Anemia hemolitică: ce este, tratament, prevenire

Anemia este o afecțiune în care organismul nu are suficiente globule roșii sănătoase care să furnizeze oxigen țesuturilor corpului. În anemia hemolitică, globulele roșii din sânge sunt distruse mai devreme decât în mod obișnuit. Anemia severă poate agrava bolile de inimă, de plămâni sau bolile cerebrovasculare.

În mod normal, celulele roșii din sânge au o durată de viață în corp de aproximativ 120 de zile. Globulele roșii din sânge se dezvoltă în măduva osoasă, care este țesutul asemănător unui burete din interiorul oaselor. Corpul distruge în mod normal celulele roșii vechi sau defecte din sânge, din splină sau din alte părți ale corpului printr-un proces numit hemoliză. Anemia hemolitică apare atunci când ai un număr redus de celule roșii din sânge din cauza unei hemolize prea mari în organism.

Mai precis, anemia hemolitică este o tulburare a sângelui care apare atunci când celulele roșii din sânge sunt distruse mai repede decât măduva osoasă le poate înlocui. Anumite boli ale sângelui cresc distrugerea globulelor roșii. De asemenea, poți moșteni o anemie hemolitică (anemie ereditară) sau o poți dezvolta mai târziu în viață (anemie dobândită).

Există mai multe tipuri de anemie hemolitică, pe care medicii o diagnostichează în funcție de cauză. Anemia hemolitică autoimună se dezvoltă la pacienții de toate vârstele, și afectează preponderent femeile. În fiecare an, 1-3 persoane din 100.000 dezvoltă anemie hemolitică autoimună.

Recomandările Experților DOC

Cauze anemie hemolitică

Măduva osoasă este, în principal, responsabilă pentru producerea de noi celule roșii. Măduva osoasă reprezintă țesutul moale care se află în oasele mari și late ale corpului și care ajută la formarea tuturor celulelor sangvine. Anemia hemolitică apare atunci când măduva osoasă nu produce suficiente celule roșii pentru a le înlocui pe cele care sunt distruse.

Există mai multe cauze posibile ale anemiei hemolitice. Condițiile medicale care pot duce la anemia hemolitică, includ:

defectele genetice ale celulelor roșii sau tulburările de sânge moștenite, adică transmise de la părinți la copii, prin intermediul genelor, cum ar fi anemia falciformă, boala cu celule falciforme sau talasemia, care reprezintă o boală ereditară caracterizată de producția scăzută de hemoglobină ori deficitul de G6PD (glucozo-6-fosfat-dehidrogenază);
tulburările autoimune – o problemă autoimună în care sistemul imunitar vede greșit propriile celule roșii din sânge ca substanțe străine și le distruge;
insuficiența măduvei osoase;
infecțiile;
unele medicamente;
expunerea la anumite substanțe chimice și toxine;
prezența unor cheaguri de sânge în vasele de sânge mici (capilare);
reacțiile adverse la transfuziile de sânge - transfuzie de sânge de la un donator cu o grupă de sânge care nu se potrivește cu a celui care primește.

Simptome anemie hemolitică

Anemia hemolitică se poate dezvolta brusc sau lent, poate fi ușoară sau severă. Este posibil să nu se observe simptome, dacă anemia se manifestă sub o formă ușoară. Dacă această afecțiune se dezvoltă lent, primele simptome pot fi:

senzația de slăbiciune sau de oboseală, prezentă mai des decât de obicei sau odată cu efectuarea exercițiilor fizice;
senzația că inima bate mai puternic, mai repede (tahicardie);
durerile de cap;
probleme de concentrare sau de gândire, de raționament.

Dacă anemia se agravează, simptomele pot include:

amețeală când te ridici;
piele palidă;
probleme de respirație, dispnee;
limbă inflamată;
splină mărită sau ficat mărit;
icter, caracterizat printr-o nuanță galbenă a pielii și a albului ochiului.

Anemia hemolitică severă poate provoca:

frisoane;
febră;
dureri de spate;
dureri abdominale;
șoc, adică un sindrom fiziopatologic sever caracterizat prin scăderea fluxului de sânge oxigenat necesar funcționării organelor vitale.

Anemia hemolitică severă, care nu este tratată sau controlată poate duce la complicații grave, precum:

aritmiile sau disritmiile, care reprezintă bătăile neregulate sau anormal de lente sau rapide, ale inimii;
cardiomiopatia, o afecțiune a mușchiului cardiac în care inima crește mai mare decât în mod normal și care face ca inima să pompeze cu dificultate sânge către restul corpului;
insuficiența cardiacă, definită ca pierderea capacității inimii de a pompa corespunzător sângele.

Diagnostic și tratament anemie hemolitică

Pentru a diagnostica anemia hemolitică, medicul va efectua un examen fizic și va recomanda niște analize de sânge - efectuarea hemoleucogramei complete poate ajuta la diagnosticarea anemiei și poate oferi câteva sugestii pentru tipul și cauza acestei afecțiuni. Părțile relevante ale acestui test de sânge oferă informații importante care includ numărul de celule roșii din sânge, hemoglobina și hematocritul (HCT).

Testele suplimentare pentru diagnosticarea acestei afecțiuni pot include analiza urinei, aspirația de măduvă osoasă sau biopsia de bază, care implică prelevarea unui eșantion mic de lichid din măduva osoasă sau țesut solid al măduvei osoase. Totodată, specialistul poate sugera și teste genetice.

