Amigdalectomia (scoaterea amigdalelor): când se recomandă, riscuri și recuperare
Amigdalectomia (scoaterea amigdalelor): când se recomandă, riscuri și recuperare
Amigdalectomia (scoaterea amigdalelor): când se recomandă, riscuri și recuperare
1. Ce sunt amigdalele și ce rol au?
a. Amigdalele oferă protecție imunitară
b. Amigdalele sunt un filtru pentru germeni
c. Amigdalele au rol în imunitatea adaptativă
2. Când este necesară amigdalectomia (scoaterea amigdalelor)?
3. Riscuri amigdalectomie
4. Scoaterea amigdalelor: pregătire și gestionarea durerilor ulterioare
a. Cum să te pregătești pentru amigdalectomie?
a. La ce să te aștepți după amigdalectomie?
b. Cum să gestionezi durerea după amigdalectomie?
5. Când să soliciți o consultație sau asistență de urgență după o amigdalectomie?
Amigdalectomia reprezintă îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor palatine, adică acea pereche de mase de țesut moale situate în partea din spate a gâtului, a faringelui. În trecut, amigdalectomia era considerată o procedură obișnuită pentru tratarea infecției și inflamației amigdalelor, adică amigdalitei.
Astăzi, o amigdalectomie este, de obicei, efectuată pentru apneea obstructivă în somn, dar poate fi totuși un tratament atunci când infecția în gât apare frecvent sau nu răspunde la alte tratamente. O amigdalectomie poate fi, de asemenea, necesară pentru tratarea afecțiunilor respiratorii și a altor probleme legate de amigdalele mărite, dar și pentru tratarea bolilor rare ale amigdalelor. Timpul de recuperare după o amigdalectomie este, de obicei, de cel puțin 10 zile până la două săptămâni.
În fapt, scoaterea amigdalelor este necesară pentru a trata:
- amigdalita recurentă, cronică sau severă;
- complicațiile amigdalelor mărite;
- sângerarea amigdalelor;
- alte boli rare ale amigdalelor.
Ce sunt amigdalele și ce rol au?
Amigdalele palatine sunt situate de o parte și de alta a gâtului, deasupra și în spatele limbii, în perimetrul faringelui, de o parte și de alta a „omușorului”. Fiecare amigdală este compusă din țesut similar cu ganglionii limfatici, acoperite de mucoasă roz ca pe mucoasa adiacentă a gurii. Amigdalele reprezintă prima linie de apărare a sistemului imunitar împotriva bacteriilor și virusurilor care pătrund în cavitatea bucală. Această funcție poate face amigdalele deosebit de vulnerabile la infecții și inflamații.
Iată principalele funcții ale amigdalelor:
Amigdalele oferă protecție imunitară
Amigdalele acționează ca o primă linie de apărare împotriva agenților patogeni (bacterii, virusuri) care intră prin gură sau nas. Acestea conțin celule imunitare, cum ar fi limfocitele, care detectează și combat infecțiile, contribuind la formarea anticorpilor.
Amigdalele sunt un filtru pentru germeni
Datorită poziției lor în gât, amigdalele capturează și neutralizează microorganismele inhalate sau ingerate, prevenind pătrunderea acestora mai adânc în tractul respirator sau digestiv al persoanei.
Amigdalele au rol în imunitatea adaptativă
Amigdalele ajută și la „antrenarea” sistemului imunitar, în special la copii, prin expunerea acestuia la diverși agenți patogeni, ceea ce contribuie la dezvoltarea unei memorii imunitare.
Deși amigdalele sunt importante, mai ales în copilărie, rolul lor devine mai puțin critic la adulți, deoarece sistemul imunitar se bazează mai mult pe alte structuri limfoide, cum ar fi ganglionii sau splina. În unele cazuri, amigdalele pot deveni ele însele surse de infecții recurente (numite amigdalite) sau pot cauza probleme precum apneea obstructivă de somn, ceea ce poate necesita îndepărtarea lor (amigdalectomie). Comparativ cu tratamentul conservator, amigdalectomia imediată este eficientă clinic la adulții cu amigdalită acută recurentă, arată un studiu recent.
