Incidenta cancerului la ficat in randul bolnavilor de ciroza

Datele epidemiologice indică o creștere alarmantă a prevalenței globale a steatozei hepatice, care a devenit acum una dintre cele mai comune forme de boală hepatică cronică.

Predicțiile sugerează că povara acestei afecțiuni va crește și mai mult în următoarele decenii¹.Aceste tendințe epidemiologice au făcut din ciroza indusă de steatoza hepatică o cauză principală a carcinomului hepatocelular.

Se estimează că incidența globală a carcinomului hepatocelular asociată cu steatoza hepatică non-alcoolică va crește de la 47 % în 2016 la 130% în 2030 ². Cu toate acestea, deoarece ficatul gras cuprinde un spectru larg de boli, amploarea exactă a asocierii dintre steatoza hepatică non-alcoolică și carcinomul hepatocelular rămâne neclară.

Ciroza hepatică: ce este și când se dezvoltă

Ciroza hepatică apare în ultimul stadiu al oricărei afecțiuni cronice a ficatului și reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului la ficat. Ciroza apare atunci când fibrozele de la nivelul ficatului înlocuiesc țesuturile sănătoase ale acestui organ, împiedicând buna funcționare a acestuia.

Ciroza debutează cu o perioadă de durată și adesea asimptomatică, denumită ciroză “compensată”, urmată de o fază a bolii care evoluează mult mai rapid, numită ciroza “decompensată”. Faza decompensata este însoțită de hipertensiune portală, ascite, sângerări, encefalopatie sau icter.

Când debutează carcinomul hepatocelular

Carcinomul hepatocelular, cea mai comună formă de cancer la ficat, poate să apară în orice stadiu al cirozei. Transplantul de ficat este singura posibilitate de vindecare a cirozei și are capacitatea de a îmbunătăți calitatea vieții, dar și de a o prelungi.

Nu se cunoaște foarte bine mecanismul prin care ciroza crește riscul de cancer, însă poate avea legătură cu mărirea șanselor ca ADN-ul să sufere modificări și anomalii în timp ce celulele ficatului, hepatocitele, se multiplică încercând să repare țesuturile afectate de ciroză.

Tumorile, în cazul cancerului la ficat, evoluează prin extindere locală, apoi evoluează prin metastază.

Cancerul la ficat se situează pe al treilea loc atunci când vine vorba despre numărul de decese cauzate. Incidența este mai mare în Asia și Africa, acolo unde hepatita B și hepatita C sunt foarte răspândite, dar și netratate corespunzător. Netratate, ambele tipuri de hepatită conduc rapid către ciroză sau cancer la ficat. Din fericire, în ultimii ani medicii au reușit să diagnosticheze timpuriu cancerul la ficat, prin intermediul controalelor de rutină realizate în cazul pacienților cu afecțiuni hepatice.

Factori de risc cancer la ficat

Pe lângă ciroză, există și alte cauze care cresc riscul de cancer la ficat. Infecțiile virale sau intoxicația cu aflatoxină sunt, de asemenea, factori care cresc riscul de carcinom hepatocelular.
De altfel, la nivel mondial, cel mai frecvent factor de risc pentru cancerul hepatic este infecția cronică (pe termen lung) cu virusul hepatitei B (VHB) sau virusul hepatitei C (VHC). Aceste infecții duc la ciroză hepatică.

În Statele Unite ale Americii (SUA), infecția cu hepatita C este cea mai frecventă cauză a cancerului la ficat, în timp ce în Asia și țările în curs de dezvoltare, hepatita B este mai frecventă. Persoanele infectate cu ambele virusuri au un risc crescut de a dezvolta hepatită cronică, ciroză și cancer hepatic. Riscul este și mai mare dacă pacienții sunt mari consumatori de alcool (cel puțin 6 băuturi alcoolice pe zi).

VHB și VHC se pot răspândi de la o persoană la alta prin folosirea în comun a acelor contaminate (cum ar fi consumul de droguri), sex neprotejat sau în timpul nașterii. Aceste virusuri pot fi transmise și prin transfuzii de sânge. În țările în curs de dezvoltare, copiii contractează uneori infecția cu hepatita B în urma contactului prelungit cu membrii familiei care sunt infectați.

Boala hepatică grasă non-alcoolică este o afecțiune frecventă la persoanele obeze. Persoanele cu un subtip al acestei boli, cunoscut sub numele de steatohepatită non-alcoolică (NASH), ar putea dezvolta ciroză.

Unele tipuri de boli autoimune care afectează ficatul pot provoca și ciroză. De exemplu, în ciroza biliară primară căile biliare din ficat sunt deteriorate și chiar distruse, ceea ce poate duce la ciroză. Persoanele cu ciroză biliară avansată au un risc crescut de cancer la ficat.

Și anumite boli metabolice moștenite pot duce la ciroză

Persoanele cu hemocromatoză ereditară absorb prea mult fier din alimente. Fierul se stabilește în țesuturile din tot corpul, inclusiv în ficat. Dacă se acumulează o cantitate extraordinar de mare de fier în ficat, acesta poate duce la ciroză și cancer la ficat.

