Antiinflamatoarele nonsteroidiene - balanta intre beneficiu si risc

Antiinflamatoarele nonsteroidiene reprezintă una dintre cele mai folosite clase de medicamente pentru reducerea durerii, febrei și în tratamentul bolilor inflamatorii. Ce beneficii și ce riscuri au acestea?

Există la ora actuală un număr impresionant de antiinflamatoare, pe de o parte datorită utilizării lor extinse, pe de altă parte deoarece au fost produse pentru a obține beneficiu terapeutic maxim, cu toleranță cât mai bună din partea pacientului. Antiinflamatoarele nesteroidine (AINS) sunt o clasă de medicamente utilizate pentru a trata durerea, febra și alte procese inflamatorii.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

De câte feluri sunt antiinflamatoarele nesteroidiene?

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sunt utilizate ca agenți antipiretici, antiinflamatori și analgezici, pentru tratarea durerilor musculare, dismenoreei, afecțiunilor artritice, pirexiei, gutei, migrenelor și ca agenți de economisire a opioidelor în anumite cazuri de traumă acută. 

AINS sunt de obicei împărțite în grupuri în funcție de structura lor chimică și selectivitate: salicilați acetilați (aspirina), salicilați neacetilați (diflunisal, salsalat), acizi propionici (naproxen, ibuprofen, acizi acetici (diclofenac, indometacin), acizi enolici (meloxicam), piroxicam) acizi antranilici (meclofenamat, acid mefenamic), naftilalanină (nabumetonă) și inhibitori selectivi ai COX-2 (celecoxib, etoricoxib).   

Antiinflamatoarele nesteroidine topice (gel de diclofenac) sunt, de asemenea, disponibile pentru utilizare în tenosinovita acută, entorsele gleznei și leziunile țesuturilor moi.

AINS neselective

Diclofenac
Diflunisal
Etodolac
Fenoprofen
Flurbiprofen
Ibuprofen
Indometacină
Ketoprofen
Ketorolac
Acid mefenamic
Meloxicam
Nabumetonă
Naproxen
Oxaprozin
Piroxicam
Sulindac
Tolmetin

COX-2 AINS selective

Celecoxib
Rofecoxib
Valdecoxib

Rofecoxib și valdecoxib au fost retrase de pe piață în 2004 și, respectiv, 2005.

Care este mecanismul de acțiune al AINS?

Medicamentele antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS) acționează prin blocarea sintezei de prostaglandine, prin inhibarea ciclooxigenazei (COX). Există 2 izoforme ale COX (COX 1 și COX2), iar descoperirea lor a permis nu doar înțelegerea modului de acțiune al AINS, ci și producerea unor medicamente lipsite de efectele adverse ale AINS clasice. 

Marea majoritate a antiinflamatoarelor nesteroidiene acționează blocând neselectiv COX, în felul acesta sunt explicate multiplele efecte adverse ale AINS. Datorită inhibării de multe ori mai intense și mai rapide a COX 1 decât a COX 2, efectele adverse pot apărea chiar înainte de apariția efectului antiinflamator.

Prostaglandinele sunt produse de majoritatea celulelor și au rol homeostatic și protector. De exemplu, prostaglandinele produse prin COX1 la nivelul mucoasei gastrice au efect protector, prin creșterea secreției de mucus, de bicarbonat și scăderea secreției acide. La nivelul rinichiului, acestea intervin în menținerea unei perfuzii normale a țesutului renal și au un efect benefic de eliminare a sodiului și potasiului, iar la nivelul celulei endoteliale (la nivel vascular) determină vasodilatație și au efect antiagregant plachetar.

COX 2 este în special inductibilă, produsă de stimuli inflamatori care determină vasodilatație, creșterea permeabilității vasculare, durere și febră. Toate studiile au arătat că în inflamație și durere nivelul de COX 2 crește, în timp ce nivelul de COX 1 este același atât în inflamație cât și în condiții normale. 