Este posibil ca pacienților cărora le este diagnosticată o anemie hemolitică ușoară să nu aibă deloc nevoie de tratament. Pentru alții, însă, anemia hemolitică poate fi adesea tratată sau ținută sub control. Tratamentele recomandate în caz de anemie hemolitică pot include modificări ale stilului de viață, medicamente, transfuzii de sânge, transplanturi de măduvă osoasă sau intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea splinei. Dacă anemia hemolitică este cauzată de medicamente sau de o altă condiție medicală, medicul poate schimba tratamentul pentru a controla anemia hemolitică.

În fapt, tratamentul va depinde de tipul și de cauza anemiei hemolitice. Astfel că:

în situații de urgență, poate fi necesară o transfuzie de sânge;
pentru anemia care are cauze imune, pot fi utilizate medicamente care suprimă sistemul imunitar;
când celulele sangvine sunt distruse într-un ritm rapid, organismul poate avea nevoie de supliment de acid folic și suplimente de fier pentru a înlocui ceea ce se pierde;
în cazuri rare, este necesară o intervenție chirurgicală pentru a scoate splina, pentru că splina acționează ca un filtru care elimină celulele anormale din sânge.

Ce complicații poate avea anemia hemolitică?

Anemia hemolitică poate determina numeroase complicații, în special dacă nu este tratată corespunzător sau dacă evoluează sever.

Insuficiență cardiovasculară

Reducerea numărului de globule roșii și a nivelului de hemoglobină poate duce la insuficiență cardiacă, deoarece inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a compensa scăderea oxigenului în țesuturi.

Tromboembolism

Anemia hemolitică poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge (tromboembolism), ceea ce poate duce la complicații grave, cum ar fi accident vascular cerebral, infarct miocardic sau tromboză venoasă profundă.

Disfuncția organelor

Lipsa de oxigen poate afecta funcționarea organelor, cum ar fi rinichii, ficatul și creierul, ducând la disfuncții organice și alte complicații asociate.

Crize hemolitice

Pacienții cu anemii hemolitice pot prezenta crize hemolitice, în care nivelul de distrugere a globulelor roșii este crescut, ceea ce poate agrava anemia și poate duce la simptome severe, cum ar fi dureri abdominale, icter și insuficiență renală.

Insuficiență renală

Anemia hemolitică severă poate duce la insuficiență renală deoarece rinichii sunt afectați de reducerea fluxului sangvin și de scăderea nivelului de oxigen în sânge.

Icter

În unele cazuri de anemie hemolitică, distrugerea excesivă a globulelor roșii poate duce la acumularea de bilirubină în sânge, determinând apariția icterului și a urinei închise la culoare.

Creșterea riscului de infecții

Reducerea numărului de globule roșii și a nivelului de hemoglobină poate slăbi sistemul imunitar, crescând riscul de infecții și complicații asociate.

Afecțiuni neurologice

Anemia hemolitică severă poate determina afectarea sistemului nervos central, manifestată prin simptome precum amețeli, cefalee, confuzie sau slăbiciune.

Care este prognosticul pacientului cu anemie hemolitică?

Prognosticul pacientului cu anemie hemolitică depinde de mai mulți factori, inclusiv de cauza specifică a anemiei hemolitice, de severitatea simptomelor, de rapiditatea diagnosticării și de răspunsul la tratament.

Prognosticul poate varia în funcție de cauza specifică a anemiei hemolitice. Anemia hemolitică poate fi temporară sau cronică, potențial reversibilă sau progresivă. Severitatea anemiei, măsurată prin nivelurile de hemoglobină din sânge și prin gradul de scădere a numărului de globule roșii, poate influența prognosticul. Anemiile hemolitice severe pot pune în pericol viața și pot necesita tratament agresiv și monitorizare strânsă.

Răspunsul la tratament poate varia în funcție de cauza anemiei hemolitice și de tratamentul specific administrat. Anemia hemolitică poate determina apariția unor complicații, cum ar fi insuficiența cardiacă, tromboze, afectarea organelor sau alte probleme de sănătate, care pot influența prognosticul.

Prezența altor boli asociate, cum ar fi afecțiuni autoimune, boli genetice sau alte afecțiuni hematologice, poate influența prognosticul și răspunsul la tratament. Vârsta pacientului și starea generală de sănătate pot juca un rol important în prognosticul anemiei hemolitice.

Pacienții mai în vârstă sau cu alte probleme de sănătate pot avea un prognostic mai rezervat.

Prevenire anemia hemolitică

Pentru a preveni anemia hemolitică, discută cu medicul pentru a avea în vedere reducerea riscului de distrugere a celulelor roșii din sânge și a riscului de infecții. În acest sens, ai grijă la vremea rece, care poate declanșa distrugerea celulelor roșii din sânge. Pentru a te proteja, evită frigul, poartă haine călduroase și menține o temperatură adecvată în casă.

De asemenea, poți reduce riscul de infecții, dacă:

stai departe de oamenii care par bolnavi (tușesc, suflă nasul etc.);
eviți pe cât posibil aglomerația;
te speli des pe mâini;
eviți alimentele insuficient gătite;
îți faci vaccinul antigripal în fiecare an.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Hemolytic Anemia
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hemolytic-anemia
Cleveland Clinic - Hemolytic Anemia
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22479-hemolytic-anemia

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...