Cum îți întărești sistemul imunitar după infecții respiratorii repetate [studiu]
Cum îți întărești sistemul imunitar după infecții respiratorii repetate [studiu]
Cum îți întărești sistemul imunitar după infecții respiratorii repetate [studiu]
Rezistența sistemului imunitar ca răspuns la infecțiile respiratorii se schimbă permanent, în funcție de istoricul infecțiilor anterioare, arată noi cercetări.
Există două tipuri de imunitate în fața infecțiilor. Imunitatea adaptivă furnizează un fel de „memorie” imună, permițând un răspuns imunitar rapid și puternic când aceeași afecțiune apare mai mult de o singură dată. În antiteză, imunitatea înnăscută furnizează o primă linie de apărare cu spectru larg și mai puțin specifică împotriva agenților patogeni și este vitală în ținerea sub control a infecțiilor cu care corpul n-a mai avut de-a face în trecut.
Un studiu¹ publicat în Nature Immunology a arătat că, după recuperarea în urma unei infecții respiratorii, anumite celule ale sistemului imunitar înnăscut de la nivelul plămânilor sunt mai eficiente, oferind o protecție suplimentară împotriva unei noi infecții în săptămânile următoare.
Mai precis, cercetările au arătat că șoarecii care aveau gripă aveau un risc semnificativ mai mic să fie afectați de o infecție bacteriană în perioada următoare. Imunitatea sporită este rezultatul felului în care, în timpul infecției inițiale, un anumit tip de celule imunitare s-au deplasat din măduvă spre plămâni și s-au transfomat în macrofage, un tip de globule albe. Odată stabilite la nivelul plămânilor, aceste celule au produs citokine, molecule asemănătoare hormonilor care provoacă inflamație și contribuie la combaterea agenților patogeni.
Cum aceste macrofage deosebite rămân într-o stare reactivă la nivelul plămânilor după ce infecția a fost eradicată, ele oferă un strat suplimentar de protecție împotriva eventualelor infecții care ar putea apărea în săptămânile care urmează. Totuși, în timp, abilitatea acestor macrofage de a produce cantități mari de citokine dispare.
În cadrul studiului, acest lucru a însemnat că, după două luni, protecția împotriva infecțiilor a scăzut, și în cele din urmă a revenit la același nivel ca la șoarecii care nu au fost infectați înainte. Cercetătorii consideră că acest mecanism ar putea fi valabil și în cazul oamenilor. Cercetătorii au declarat că nu vor să sugereze prin aceste rezultate că ar fi bine ca oamenii să facă gripă, având în vedere că este vorba de o afecțiune serioasă, mai ales pentru anumite segmente ale populației. Prin acest studiu s-a încercat prezentarea unei imagini mai clare a felului în care o infecție virală care este eliminată rapid poate continua să influențeze imunitatea timp de câteva săptămâni după tratarea ei, prin schimbări pe termen lung ale celulelor imunitare înnăscute. Acest lucru poate explica parțial de ce răspunsul nostru la boli poate varia - ceea ce poți combate cu ușurință la un moment dat și fără apariția vreunor simptome ar putea avea efecte mai grave câteva săptămâni mai târziu.
Oamenii de știință plănuiesc să facă cercetări mai aprofundate pentru a afla cum un istoric de infecții poate afecta sistemul imunitar, luând în calcul boli precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), în care răspunsul inflamator mărit explicat în acest studiu ar putea înrăutăți simptomele.
Sistemul imunitar este un mozaic de mecanisme de protecție, dar nivelul acestei protecții nu este constant. Din acest motiv, e important să luăm măsuri de precauție împotriva infecțiilor, cum ar fi vaccinul antigripal.
Copiii și bătrâni au o vulnerabilitate crescută la infecții
Atât copiii mici (0-4 ani), cât și vârstnicii (> 65 de ani) sunt mai susceptibili la infecții respiratorii și gastrointestinale decât persoanele din celelalte categorii de vârstă, deoarece sistemul lor imunitar este mai puțin eficient. În cazul copiilor mici, răspunsul imun mai diminuate din pricina sistemului imunitar adaptativ mai puțin maturizat, mai ales în primii doi-trei ani de viață, care nu poate răspunde întotdeauna bine la stimulii externi.
Răspunsul/eficacitatea imună redusă la vârstnici, denumită senescență imună, este caracterizată în special printr-un răspuns imun adaptativ mai puțin flexibil. Iar asta se întâmplă din cauza scăderea producției de celule imunitare din măduva osoasă, locul unde se găsesc toate celulelor imune, odată cu înaintarea în vârstă.
Mai mult, involuția timusului odată cu vârsta scade producția de celule T naive, iar asta duce la o capacitate redusă de a răspunde la noi antigene. Mai mult decât atât, nu doar numărul de celule imunitare din circulație este modificat, ci se schimbă și funcția acestora. De aceea, persoanele în vârstă pot prezenta o gamă largă de deficiențe imunitare, făcându-le mai susceptibile la boli infecțioase. Aceasta include bolile respiratorii cauzate de viruși. Senescența imună afectează, de asemenea, răspunsurile la vaccinare, inclusiv la vaccinul antigripal sezonier.