Când este necesară amigdalectomia (scoaterea amigdalelor)?
Scoaterea amigdalelor poate fi recomandată pentru a preveni episoadele frecvente, recurente de amigdalită. Amigdalita frecventă este, în general, definită ca:
- cel puțin șapte episoade în anul precedent;
- cel puțin cinci episoade pe an în ultimii doi ani;
- cel puțin trei episoade pe an în ultimii trei ani.
De asemenea, amigdalectomia poate fi recomandată dacă ai:
- o infecție bacteriană care cauzează amigdalită care nu se vindecă cu tratamentul cu antibiotice;
- o infecție care are ca rezultat o colecție de puroi în spatele amigdalelor, adică abcesul amigdalian, nu se îmbunătățește cu tratamentul medicamentos sau cu o procedură de drenaj;
- există complicații ale amigdalelor mărite – amigdalele se pot mări după infecții frecvente sau persistente sau pot fi mari în mod natural; o amigdalectomie poate fi utilizată pentru a trata următoarele probleme cauzate ale amigdalelor mărite, precum respirația dificilă și apneea în somn de tip obstructiv, adică respirația întreruptă în timpul somnului.
Mai mult decât atât, amigdalectomia poate fi recomandată și pentru a trata alte boli rare sau afecțiuni ale amigdalelor, cum ar fi:
- țesutul canceros într-una sau ambele amigdale sau suspiciune de malignitate;
- sângerările recurente din vasele de sânge din apropierea suprafeței amigdalelor;
- respirația urât mirositoare, adică halitoza.
Riscuri amigdalectomie
Scoaterea amigdalelor, ca și alte intervenții chirurgicale, prezintă anumite riscuri precum:
- reacții la anestezice –medicația care te va face să dormi în timpul intervenției chirurgicale cauzează adesea probleme minore, pe termen scurt, cum ar fi cefalee, greață, vărsături sau dureri musculare; problemele grave pe termen lung sunt rare, deși anestezia generală nu este lipsită de risc, inclusiv riscul de deces;
- umflături – umflarea limbii și a plafonului cavității orale, adică a palatului moale al cerului gurii, pot cauza probleme de respirație, în special în primele câteva ore după procedură;
- sângerări în timpul intervenției chirurgicale – în cazuri rare, sângerările severe apar în timpul intervenției chirurgicale și necesită tratament suplimentar și o ședere mai lungă în spital;
- sângerări pe perioada vindecării – sângerarea poate apărea în timpul procesului de vindecare, mai ales dacă crusta de pe rană este desprinsă prea devreme;
- infecţie – rareori intervenția chirurgicală poate duce la o infecție care necesită un tratament suplimentar.
Scoaterea amigdalelor: pregătire și gestionarea durerilor ulterioare
Cum să te pregătești pentru amigdalectomie?
Informațiile pe care probabil echipa medicală ți le va cere includ:
- toate medicamentele, inclusiv cele fără prescripție medicală și suplimentele alimentare, pe care le iei în mod regulat;
- antecedentele personale sau familiale de reacții adverse la anestezice;
- antecedentele personale sau familiale de tulburări de sângerare;
- alergii cunoscute sau alte reacții negative la medicamente, cum ar fi antibiotice.
Instrucțiunile pentru pregătirea pacientului pentru amigdalectomie vor include aspecte precum:
- medicul îți poate cere să nu mai iei unele medicamente sau să modifici dozele de administrare ale acestora cu câteva zile înainte de operație;
- chirurgul ar trebui să îți ofere indicații despre consumul de alimente și lichide înainte de a te prezenta la spital și să nu mănânci nimic după miezul nopții înainte de operația programată ;
- planificarea perioadei de recuperare timp de 10-14 zile sau mai mult; este posibil ca adulții să aibă nevoie de mai mult timp pentru refacere, decât copiii.
