Carcinomul hepatocelular, intre sperante si realitati

Carcinomul hepatocelular este cel mai frecvent tip de cancer hepatic primar și se dezvoltă mai ales la persoanele cu boli hepatice cronice. Ce opțiuni de tratament și ce speranțe există pentru tratarea acestui tip de cancer? 

Carcinomul hepatocelular este o afecțiune gravă, care poate pune viața în pericol. Dacă este diagnosticat precoce, carcinomul hepatocelular poate fi tratat cu o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii canceroase sau cu un transplant de ficat. Alte tratamente pot micșora tumora sau pot încetini creșterea acesteia și pot ușura simptomele. În timp, carcinomul hepatocelular poate provoca insuficiență hepatică, dar înainte, carcinomul hepatocelular poate împiedica ficatul să gestioneze funcțiile vitale ale corpului. 

În 2012, cancerul hepatic reprezenta cel de-al cincilea cel mai frecvent cancer la bărbați și al doilea cancer răspunzător pentru mortalitatea prin cancer la nivel mondial. Incidența carcinomului hepatic este maximală în state din Africa și din Asia, urmând îndeaproape incidența infecției cu virusul hepatitic B sau cu virusul hepatitic C. În Europa, incidența carcinomului hepatic variază între 10 la 100.000 de locuitori pentru bărbați și 3.3 la femei și crește progresiv odată cu înaintarea în vârstă.

Potrivit statisticilor din 2020, cancerul hepatic primar este al șaselea cel mai frecvent diagnosticat cancer și a patra cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial, cu aproximativ 841.000 de cazuri și 782.000 de decese, mai frecvent la bărbați decât la femei.    

Campanie DOC-Time ecografie mamara

Cum se pune diagnosticul de cancer hepatocelular?

Diagnosticul unui cancer hepatocelular se bazează, pe de o parte, pe analiza bioptică și pe de altă parte pe examinările imagistice de înaltă performanță (CT sau RMN cu substanță de contrast). La pacienții diagnosticați cu ciroză și care prezintă criterii imagistice pentru un carcinom hepatocelular, biopsia nu este obligatorie pentru diagnostic. 

Diagnosticul este sugerat de modificările vasculare tipice carcinomului (hipervascularizare în faza arterială a injectării substanței de contrast și fenomen de wash-out în faza venoasă) pentru orice nodul cu dimensiunea de peste un cm. Nivelul seric al Alphafetoproteinei (marker tumoral asociat carcinomului hepatic) nu are valoare diagnostică.

Cât despre angiografie sau PET-CT, aceste investigații nu se recomandă pentru diagnosticul carcinomului hepatocelular.

De ce este importantă stadializarea cancerului?

Stadializarea carcinomului hepatocelular este importantă pe de o parte în stabilirea prognosticului, iar pe de altă parte în planificarea terapiei optimale și include atât elemente care cuantifică extensia tumorii, cât și nivelul seric al AFP, funcția hepatică, presiunea la nivel portal dar și statusul de performanță al pacientului.

Funcția hepatică este evaluată standard prin sistemul de scoring Child-Pugh care ia în calcul mai multe constante (nivelul seric al bilirubinei, albuminei, prezența ascitei, timpul de protrombină și prezența sau absența encefalopatiei hepatice).

Decompensarea hepatică (icter, varice esofagiene, ascită, encefalopatie) reprezintă invariabil contraindicație pentru orice terapie locoregională care ar putea induce degradări hepatice subclinice (rezecție, ablație percutană sau terapii transarteriale).

Cum se gestionează carcinomul hepatic incipient?

Managementul carcinomului hepatic incipient este aproape exclusiv chirurgical. 

Intervenție chirurgicală

Rezecția hepatică, transplantul hepatic ortotopic sau procedurile de distrucție locală așa cum este ablația prin radiofrecvență sunt tot atâtea metode terapeutice cu scop curativ. Alegerea terapiei optimale pentru fiecare pacient este destul de dificilă în condițiile în care nu există trialuri clinice de fază 3 care să compare aceste proceduri terapeutice.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Rezecția hepatică este regulă pentru pacienții cu tumori unice și cu funcție hepatică integră. Pacienții cu scoring Child-Pugh C prezintă contraindicație absolută pentru rezecția hepatică în timp ce hipertensiunea portală sau Child-Pugh B nu reprezintă o contraindicație absolută. Rezecțiile pot fi clasice sau laparoscopice, fiecare dintre ele cu avantaje și dezavantaje inerente. Din păcate, după rezecția hepatică, recidivele sunt observate în aproximativ 50-70% dintre cazuri în intervalul de 5 ani postoperator.

