Care este adevarul? 8 dintre cele mai comune mituri despre IMUNITATE

1. Ce este sistemul imunitar?
2. Cele mai comune mituri despre imunitate
a. Mitul 1: Poți stimula sistemul imunitar cu suplimente precum vitamina C și zinc
b. Mitul 2: Vremea rece afectează sistemul imunitar și provoacă boli
c. Mitul 3: Stresul nu are un efect semnificativ asupra imunității
d. Mitul 4: Consumul de zahăr suprimă imediat sistemul imunitar timp de ore întregi
e. Mitul 5: Vaccinurile slăbesc sau copleșesc sistemul imunitar
f. Mitul 6: Exercițiile fizice suprimă sistemul imunitar
g. Mitul 7: Mierea îți va vindeca alergiile
h. Mitul 8: Lactatele sporesc congestia

În ultimii ani, în special de la pandemia de COVID-19, interesul pentru imunitate a crescut vertiginos, ducând la o proliferare a sfaturilor despre cum să o „întărim” sau să o „protejăm”. Cu toate acestea, acest lucru a amplificat și miturile înrădăcinate care pot induce în eroare publicul.

1. Ce este sistemul imunitar?

Sistemul imunitar uman servește drept prima linie de apărare a organismului împotriva infecțiilor, alergenilor și altor amenințări, fiind alcătuit din componente precum leucocitele, anticorpii și ganglionii limfatici care lucrează în armonie pentru a identifica și neutraliza invadatorii dăunători.

2. Cele mai comune mituri despre imunitate

a. Mitul 1: Poți stimula sistemul imunitar cu suplimente precum vitamina C și zinc

Una dintre cele mai răspândite convingeri este că administrarea de doze mari de vitamine sau minerale poate supraîncărca sistemul imunitar, prevenind răcelile sau alte boli. Această idee a câștigat teren în timpul pandemiei, vânzările de produse de stimulare a imunității crescând vertiginos. Cu toate acestea, studiile academice indică faptul că, deși acești nutrienți sunt esențiali pentru sistemul imunitar, ei nu oferă un „impuls” suplimentar pentru persoanele sănătoase.

De exemplu, vitamina C susține producția de globule albe și acționează ca antioxidant, dar studiile arată că nu previne răcelile în populația generală - deși poate scurta durata cu aproximativ 8-14% la cei aflați sub stres fizic, cum ar fi sportivii.

O analiză din 2020 a subliniat că suplimentele nu oferă niciun beneficiu dincolo de ceea ce aduce o dietă variată, avertizând împotriva dependenței excesive de ele. În mod similar, zincul este crucial pentru dezvoltarea celulelor imune, dar aportul excesiv poate perturba absorbția cuprului și poate provoca efecte secundare precum greața.

În schimb, experții recomandă concentrarea asupra nutriției generale. Deficiențele de vitamine D sau B12 pot afecta imunitatea, dar pentru majoritatea oamenilor, sursele alimentare sunt suficiente.

b. Mitul 2: Vremea rece afectează sistemul imunitar și provoacă boli

Mulți oameni dau vina pe frig pentru răceli, presupunând că temperaturile scăzute suprimă imunitatea. Acest mit provine din tiparele de îmbolnăvire sezonieră, dar știința dezvăluie că are mai mult de-a face cu comportamentul și factorii de mediu decât cu frigul în sine.

Specialiștii spun că virusurile precum rinovirusurile prosperă în aer mai rece și mai uscat, care usucă și căile nazale, reducând bariera lor protectoare. O analiză a arătat că, deși frigul extrem poate stresa organismul, expunerea la frig nu slăbește în mod inerent celulele imune. În schimb, oamenii petrec mai mult timp în interior, crescând contactul apropiat și transmiterea virusului. Nivelul scăzut de vitamina D din cauza reducerii luminii solare ar putea juca un rol minor, dar nu este principalul factor determinant.

Studiile infirmă cauzalitatea directă: o analiză din 2020 a infecțiilor respiratorii nu a găsit nicio legătură între temperatură și imunosupresie, punând accent pe igienă și ventilație.