Medicamentele antiinflamatoare nonsteroidiene, prin inhibarea COX 2, au efecte antialgice, antipiretice (împotriva febrei) și antiinflamatoare. Aceleași medicamente, prin inhibarea COX 1, sunt responsabile de apariția efectelor adverse ale AINS, datorită inhibării producerii de prostaglandine fiziologice, cu efecte homeostatice și citoprotectoare. 

Cele mai multe AINS blochează neselectiv COX, în felul acesta sunt explicate multiplele efecte adverse ale AINS. Medicamentele COX 2 selective și COX 2 specifice au eficacitate clinică comparabilă cu a AINS clasice. Avantajul este legat de profilul de siguranță gastointestinală.

Cum se administrează AINS?

Cel mai frecvent, antiinflamatoarele nesteroidiene sunt disponibile sub formă de tablete orale. Conform prospectului, doza pentru cele mai comune AINS eliberate fără prescripție medicală este după cum urmează:

Ibuprofen

Pentru comprimate de 200 mg, 1 până la 2 comprimate la fiecare 4 până la 6 ore cât timp simptomele persistă. Limita zilnică pentru ibuprofen este de 1200 mg. 

Aspirina în concentrație obișnuită

Pentru comprimate de 325 mg, 1 până la 2 comprimate la fiecare 4 ore sau 3 comprimate la fiecare 6 ore. Limita zilnică pentru aspirină este de 4000 mg.

Naproxen sodic

Pentru comprimate de 220 mg, 1 până la 2 comprimate la fiecare 8 până la 12 ore. Limita zilnică de naproxen sodic diu este de 660 mg. 

Sunt disponibile, de asemenea, AINS topice (diclofenac sodic 1,5% soluție locală, diclofenac hidroxietil pirolidină 1,3% plasture și diclofenac sodiu gel 1%). Acestea sunt utile pentru tratarea durerii cauzate de leziuni ale țesuturilor moi și osteoartritei.

Ibuprofenul poate fi administrat intravenos la spital, sub formă de perfuzie de 30 de minute; acesta poate fi folosit ca analgezic non-opioid pentru a gestiona durerea și poate, de asemenea, reduce febra. Studiile au arătat că utilizarea ibuprofenului și morfinei intravenoase la pacienții adulți postoperatori poate reduce utilizarea totală a morfinei. 

Pentru tratarea pirexiei, o doză inițială de 400 mg, apoi 400 sau 100 până la 200 mg la fiecare 4 până la 6 ore, după cum este necesar. Pentru tratamentul durerii, doza recomandată este de 400 până la 800 mg, la fiecare 6 ore după caz. Ketorolac este, de asemenea, disponibil pentru administrare parenterală (pe cale intravenoasă).  

Pentru cât timp trebuie luate antiinflamatoarele nesteroidine?

Un AINS fără prescripție medicală nu ar trebui administrat mai mult de trei zile la rând pentru febră și mai mult 10 zile pentru durere, cu excepția cazului în care medicul a recomandat astfel. Antiinflamatoarele nesteroidiene eliberate fără prescripție medicală funcționează bine în calmarea durerii, dar sunt destinate utilizării pe termen scurt.

Dacă medicul indică AINS pentru o perioadă mai lungă de timp, trebuie urmărite potențialele efectele secundare și anunțat medicul.

În cât timp își fac efectul antiinflamatoarele nesteroidiene?

Acest lucru depinde de AINS și de afecțiunea tratată: unele antiinflamatoare își pot face efectul în câteva ore, în timp ce pentru altele poate dura o săptămână sau două până să arate efecte.

În general, pentru leziunile musculare acute (durere bruscă ascuțită), se prescriu AINS care funcționează rapid și care pot fi luate la fiecare patru până la șase ore din cauza timpului lor scurt de acțiune.

Pentru osteoartrită și poliartrită reumatoidă care necesită tratament pe termen lung, medicii recomandă de obicei antiinflamatoare nesteroidiene care se iau doar o dată sau de două ori pe zi, pe o perioadă bine stabilită. În general, este nevoie de mai mult timp pentru ca aceste medicamente să aibă un efect terapeutic. 

