel puțin până când domeniul poate dezvolta biomarkeri mai buni și poate încorpora imagistică cerebrală, farmacogenomică și alte progrese neurobiochimice.

Posibile remedii naturale pentru depresie și anxietate

Au fost studiate mai multe remedii pe bază de plante care ar putea fi de folos în depresie și anxietate însă, în ciuda acestui interes în creștere pentru agenții naturali, datele științifice pentru majoritatea acestora rămân destul de rare.

Kava

Cel mai studiat compus din plante pare a fi kava, o plantă care conține kavapirone, despre care se crede că exercită efecte anxiolitice prin activitate asupra canalelor de sodiu și calciu sau cel mai probabil ca urmare a acțiunii asupra receptorilor GABAA (cum ar fi benzodiazepinele).

O meta-analiză Cochrane a RCT-urilor de kava în tulburările de anxietate a raportat reduceri ale scorurilor de anxietate. O analiză mai recentă a fost mai conservatoare și a remarcat că această plantă ar putea fi recomandată pentru utilizare pe termen scurt în anxietate, dar nu ar trebui să înlocuiască medicamentele pe termen lung, în timp ce o altă revizuire a concluzionat că, având în vedere dovezile insuficiente, kava nu ar putea fi recomandată pentru tulburarea generalizată anxioasă. Toate recenziile de mai sus au remarcat, de asemenea, riscul de toxicitate hepatică, inclusiv toxicitate hepatică potențială severă, care vine odată cu utilizarea kava.

Galphimia

Au fost efectuate și raportate mai multe recenzii sistematice ale altor compuși din plante pentru tratamentul anxietății și tulburărilor de anxietate, cum ar fi ashwagandha, floarea-pasiunii, galphimia, echinacea, ginkgo biloba, mușețelul, melisa, valeriana și lavanda.

Un studiu recent pe șobolani a comparat Galphimine-B (GB), izolat din Galphimia cu alprazolam, o benzodiazepină, și a constatat că are efect anxiolitic prin inhibarea neuronilor dopaminergici din zona tegmentală ventrală; GB a avut o eficacitate comparabilă cu alprazolamul, dar cu reducerea stării de sedare. Deși au existat mai multe studii pozitive privind tratamentele naturale pentru tulburările de anxietate, în special pentru mușețel, mai sunt în curs de desfășurare și studii clinice care utilizează lavandă (care tratează anxietatea prin inhibarea canalelor de calciu dependente de tensiune) pentru anxietatea în cabinetul dentar și preoperatorie.

Canabinoizii

În multe părți ale lumii, canabisul este consumat pentru efectele sale euforice și relaxante. Există o credință larg răspândită că atât canabisul, cât și canabidiolul (CBD) și alți canabinoizi sunt substanțe inofensive și pot reduce anxietatea, inducând o stare de relaxare.

Cu toate acestea, literatura de specialitate nu susține credința că acești canabinoizi sunt siguri pentru pacienții cu tulburări de anxietate și nici nu susține ideea că ar combate anxietatea și simptomele asociate la acești pacienți. Calitatea dovezilor disponibile în prezent din studiile clinice cu canabinoizi și anxietate este foarte scăzută, spun oamenii de știință.

Canabinoizii endogeni și exogeni acționează asupra receptorului canabinoid de tip 1 (CB1), receptorului serotoninergic de tip 1A (5HT1A) și receptorului potențial vaniloid de tip 1 (TRPV1). Agoniștii receptorilor canabinoizi de tip 1 au un efect bifazic: au proprietăți anxiolitice în doze mici și proprietăți anxiogene în doze mari. Studii recente indică faptul că și canabidiolul și alți canabinoizi acționează și asupra receptorului 5HT1A, ceea ce poate duce la efecte anxiolitice. Cel mai studiat canabinoid în anxietate este CBD. Studiile preclinice pe modele animale și studiile cu participanți umani indică faptul că CBD este un tratament potențial eficient pentru tulburarea anxioasă.

Sunătoarea

Unele cercetări au arătat că extractul de sunătoare poate fi eficient în tratarea depresiei ușoare până la moderate. Substanțele active din sunătoare par să fie hipericinele, care ar putea acționa prin creșterea nivelurilor de neurotransmițători, cum ar fi serotonină, dopamină și noradrenalină.

Rhodiola rosea

Rhodiola este o plantă adaptogenă care a fost studiată pentru efectele sale de reducere a stresului și de îmbunătățire a stării de spirit. Studiile preliminare sugerează că poate fi utilă în gestionarea simptomelor de depresie și anxietate.

Lavanda

Și uleiul esențial de lavandă a fost studiat pentru efectele sale de calmare și relaxare și este folosit adesea în aromaterapie pentru a îmbunătăți starea de spirit și pentru a reduce stresul și anxietatea.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Side effects - Antidepressants
https://www.nhs.uk/mental-health/talking-therapies-medicine-treatments/medicines-and-psychiatry/antidepressants/side-effects/
NCBI - Pharmacotherapy of Anxiety Disorders: Current and Emerging Treatment Options
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7786299/
Studiul „Pharmacotherapy of Anxiety Disorders: Current and Emerging Treatment Options”, apărut în Front Psychiatry. 2020; 11: 595584. Published online 2020 Dec 23. doi: 10.3389/fpsyt.2020.595584, autori: Amir Garakani et al.
Pub Med - Kava for Generalized Anxiety Disorder: A Review of Current Evidence
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29641222/
Studiul „Kava for Generalized Anxiety Disorder: A Review of Current Evidence”, apărut în J Altern Complement Med. 2018 Aug;24(8):770-780. doi: 10.1089/acm.2018.0001. Epub 2018 Apr 11, autori: Soo Liang Ooi, Penny Henderson, Sok Cheon Pak

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...