Cât de diferite sunt vaccinurile anti-COVID-19 dezvoltate până în prezent față de celelalte vaccinuri existente?

Oprirea pandemiei actuale cu care ne confruntăm necesită utilizarea tuturor mijloacelor disponibile. Vaccinarea anti-COVID-19 împreună cu respectarea recomandărilor oferite de Centrul de Control și Prevenire a Bolilor (CDC) te pregătește, astfel încât corpul tău să fie gata să lupte împotriva virusului dacă ești infectat și te ajută să reduci riscul de a fi expus noului coronavirus sau de a-l răspândi și altora.

Protecția împotriva COVID-19 este extrem de importantă, deoarece infecția cu noul coronavirus poate provoca unora dintre noi complicații grave sau chiar deces. În prezent, există trei vaccinuri, care au fost autorizate și recomandate pentru a preveni boala COVID-19:
•    vaccinul Pfizer-BioNTech;
•    vaccinul Moderna;
•    vaccinul Oxford-AstraZeneca.

De asemenea, în Statele Unite ale Americii (SUA) mai multe vaccinuri anti-COVID-19 sunt planificate sau sunt încă în curs de dezvoltare (în faza III a studiile clinice), precum sunt și:
•    vaccinul Janssen;
•    vaccinul Novavax.

Vaccinurile pe bază de ARN mesager, numite și vaccinuri ARNm, sunt un nou tip de vaccinuri care pot proteja împotriva bolilor infecțioase și, totodată, sunt unele dintre primele vaccinuri anti-COVID-19 care au fost autorizate pentru utilizare în Statele Unite ale Americii, dar și în țări din Europa. 

Vaccinurile pe bază de acid ribonucleic mesager sau ARNm conțin materiale provenite din noul coronavirus care provoacă boala COVID-19. Aceste materiale oferă instrucțiunile celulelor tale despre cum să producă o proteină inofensivă, unică pentru virus. După ce celulele tale fac copii ale proteinelor, ele distrug materialul genetic din vaccin. Corpul tău va recunoaște că proteina nu ar trebui să fie acolo și va construi limfocite T și limfocite B, care să-și amintească cum să lupți împotriva noului cornavirus, dacă vei fi infectat pe viitor.

În fapt, scopul fiecăruia dintre vaccinurile anti-COVID-19 este de a-ți învăța sistemul tău imunitar cum să recunoască și să lupte împotriva virusului care provoacă boala COVID-19. Uneori, după vaccinare, procesul de construire a imunității poate provoca simptome, cum ar fi febra, dar acestea sunt normale și reprezintă un semn că organismul se apără de agenții patogeni.

De obicei, după ce ești vaccinat durează cel puțin 14 zile pentru ca organismul tău să poată  produce un răspuns imunitar. Prin urmare, este posibil ca o persoană să poată fi infectată cu noul coronavirus chiar înainte sau după vaccinare și apoi să se îmbolnăvească, deoarece vaccinul nu a avut suficient timp pentru a oferi protecție.

O nouă abordare, vaccinurile anti-COVID-19 pe bază de ARN mesager (ARNm)

Vaccinurile anti-COVID-19 pe bază de ARNm oferă celulelor tale instrucținile necesare pentru a  produce „proteina spike”, care se găsește pe suprafața noului coronavirus, ce provoacă COVID-19.
Odată ce învelișul proteic este format, celula descompune instrucțiunile și scapă de ele. După aceea, celula afișează, expune proteina SARS-CoV-2 pe suprafața sa, iar sistemul tău imunitar recunoaște faptul că proteina respectivă este străină organismului. Astfel, începe să construiască un răspuns imun înnăscut robust și să producă anticorpi, proces similar aceluia care se întâmplă în cazului infectării naturale, reale cu noul coronavirus. La sfârșitul procesului, corpul tău va învăța cum să se protejeze împotriva unei viitoarei infectări. Vaccinurile anti-COVID-19 pe bază de ARN mesager sunt administrate în mușchiul brațului superior.

Eficacitate versus eficiență. Care este diferența?

Eficacitatea se referă la modul în care un vaccin funcționează în condiții de laborator ideale, cum ar fi cele dintr-un studiu clinic. În schimb, eficiența se referă la modul în care se comportă în lumea reală. Cu alte cuvinte, într-un studiu clinic, o eficiență de 90% înseamnă că există 90% mai puține cazuri de persoane care dezvoltă boala în grupul care a primit vaccinul, comparativ cu grupul placebo.