Recomandările Experților DOC

c. Mitul 3: Stresul nu are un efect semnificativ asupra imunității

Unii consideră stresul doar o afecțiune mentală, dar dovezile tot mai numeroase arată că stresul cronic perturbă echilibrul imunitar, ceea ce face din acesta un mit periculos.
Cortizolul, hormonul stresului, suprimă inflamația pe termen scurt, dar duce la disfuncții imunitare atunci când este crescut pe termen lung, reducând limfocitele și crescând riscul de infecție. O analiză din 2020 a asociat stresul cu inflamația crescută, care poate exacerba afecțiuni precum bolile de inimă. Studiile recente arată că stresul modifică funcția neutrofilelor, deplasând imunitatea către stări proinflamatorii. În contextele PTSD, modificările imunitare includ citokine crescute, subliniind impactul fizic al stresului.

d. Mitul 4: Consumul de zahăr suprimă imediat sistemul imunitar timp de ore întregi

Ideea că o gustare cu zahăr afectează imunitatea timp de până la cinci ore provine dintr-un studiu din anii 1970, dar recenziile moderne arată că este exagerată pentru un consum ocazional.
Deși excesul de zahăr susține inflamația și disbioza intestinală pe termen lung, porțiile individuale nu provoacă o suprimare foarte mare. Glicemia ridicată afectează funcția neutrofilelor în diabet, dar nu acut la persoanele sănătoase. Cercetările din 2021 au arătat că excesul de zahăr din sânge perturbă proteinele, dar contextual în hiperglicemie.

Citeste si Rolul de protectie al vitaminei D

e. Mitul 5: Vaccinurile slăbesc sau copleșesc sistemul imunitar

O preocupare persistentă este că vaccinurile, în special atunci când sunt administrate în doze multiple sau copiilor mici, ar putea împovăra sau diminua capacitatea sistemului imunitar, ducând la o vulnerabilitate mai mare la alte boli. Acest mit alimentează ezitarea față de vaccinare, unii părinți optând pentru scheme de vaccinare întârziate. Cu toate acestea, analize și studii cuprinzătoare infirmă acest lucru, arătând că vaccinurile stimulează în siguranță răspunsuri țintite fără a compromite imunitatea generală.

Sistemul imunitar uman se confruntă zilnic cu un număr enorm de antigene - molecule care declanșează răspunsuri. Estimările sugerează că copiii se confruntă cu 2.000 până la 6.000 de antigene din surse de mediu, cum ar fi bacteriile din intestin sau virusurile din aer. În schimb, întregul program de vaccinare a copiilor expune organismul la doar aproximativ 165 de antigene în aproximativ 30 de doze până la vârsta de 18 ani (excluzând vaccinurile antigripale anuale). Aceasta este o fracțiune mică, departe de a fi copleșitoare.

O cohortă daneză mare de peste 805.000 de copii nu a găsit legături adverse între numărul de vaccinați și spitalizările. În mod similar, un studiu american efectuat pe 944 de pacienți nu a relevat nicio diferență în expunerea la antigenul vaccinal între cei spitalizați pentru infecții non-vaccinale și grupul de control.

Vaccinurile combinate, cum ar fi ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) sau DTaP (difterie, tetanos, tusă convulsivă), sunt concepute pentru eficiență și au fost testate riguros. Un studiu realizat de Academia Americană de Pediatrie (AAP) în 2025 confirmă că acestea nu suprasolicită sistemul imunitar, deoarece sistemul imunitar este „în mod constant de învățare” de la naștere. Cu toate acestea, amânarea vaccinărilor crește riscurile, lăsând copiii vulnerabili în perioadele de vârf de susceptibilitate.

f. Mitul 6: Exercițiile fizice suprimă sistemul imunitar

O altă convingere comună este că exercițiile fizice, în special antrenamentele intense, dăunează imunității prin suprimarea funcțiilor cheie, crescând riscurile de infecție precum răcelile. În timp ce activitatea extremă poate provoca scăderi temporare, exercițiile fizice moderate îmbunătățesc în general sănătatea imunitară, și chiar și sesiunile de intensitate mare oferă beneficii atunci când sunt echilibrate.