Tratament cancer de ficat

Tratamentul în cazul cancerului la ficat este stabilit de comun acord de o echipă de medici. Transplantul este cea mai bună metodă de tratament pentru pacienții diagnosticați cu carcinom hepatocelular.
Pacientul ar trebui să fie văzut de un medic hepatolog, de un specialist în transplant, de un chirurg specializat în gastroenterologie, dar și de un oncolog și un specialist în îngrijiri paliative. Echipa de specialiști va analiza situația pentru a vedea dacă pacientul este sau nu un candidat viabil pentru transplantul de ficat.

Puțini pacienți cu ciroză dezvoltă cancer la ficat

Cu toate că una dintre cele mai serioase complicații ale cirozei este cancerul la ficat, cunoscut și sub denumirea de carcinom hepatocelular, statisticile arată că numărul bolnavilor de ciroză care fac cancer este destul de mic. Oamenii de știință din Marea Britanie au monitorizat incidența pe 10 ani a cancerului la ficat în rândul pacienților cu ciroză ³.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

673 de pacienți cu hepatita B, consultați în ambulatoriile Departamentului de Gastroenterologie și Hepatologie din Spitalul General din Singapore, între 1 martie 2003 și 1 martie 2004, au fost incluși într-o cohortă prospectivă. Au fost incluși pacienții cu monoinfecție cu CHB (adică fără coinfecție cu VHC) cu vârsta de 21 de ani și peste. Acești pacienți au fost urmăriți timp de 10 ani. Analiza datelor studiului a fost efectuată la 1 martie 2013. Au fost 35 de decese în timpul perioadei de urmărire de 10 ani.

Acești pacienți au fost urmăriți la intervale de 3-6 luni cu gastroenterologii lor primari. Biochimia ficatului și α-fetoproteina serică (AFP) au fost monitorizate la fiecare 3-6 luni (inclusiv în jurul perioadei de înscriere), iar imagistica hepatică constând în ultrasonografie abdominală a fost efectuată la fiecare 6-12 luni într-un program de supraveghere condus de medic.

Datele obținute la endoscopii nu au fost colectate, deoarece nu toți pacienții au făcut endoscopii, ci doar atunci când un pacient avea ciroză și un număr scăzut de trombocite. Acolo unde a fost nevoie, a fost efectuată tomografia computerizată dinamică (CT) sau RMN hepatic pentru a clarifica rezultatele ecografice.

Diagnosticul de ciroză în acest studiu a fost pus pe baza histologiei și/sau imagistică cu dovezi clinice de susținere, cum ar fi ascită, varice, splenomegalie sau dovezi de hipersplenism. O biopsie nețintită a parenchimului hepatic este efectuată atunci când imagistica sugerează ciroză, dar fără a susține caracteristicile radiologice sau clinice ale hipertensiunii portale.

Diagnosticul de carcinom hepatocelular a fost pus pe baza scanării dinamice CT sau RMN a ficatului și/sau histologie. Biopsia țintită a unui nodul suspect sau nedeterminat din ficat este efectuată atunci când diagnosticul de cancer de ficat nu poate fi confirmat prin scanare CT dinamică sau RMN.

Care au fost rezultatele studiului

Un procent de numai 1,2% dintre pacienții cu ciroză alcoolică și 1,1% dintre pacienții cu ciroză din cauze necunoscute vor dezvolta cancer la ficat, în decursul a 10 ani. Incidența mai mare pe perioada celor 10 ani apare în rândul pacienților care au făcut ciroză din cauza hepatitei virale cronice. Astfel, aceștia au descoperit că doar 4% dintre pacienții cu ciroză au dezvoltat, pe perioada celor 10 ani, carcinom hepatocelular.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Global epidemiology of nonalcoholic fatty liver disease: meta-analytic assessment of prevalence, incidence, and outcomes”, Hepatology, 64 (2016), pp. 73-84, autori: Z.M. Younossi, A.B. Koenig, D. Abdelatif, et al.
https://aasldpubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1002/hep.28431?src=getftr
2 Studiul „Modeling NAFLD disease burden in China, France, Germany, Italy, Japan, Spain, United Kingdom, and United States for the period 2016-2030”, J Hepatol, 69 (2018), pp. 896-904, autori: C. Estes, Q.M. Anstee, M.T. Arias-Loste, et al.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0168827818321214
3 Studiul „Rates of cirrhosis and hepatocellular carcinoma in chronic hepatitis B and the role of surveillance”, European Journal of Gastroenterology & Hepatology, June 2015 - Volume 27 - Issue 6 - p 638-643, autori: Poh, Zhongxian; Goh, Boon-Bee George; Chang, Pik-Eu Jason; Tan, Chee-Kiat
https://journals.lww.com/eurojgh/fulltext/2015/06000/rates_of_cirrhosis_and_hepatocellular_carcinoma_in.4.aspx#
American Cancer Society - Liver Cancer Risk Factors
https://www.cancer.org/cancer/liver-cancer/causes-risks-prevention/risk-factors.html