Eficacitatea vaccinului antigripal

Vaccinurile nu trebuie să aibă o eficiență ridicată pentru a salva mii de vieți și pentru a preveni milioane de cazuri de boli. Popularul vaccin antigripal, de exemplu, are o eficacitate de 40-60%, conform datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Cu toate acestea, în perioada 2018-2019, vaccinul antigripal a prevenit aproximativ 4,4 milioane de cazuri de gripă, 2,3 milioane de vizite medicale asociate gripei, 58.0000 de spitalizări asociate gripei și 3.500 decese asociate gripei. De asemenea, este important de remarcat și faptul că eficacitatea vaccinului antigripal variază de la sezon la sezon, din cauza mutațiilor virusurilor gripale care circulă în anul respectiv. 

De asemenea, trebuie menționat faptul că numărul de doze poate îmbunătăți, de asemenea, eficacitatea pentru unele vaccinuri. În cazul vaccinului antigripal, două doze de vaccin în loc de una, pot oferi o protecție mai mare, dar acest aspect este limitat doar la câteva grupuri specifice, cum ar fi copiii sau pacienții care urmează o intervenție de transplant de organe.

Eficacitatea vaccinului contra poliomielitei

Vaccinul împotriva poliomielitei poate fi eficient până la 100%. Două doze de vaccin inactivat împotriva poliomielitei (IPV) sunt eficiente cu 90% sau mai mult împotriva poliomielitei; trei doze sunt eficiente de la 99% până la 100%, întocmai cum a informat Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Cu toate acestea, experții recomandă ca vaccinul împotriva poliomielitei să fie administrat în patru doze. În plus, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) sugereză părinților să le administreze copiilor o doză de vaccin împotriva poliomielitei, la 2 luni, o altă doză la 4 luni și a treia doză la 6-18 luni, iar a patra doză și cea finală la 4-6 ani. Toate aceste patru doze combinate produc eficiență de 99-100%.
Vaccinul IPV protejează împotriva poliomielitei, o boală cauzată de poliovirus, care poate declanșa o infecție în creier și măduva spinării, provocând paralizie.

Eficacitatea vaccinului împotriva rujeolei

Vaccinul împotriva rujeolei (MMR), care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, poate fi eficient până la 97% în prevenirea rujeolei atunci când este administrat în două doze. O doză este aproximativ 93% eficientă, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). CDC recomandă administrarea primei doze la vârsta de 12 până la 15 luni și a doua doză la vârsta de 4 până la 6 ani.

Efectele secundare ale vaccinurilor anti-COVID-19 și al celorlalte vaccinuri existente

Oamenii de știință se așteaptă la următoarle efecte secundare ale vaccinurilor Pfizer/BioNTech, Moderna și Oxford-AstraZeneca: 
•    durere, roșeată sau umflarea zonei unde a fost injectat;
•    oboseală;
•    durere de cap;
•    frisoane;
•    dureri musculare;
•    dureri articulare;
•    febră;
•    greață;
•    ganglionii limfatici măriți sau senzația de rău (mai puțin frecvente).

Prin comparație, efectele secundare ale vaccinului antigripal sunt:
•    durere, roșeață și/sau umflături în zona administrării dozei;
•    durere de cap;
•    febră;
•    greaţă;
•    dureri musculare.

Ocazional vaccinul împotriva gripei poate provoca leșin, ca orice alte injecții. De asemenea, unele studii au constatat că după vaccinarea împotriva gripei există un mic risc, de 1-2 la 1.000.000 de persoane, de apariție a sindromului Guillain-Barré caracterizat de o slăbiciune musculară sau paralizie. Însă, alte studii nu au găsit nicio asociere în această privință. 

Pentru vaccinul împotriva rujeolei, efectele secundare enumerate ca frecvente de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) sunt:
•    brațul la nivelul brațului unde a fost injectată doza;
•    febră;
•    erupție ușoară;
•    durere și rigiditate temporare la nivelul articulațiilor. 

Rar, vaccinul poate declanșa convulsii febrile, umflături la nivelul obrajilor sau gâtului ori un număr temporar scăzut de trombocite în sânge. Cu toate acestea, niciuna dintre acestea nu îți pune viața în pericol sau nu are efecte pe termen lung.

Vacciul împotriva poliomielitei, așa cum observă și Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, poatesă aibă efecte secundare precum durere cu roșeață și umflături la locul injectării. În plus, la fel ca în cazul oricărui medicament, există o șansă foarte mică ca un vaccin să provoace o reacție alergică severă, alte leziuni grave sau moartea.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention: „Different COVID-19 Vaccines”, https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/vaccines/different-vaccines.html
Centers for Disease Control and Prevention: „Understanding mRNA COVID-19 Vaccines”, https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/vaccines/different-vaccines/mrna.html


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0