Ar putea polenul să crească ratele de infecții cu SARS-CoV-2? [studiu]

În încercarea de a înțelege mai bine valurile recurente ale infecției cu virusul SARS-CoV-2 în întreaga lume, oamenii de știință au remarcat un tipar care ar putea explica acest fenomen. Mai precis, pe măsură ce nivelul de polen a crescut în aer în 31 de țări studiate, numărul de cazuri COVID-19 a crescut, la rândul său, pe teritoriul acestora.   

Deși există cercetări care sugerează că polenul nu ar influența incidența cazurilor, sezoanele în care polenul este mai prezent în aer coincide cu sezoanele de gripă, precum și de alte infecții respiratorii. Medicii încă nu au o înțelegere deplină asupra fenomenului prin care anumite virusuri circulă și se răspândesc în funcție de sezon. Există, în schimb, numeroase teorii în ceea ce privește temperatura și umiditatea din aer. Așadar, s-a descoperit că virusurile prefer aerul mai rece și mai uscat din lunile de iarnă, care îi ajută să se răspândească mai ușor. 

În plus, pe timpul iernii suntem mai puțin expuși la lumina soarelui și petrecem mai mult timp în case, ceea ce, din nou, poate avea un impact, pentru că lumina ultravioletă emanată de soare acționează ca un dezinfectant natural și poate reduce răspândirea virusurilor. De asemenea, prin expunerea la soare sintetizăm vitamina D, care contribuie la sănătatea sistemului imunitar. 

Legătura dintre polen și creșterea ratei de infectare

Potrivit unui studiu1 nou, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, polenul ar putea influența creșterea incidenței de cazuri COVID-19. Studiul se bazează pe informații provenite de la 248 de situri de monitorizare a polenului din aer din 31 de țări și analizează mai mulți parametri, printre care și densitatea populațiilor din fiecare țară, temperatura, umiditatea și măsurile de restricție și carantină. 

Cercetătorii au descoperit că, în zonele în care cantitatea de polen a fost mai mare, s-au semnalat mai multe cazuri, cu o întârziere de aproximativ 4 zile între cele două evenimente. Aceștia susțin că polenul poate fi responsabil pentru aproximativ 44% din diferența ratei de infectare dintre țări. 

Oamenii de știință adaugă și faptul că polenul ar putea fi responsabil pentru multe infecții respiratoria, nu pentru că virusurile se atașează de particulele de polen, intrând mai ușor în organism prin gură, ochi și nas, ci pentru că polenul afectează sistemul imunitar, chiar și pentru cei care nu sunt alergici la el. Autoarea principală a studiului, medicul Stefanie Gilles, de la Universitatea Tehnică din Munchen, a declarat că, atunci când inhalăm polen, acesta ajunge în mucoasa nazală și acționează împotriva genelor care contribuie la apărarea organismului împotriva virusurilor aeriene. 

Într-un studiu2 publicat în cursul anului 2019, Stefanie Gilles a descoperit că șoarecii expuși la polen produc mai puțin interferon, precum și alte substanțe chimice care fac parte din mecanismul de protecție al sistemului imunitar. Odată infectați cu un virus respirator, șoarecii expuși la polen au prezentat o cantitate virală mai mare în comparație cu șoarecii din grupa de control. Aceleași efecte s-au observat și la subiecții umani din studiu.  

Echipa de cercetători consideră că polenul poate duce la o slăbire a sistemului imunitar în fața virusurilor aeriene, inclusiv în fața virusului SARS-CoV-2. O explicație simplă a felului în care ne poate afecta polenul este după cum urmează: dacă te afli într-o încăpere aglomerată, în care există persoane asimptomatice, iar dacă ai fost expusă la polen în acea zi, riscul de a te infecta este mai crescut. 
Din fericire, măștile de protecție sunt deosebit de eficiente și în ceea ce privește blocarea polenului, așadar este foarte important ca acestea să fie purtate potrivit măsurilor și recomandărilor în vigoare. 

Opinii contradictorii în privința studiului

Există și cercetători care contestă concluziile studiului și susțin că nu sunt suficiente pentru a demonstra că prezența polenului în aer poate crește rata de infectare COVID-19. Potrivit medicului și cercetătorului Martijn Hoogeveen, de la Universitatea Open din Olanda, faptul că cele două fenomene se întâmplă în același timp nu este o corelație suficient de puternică pentru a se influența. 
Într-o cercetare publicată de acesta se specifică faptul că sezonul de polen din Olanda coincide, de fapt, cu încheierea sezonului de gripă, iar infecția respiratorie COVID-19 pare să urmeze același tipar. 

Un alt studiu3 axat pe orașul Chicago și împrejurimile acestuia sugerează că, pe măsură ce sezonul de polen își intră în drepturi, numărul de cazuri de gripă scade. Oamenii de știință din spatele studiului sunt de părere că particulele de polen ar putea chiar să blocheze acccesul virusurilor pe căile aeriene, pentru a-și face loc de pătrundere. 

Astfel, întrebarea este de ce aceste studii au ajuns la concluzii atât de diferite?

Cercetarea medicului olandez este axată pe o singură țară și analizează incidența cazurilor de gripă pe parcursul a patru sezoane, din 2016 până în 2020, în timp ce studiul demarat de Stefanie Gilles a colectat date din ianuarie până în prima săptămână din aprilie 2020. Așadar, un singur sezon nu este o perioadă de timp suficient de lungă pentru a înțelege cum funcționează aceste tipare, mai ales având în vedere că virusul SARS-CoV-2 este foarte nou și are multe necunoscute. Așadar, este important ca legătura dintre sezoanele de polen și rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 să fie studiată pe parcursul mai multor sezoane, pentru o înelegere mai profundă. 

În plus, există și date care sugerează că polenul ar putea juca un rol important în reducerea răspândirii virusului. Cercetătorii olandezi susțin că numărul de cazuri COVID-19 a scăzut în vârful sezonului de polen. Nu în ultimul rând, aceștia consideră că într-un studiu de amploare, cum este cel de față, efectuat pe 31 de țări, este aproape imposibil să faci o analiză obiectivă, în lumina multiplelor diferențe în strategiile de control a pandemiei. În unele țări purtarea măștii, închiderea spațiilor comerciale și distanțarea socială este norma, în timp ce în altele măsurile nu sunt la fel de restrictive.  Așadar, limitarea studiului la o singură țară sau chiar la un singur oraș poate fi, în opinia cercetătorilor, o idee mai bună, pentru a putea controla variabilele mai bine. 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Studiul Higher airborne pollen concentrations correlated with increased SARS-CoV-2 infection rates, as evidenced from 31 countries across the globe, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, în ianuarie 2021, autori: Stefanie Gilles et al.
https://www.pnas.org/content/pnas/118/12/e2019034118.full.pdf 
2. Studiul Pollen exposure weakens innate defense against respiratory viruses, publicat în European Journal of Allergy and Clinical Immunology, în septembrie 2019, autori: Stefanie Gilles et al.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/all.14047 
3. Studiul Confirmation of an Inverse Relationship between Bioaerosol Count and Influenza-like Illnesses, Including COVID-19. On the Contribution of Mold Spores, publicat în medRxiv, în februarie 2021, autori: Richa B. Shah et al.
https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.02.07.21251322v1.full 
WebMD - Could Pollen Be Driving COVID-19 Infections?
https://www.webmd.com/lung/news/20210310/could-pollen-be-driving-covid-19-infections 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0