Volumul de lucru pentru exerciții fizice - intensitatea, durata și frecvența - îi determină impactul. Activitățile de intensitate moderată (40-70% din efortul maxim, 150-300 de minute săptămânal, cum ar fi mersul rapid sau ciclismul) stimulează imunitatea prin îmbunătățirea fagocitozei neutrofilelor (distrugerea bacteriilor), promovarea macrofagelor antiinflamatorii, creșterea activității celulelor natural killer (NK) împotriva tumorilor și virusurilor, îmbunătățirea echilibrului celulelor T și creșterea producției de anticorpi precum IgA și IgG.

Cu toate acestea, exercițiile fizice intense sau prelungite (>2 ore la >84% maxim) pot suprima funcțiile temporar (3-72 ore), reducând activitatea NK, proliferarea celulelor T și producția de anticorpi, crescând în același timp hormonii de stres precum cortizolul. Această „fereastră deschisă” crește susceptibilitatea la infecții, dar este de scurtă durată și atenuată prin recuperare.

g. Mitul 7: Mierea îți va vindeca alergiile

Mierea poate ajuta la calmarea tusei, în special la copii. Câteva studii arată că administrarea mierii ca antitusiv poate fi mai eficientă decât neadministrarea niciunui tratament, iar în unele cazuri poate fi mai eficientă decât anumite medicamente menite să calmeze tusea. În cazul copiilor de peste 1 an mierea are beneficiul de a avea puține reacții adverse. Dulceață este „ingredientul activ” al mierii. Partea creierului care înregistrează gustul dulce este localizată foarte aproape de partea creierului care cauzează tusea, astfel că gustul dulce poate ameliora tusea.

Atenție! Nu administrați mierea copiilor mai mici de un an, deoarece există riscul de a dezvolta botulism, lucru netolerat de sistemul lor imunitar nedezvoltat.

h. Mitul 8: Lactatele sporesc congestia

Unii oameni se feresc în a consuma produse lactate atunci când sunt bolnavi deoarece se spune că măresc secreția de mucus, însă dovezile științifice nu confirmă acest mit. Așa că puteți consuma un pahar de lapte sau o cafea cu lapte, vitamina D vă poate da chiar o mână de ajutor în accelerarea sistemului imunitar.

Studiile arată că nutrienții care se găsesc în lapte pot ajuta celulele să identifice și să distrugă bacteriile și virușii care ne îmbolnăvesc. Nu vă zgârciți nici la consumul de iaurt, deoarece conține probiotice bune care ajută la stimularea sistemului imunitar.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Vaccine Safety: Myths and Misinformation”, Front Microbiol. 2020 Mar 17, autori: Sarah Geoghegan, Kevin P O’Callaghan, Paul A Offit
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7090020/
Studiul „COVID-19 Vaccine: Between Myth and Truth”, Vaccines (Basel). 2022 Feb 23, autori: Pier Paolo Piccaluga, Antonio Di Guardo et al.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8950941/
Studiul „Vaccine Safety: Myths and Misinformation”, Front Microbiol. 2020 Mar 17, autori: Sarah Geoghegan, Kevin P O’Callaghan, Paul A Offit
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7090020/
Studiul „Stress, neutrophils, and immunity: a dynamic interplay”, Ann Med Surg (Lond). 2025 Apr 15, autori: Emmanuel Ifeanyi Obeagu
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12140713/
Studiul „Immune-neuroendocrine patterning and response to stress. A latent profile analysis in the English longitudinal study of ageing”, Brain, Behavior, and Immunity Volume 115, January 2024, autori: Odessa S. Hamilton, Eleonora Iob, Olesya Ajnakina, James B. Kirkbride, Andrew Steptoe
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0889159123003458
Studiul „Acute stress induces an inflammation dominated by innate immunity represented by neutrophils in mice”, Front. Immunol., 29 September 2022, Sec. Inflammation, autori: Lanjing Tang et al.
https://www.frontiersin.org/journals/immunology/articles/10.3389/fimmu.2022.1014296/full