Răspunsul imun adaptativ redus la vaccinare și la infecția virală la vârstnici se aseamănă cu răspunsul imun adaptativ redus la copiii mici, dar are o cauză diferită. La sugari și copii mici cu vârsta de până la 2-3 ani, răspunsurile celulelor T și inducerea de anticorpi specifici sunt reduse din cauza imaturității sistemului imunitar; la vârstnici, există o tendință spre generarea de celule T de memorie, iar capacitatea de a genera răspunsuri naive ale celulelor T la noi antigene, precum și la vaccinuri, este redusă.
Măsuri pentru întărirea sistemului imunitar
Deși multe produse de pe rafturile farmaciilor promit stimularea imunității sau întărirea sistemului imunitar, în realitate e nevoie de alte acțiuni pentru a ne păstra starea de sănătate. Prima linie de apărare împotriva bolilor și cea mai importantă este un stil de viață echilibrat. Urmând anumite reguli de viață, îți poți întări sistemul imunitar:
- Evită fumatul, mai ales că acesta crește riscul de probleme ale sistemului imunitar, inclusiv artrita reumatoidă.
- Adoptă o alimentație bogată în fructe și legume. Există câteva studii care au arătat că diverse deficiențe de micronutrienți - de exemplu, carențele de zinc, seleniu, fier, cupru, acid folic și vitaminele A, B6, C și E - modifică răspunsurile imune celulare. Prin urmare, ai grijă ca din alimentație să nu-ți lipsească fructele, legumele, dar nici cerealele integrale, nucile, mazărea, fasolea și alte alimente bogate în nutrienți ca să beneficiezi de cât mai multe fibre, vitamine și minerale în fiecare zi. Stai departe de zahărul adăugat, alimentele procesate, grăsimile dăunătoare și tot felul de produse fast-food care pot face mai mult rău decât bine pe termen lung.
- Introdu exercițiile fizice în rutina zilnică. În cadrul unei cercetări efectuată pe mai mult de 500.000 de adulți din Statele Unite ale Americii (SUA) 1, cei care erau obișnuiți să facă regulat mișcare aveau un risc scăzut de a deceda din cauza gripei și pneumoniei decât adulții care nu practicau deloc sport. Pentru adulți, specialiștii spun că aceștia ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de activitate aerobă de intensitate moderată plus două zile de activități de întărire musculară. Activitatea aerobă poate fi efectuată în mai multe zile, cum ar fi 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână.
- Păstrează-ți o greutate adecvată. Obezitatea, definită ca indicele de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mult la adulți, este legată de diminuarea sistemului imunitar. Există câteva modalitățile sigure de a ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase, printre care se numără gestionarea stresului, consumul de alimente sănătoase, respectarea necesarului zilnic de calorii, un program de somn.
- Consumă alcool cu moderație (nu mai mult de un pahar cu vin sau bere pe zi)
- Dormi suficient, 7-9 ore pe noapte. Acest lucru este unul dintre cele mai importante pe care le poți face pentru sănătatea ta - și pentru sănătatea sistemului tău imunitar. În timp ce dormi, corpul tău are șansa să-și refacă și să-și întărească sistemul imunitar. Motivul? În timpul orelor de somn organismul eliberează proteine numite citokine care fac parte din sistemul imunitar. Producția sporită de citokine poate ajuta la întărirea sistemului imunitar. Iar numeroase studii au arătat că persoanele care dorm puține ore pe noapte au un risc mai mare de a se îmbolnăvi decât cele care au un program de 7-9 ore de somn pe noapte.
- Învață să controlezi stresul. Acesta poate să aibă numeroase efecte fizice asupra organismului tău, printre care și afectarea sistemului imunitar. Stresul cronic poate duce și la scăderea producției de limfocite, celulele albe din sânge, care sunt vitale în combaterea infecțiilor. Pentru reducerea stresului poți apela la câteva tehnici printre care se numără exercițiile, yoga și meditația.
- Urmează pașii necesari pentru a evita infecțiile (spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte de masă și după ce ai folosit mijloacele de transport, evită întâlnirile cu persoane gripate etc.)
- Fă-ți vaccinul antigripal în fiecare an, mai ales dacă te afli într-una dintre categoriile de risc (copiii între 6 luni și 4 ani, persoanele cu vârste de peste 65 de ani, femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele cu afecțiuni respiratorii cronice sau cu sistem imunitar slăbit).
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Influenza-induced monocyte-derived alveolar macrophages confer prolonged antibacterial protection”, apărut în Nature Immunology (2020). DOI: 10.1038/s41590-019-0568-x , https://nature.com/articles/s41590-019-0568-x, autori: Helena Aegerter, Justina Kulikauskaite, Stefania Crotta, Harshil Patel, Gavin Kelly, Edith M. Hessel, Matthias Mack, Soren Beinke și Andreas Wack
2 Studiul „Leisure-time physical activity and mortality from influenza and pneumonia: a cohort study of 577 909 US adults”, British Journal of Sports Medicine, 2023, Bryant J Webber, Heather C Yun, Geoffrey P Whitfield
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37192831/
Te-ar mai putea interesa și...