Înainte de operație pot fi necesare teste sau prelevări de probe de sânge. Medicul poate solicita, de asemenea, o polisomnografie, adică un tip de studiu al somnului, dacă amigdalectomia este destinată pentru tratarea apneei obstructive în somn, a altor obstrucții ale căilor respiratorii și a altor afecțiuni.
La ce să te aștepți după amigdalectomie?
Amigdalectomia se face, de obicei, ca o procedură ambulatorie, ceea ce înseamnă că vei putea pleca acasă în ziua operației. Este posibil să stai internat o noapte, dacă apar complicații, dacă intervenția chirurgicală se face unui copil mai mic sau dacă ai o afecțiune complexă.
După efectuarea intervenției chirurgicale de scoatere a amigdalelor, poți să ai simptome precum:
- durere moderată până la severă în gât, timp de una până la două săptămâni;
- durere în zona urechilor, gâtului sau maxilarului;
- greață și vărsături, pentru câteva zile;
- febră ușoară timp de câteva zile;
- respirație urât mirositoare care poate dura până la două săptămâni;
- umflarea limbii sau a gâtului;
- senzația unui corp străin înțepenit în gât;
- anxietate sau tulburări de somn, la copii.
Cum să gestionezi durerea după amigdalectomie?
Pentru gestionarea durerii postoperatorii și pentru o recuperare bună după amigdalectomie, este necesar să ai în vedere următoarele:
- să iei medicamentele pentru durere conform indicațiilor chirurgului sau personalului medical;
- să bei multe lichide pentru a evita deshidratarea;
- să adaugi cât mai curând în dieta ta, alimente moi, ușor de mestecat și de înghițit; alimente precum înghețata și budinca pot fi adăugate în alimentație, dacă sunt tolerate de pacient;
- să eviți băuturile acidulate, alimentele condimentate, tari sau crocante care pot provoca dureri sau sângerări;
- să te odihnești timp de câteva zile după operație; activitățile obositoare, cum ar fi alergatul și mersul cu bicicleta, ar trebui evitate timp de două săptămâni după efectuarea amigdalectomiei; tu sau copilul tău ar trebui să vă puteți întoarce la serviciu sau la școală după ce v-ați reluat alimentația normală, dormiți normal noaptea și nu aveți nevoie de medicamente pentru durere.
Când să soliciți o consultație sau asistență de urgență după o amigdalectomie?
După scoaterea amigdalelor urmărește dacă apar complicații ca:
- sângerare – este posibil să ai mici pete de sânge închis la culoare în nas sau în salivă, dar orice sânge roșu aprins necesită o evaluare și un tratament prompt; poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a opri sângerarea;
- febră de 38,9° C sau mai mare;
- deshidratare –dacă observi semne de deshidratare, cum ar fi scăderea urinării, sete, senzație de slăbiciune, cefalee, amețeli semnele frecvente de deshidratare la copii includ urinarea de mai puțin de 2-3 ori pe zi sau plânset fără lacrimi;
- probleme de respirație – sforăitul sau respirația zgomotoasă sunt frecvente în prima săptămână de recuperare, dar dacă ai dificultăți de respirație, solicită asistență medicală.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MedlinePlus - Tonsillectomy
https://medlineplus.gov/ency/article/003013.htm
The Lancet - Conservative management versus tonsillectomy in adults with recurrent acute tonsillitis in the UK (NATTINA): a multicentre, open-label, randomised controlled trial
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(23)00519-6/fulltext
Studiul „Conservative management versus tonsillectomy in adults with recurrent acute tonsillitis in the UK (NATTINA): a multicentre, open-label, randomised controlled trial”, apărut în The Lancet, Volume 401, Issue 10393, 2051 – 2059, autori: Wilson, Janet A et al.
Te-ar mai putea interesa și...