În planificarea tratamentului, medicul analizează eficacitatea și riscurile acestor medicamente, ținând cont și de istoricul medical al pacientului, teste de sânge, prezența unor afecțiuni.

Care sunt principalele efecte adverse ale AINS?

Efectele adverse digestive ale AINS apar ca urmare a creșterii secreției acide și a distrugerii barierei protectoare de mucus, responsabile de apariția sau reactivarea ulcerului gastroduodenal. Riscul acestor reacții adverse digestive este mai mare la vârstnici, la persoane cu ulcer în antecedente, cu infecție concomitentă cu Helicobacter pylori, la consumatorii de alcool și fumători. 

Riscuri sunt și atunci când se folosesc doze mari de AINS, când se asociază cu aspirina folosită în doză mică în scop antiagregant plachetar sau când consumul de AINS este asociat cu anticoagulante. Pentru a minimiza efectele adverse se folosește doza cea mai mică eficace de AINS și asocierea cu medicație de protecție gastrică.

Efectele adverse renale sunt reprezentate de scăderea fluxului sangvin renal și creșterea resorbției de sodiu și potasiu, cu apariția edemelor și creșterea tensiunii arteriale. Efectele adverse renale trebuie monitorizate atent atât la pacienții care folosesc AINS clasice, cât și AINS COX 2 selective (în condițiile în care COX 2 este constitutivă și la nivel renal, într-un procent mult mai mic decât COX 1). Monitorizarea pacienților se face prin analize de sânge: uree, creatinină, ionogramă și controlul periodic al tensiunii arteriale.

Efectele adverse hepatice sunt reprezentate de creșterea transaminazelor (ALT, AST). Toxicitatea hepatică este dependentă de doză și de tipul de AINS, iar întreruperea tratamentului duce la normalizarea valorilor transaminazelor.

Efectele cardiovasculare, precum evenimentele aterotrombotice, reprezintă motivul pentru care se recomandă prudență în folosirea coxibilor (AINS COX 2 specifici) la pacienți cu factori de risc aterotrombotic și este contraindicată administrarea la pacienți cu accident vascular cerebral sau boală cardiacă ischemică.

Prin urmare, AINS sunt utilizate pe scară largă datorită efectelor benefice antialgice (medicamente pentru a reduce nivelul de durere) și antiinflamatoare, dar necesită monitorizarea atentă a posibilelor reacții adverse. Combinațiile între AINS nu sunt recomandate deoarece efectul benefic nu crește, în schimb reacțiile adverse se potențează.

Toxicitatea AINS se poate manifesta prin sângerare gastro-intestinală, hipertensiune arterială, hepatotoxicitate și leziuni renale.  De obicei, supradozajul acut cu AINS este asimptomatic sau are simptome gastrointestinale neglijabile. 

Cu toate acestea, alte simptome ale complicațiilor legate de toxicitate pot include acidoză metabolică cu decalaj anionic, comă, convulsii și insuficiență renală acută. De asemenea, AINS pot provoca leziuni gastrointestinale prin inhibarea COX-1, ceea ce determină scăderea producției de mucoasă gastrică. 

Nefrotoxicitatea poate apărea și în cazul utilizării AINS, deoarece aceste medicamente reduc nivelurile de prostaglandine, care sunt esențiale pentru vasodilatația arteriolelor renale. Toxicitatea neurologică se poate prezenta cu somnolență, confuzie, nistagmus, vedere încețoșată, diplopie, dureri de cap și tinitus.

Contraindicații AINS

Antiinflamatoarele nesteroidiene nu ar trebui luate de persoanele:

  • Cu hipersensibilitate la AINS sau hipersensibilitate la salicilat, precum sau care au prezentat o reacție alergică (urticarie, astm bronșic etc.) după administrarea de AINS;
  • Care au suferit o intervenție chirurgicală de bypass a arterei coronare;
  • În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Non-Steroidal Anti-Inflammatory Drugs (NSAIDs)
https://my.clevelandclinic.org/health/drugs/11086-non-steroidal-anti-inflammatory-medicines-nsaids
NHS - NSAIDs
https://www.nhs.uk/conditions/nsaids/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0