Transplantul ortotopic hepatic

Transplantul ortotopic hepatic oferă posibilitatea curabilității atât a tumorii cât și a ficatului afectat de boală cronică premergătoare. Criteriile pentru transplant sunt clare și includ fie leziuni unice cu dimensiuni sub 5 cm, fie până la maximum 3 leziuni cu dimensiuni până în 3 cm și fără invazie macrovasculară. Din păcate, disponibilitatea alogrefei hepatice reprezintă principala provocare și element limită pentru transplantul ortotopic.

Termoablația sau ablația prin radiofrecvență 

Acestea pot fi opțiuni terapeutice în prima linie de tratament în stadii inițiale (adică tumori care au sub 2 cm diametru). Morbiditatea acestor proceduri este indiscutabil inferioară chirurgiei, fie că e vorba de chirurgia clasică sau laparoscopică.

Chemoembolizarea transarterială (TACE) 

Această metodă prezintă beneficii controversate în boala incipientă fiind mai degrabă apanajul situațiilor avansate. Contraindicațiile absolute ale TACE sunt reprezentate de ciroză decompensată, creștere tumorală extensivă, reducerea curgerii sangvine portale, insuficiență renală sau orice alt motiv de ordin tehnic care contraindică această procedură.

Radioterapia internă selectivă (SIRT) 

Radioterapia internă selectivă are drept principiu injectarea de microsfere încărcate cu Ytrium 90 în circulația arterială hepatică. Nu este acceptată ca primă linie terapeutică la pacienții cu stadiu avansat sau intermediar.

Managementul carcinomului hepatic avansat

Terapie standard

Terapia sistemică, ce are drept exponenți inhibitorii tirozinkinazici care blochează mai mulți receptori printre care receptorul factorului de creștere vascular endotelial (VEGFR2) și BRAF, reprezintă standard terapeutic conform tuturor ghidurilor terapeutice internaționale pentru carcinoamele hepatice cu funcție hepatică prezervată sau pentru tumori în stadii intermediare care progresează după terapiile locoregionale. Sorafenib rămâne prima opțiune în timp ce Lenvantinib s-a dovedit non inferior acestuia.

Terapie de linia a doua

Terapia de linia a doua cuprinde Regorafenib (inhibitor multikinază), Cabozantinib (inhibitor MET, VEGFR2, AXL, RET) și Ramucirumab (anticorp monoclonal IG1).

Imunoterapie

Imunoterapia este o opțiune terapeutică pentru pacienții care nu tolerează sau care progresează sub tratamentul cu inhibitorii standard tirozinkinazici. Rezultate promițătoare sunt raportate cu inhibitori ai punctelor de control de tipul agenților anti PD1 (Nivolumab, Pembrolizumab) sau anti CTL4 (Tremelimumab).

În Uniunea Europeană s-a aprobat un tratament pe bază de imunoterapie destinat persoanelor cu carcinom hepatocelular avansat sau nerezecabil. În România, tratamentul este compensat prin Programul Naţional de Oncologie.

Chimioterapia sistemică s-a dovedit dezamăgitoare în carcinomul hepatocelular cu rate de răspuns mai mult decât modeste și fără impact asupra supraviețuirii globale, motiv pentru care nu mai este o opțiune terapeutică în acest moment.

În ceea ce privește profiling-ul molecular (analiza moleculară complexă a tumorii), aceasta nu reprezintă în acest moment un standard de practică medicală. În schimb, poate reprezenta premisa studiilor clinice subsecvente pentru identificarea mutațiilor genice recurente care ar putea reprezenta ținta diverșilor agenți farmacologici aflați în studiu la ora actuală.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Susă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Hepatocellular Carcinoma (HCC)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21709-hepatocellular-carcinoma-hcc
Global Trends in Incidence Rates of Primary Adult Liver Cancers: A Systematic Review and Meta-Analysis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7058661/
Studiul „Global Trends in Incidence Rates of Primary Adult Liver Cancers: A Systematic Review and Meta-Analysis”, apărut în Front Oncol. 2020; 10: 171, doi: 10.3389/fonc.2020.00171, autori: Paramita Dasgupta et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0