Ce reactii adverse pot aparea dupa administrarea antibioticelor

Antibioticele sunt prescrise de medic pentru tratarea infecțiilor bacteriene și nu este recomandat să se administreze antibiotice fără recomandarea acestuia. Iată ce reacții adverse la antibiotice pot să apară, care sunt mai grave și care mai puțin grave.

Antibioticele sunt folosite, de cele mai multe ori, pentru tratarea infecțiilor bacteriene care au cauzat bronșită, pneumonie sau infecție de tract urinar, dar nu numai. Aceste medicamente ucid bacteriile și împiedică totodată multiplicarea acestora, tratând astfel infecția.

În cazurile în care antibioticele sunt luate după ureche, fără să existe o infecție bacteriană (de pildă, când e vorba despre infecții virale), nu numai că organismul nu beneficiază de efectele antibioticului, însă apare și rezistența la antibiotice, bacteriile dobândind treptat imunitate la acțiunea acestor medicamente. 

Aceasta este o problemă cu implicații importante la mai multe niveluri de sănătate a populației, de aceea se recomandă ca antibioticele să fie luate numai la recomandarea medicului, atunci când infecția bacteriană a fost confirmată. De asemenea, e important să se respecte doza și durata tratamentului indicate de medic.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Clase de antibiotice

Există mai multe clase de antibiotice, iar acestea sunt împărțite în funcție de structura chimică și de modul în care acționează asupra bacteriilor. 

Printre cele mai comune sunt beta-lactaminele (penicilinele, cefalosporinele), care acționează prin inhibarea sintezei peretelui celular al bacteriilor, macrolidele (eritromicina, azitromicina), care acționează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene, tetraciclinele (tetraciclina, doxiciclina), care acționează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene, aminoglicozidele (gentamicina, streptomicina), care acționează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene și quinolonele (ciprofloxacină și levofloxacină), care acționează prin inhibarea replicării ADN-ului bacterian.

Antibioticele au beneficii, dar și reacții adverse

Siguranța și eficacitatea antibioticelor sunt factori esențiali în tratarea infecțiilor bacteriene. În ciuda beneficiilor lor, antibioticele pot provoca reacții adverse la unii pacienți. Reacțiile adverse pot fi minore, cum ar fi greața și diareea, sau pot fi severe și pot pune viața în pericol.

Reacțiile adverse ale antibioticelor pot fi cauzate de mai mulți factori, inclusiv de tipul și doza de antibiotic utilizat, durata tratamentului, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului și posibilele interacțiuni cu alte medicamente.

Una dintre cele mai frecvente reacții adverse ale antibioticelor este diareea. Diareea poate fi cauzată de perturbarea echilibrului bacteriilor benefice din tractul intestinal de către antibiotice, precum și de iritarea mucoasei intestinale. Diareea poate varia în severitate și poate fi însoțită de crampe abdominale, flatulență și senzație de greață. În general, diareea cauzată de antibiotice este temporară și se rezolvă odată ce tratamentul cu antibiotic se încheie. Pentru a preveni diareea cauzată de antibiotice, pacienții pot lua probiotice, care ajută la menținerea echilibrului bacteriilor din tractul intestinal.

Un alt tip de reacție adversă al antibioticelor este alergia la antibiotic. Alergiile la antibiotice pot varia în severitate, de la o erupție cutanată ușoară la o reacție anafilactică gravă. Cele mai frecvente antibiotice care provoacă alergii sunt penicilinele și derivații lor, cum ar fi amoxicilina și ampicilina, dar și cefalosporinele și sulfamidele pot provoca alergii la unele persoane. Simptomele alergiei pot include erupții cutanate, mâncărime, umflături și dificultăți de respirație sau de înghițire. Este important ca medicul să fie contactat dacă observă oricare dintre aceste simptome după administrarea unui antibiotic. 

Cele mai comune reacții adverse la antibiotice

Cum spuneam, există mai multe tipuri de antibiotice, acestea fiind împărțite în mai multe clase. Fiecare clasă de antibiotice are un set de potențiale efecte adverse, care nu se manifestă, însă, în mod obligatoriu la toți pacienții.

Reacții gastrointestinale

Antibioticele afectează flora gastrointestinală, de aceea pot cauza simptome precum greață, vărsături, diaree, balonare, pierderea apetitului sau crampe stomacale. Abuzul de antibiotice duce la modificări ale microbiomului intestinal, corelate cu riscul de cancer. De aceea, medicii obișnuiesc să prescrie, alături de antibiotice, și pansamente gastrointestinale ori probiotice, care protejează stomacul pe perioada tratamentului cu antibiotice. 

Un alt motiv pentru care antibioticele pot provoca reacții adverse gastrice este că anumite antibiotice pot fi iritante pentru mucoasa stomacului. Aceste medicamente pot cauza ulcer stomacal sau gastrită, care poate duce la simptome precum dureri abdominale, arsuri la stomac și greață.

În plus, anumiți factori pot crește riscul de reacții adverse gastrice la antibiotice, cum ar fi utilizarea prelungită a antibioticelor, utilizarea mai multor antibiotice simultan, administrarea de doze mari de antibiotice sau utilizarea acestora în combinație cu anumite medicamente sau alimente. Dacă apar simptome precum diareea severă, sângerări rectale, febra ori voma persistentă, apelează la ajutor medical de urgență.

Infecții fungice

Antibioticele au scopul de a ucide bacteriile dăunătoare, însă de multe ori acestea ucid și bacteriile benefice, care împiedică instalarea infecțiilor fungice. De aceea, pacienții care iau antibiotice sunt predispuși infecțiilor fungice ale cavității bucale, în gât ori vaginale. Medicamentele antifungice vor remedia rapid această problemă.

Fotosensibilitate

Dacă urmezi un tratament pe bază de antibiotice din clasa tetraciclinelor, corpul tău poate deveni mai sensibil la lumină, căpătând fotosensibilitate. Astfel, ochii vor deveni deranjați de lumina puternică, iar pielea va fi mai predispusă arsurilor solare. După încetarea tratamentului cu antibiotice, această problemă va dispărea.

Decolorarea dinților

Tetraciclina este un antibiotic care poate cauza pătarea permanentă a dinților în rândul copiilor. Acest lucru se petrece la copiii mai mici de 8 ani. Tetraciclina se atașează de calciul prezent în smalțul dentar și în osul în creștere, ceea ce poate duce la decolorarea și slăbirea smalțului dentar. Această decolorare poate fi într-o nuanță galbenă sau gri și poate fi permanentă.

De aceea, tetraciclina nu este recomandată în timpul sarcinii și la copiii cu vârsta sub 8 ani, deoarece dinții acestora se dezvoltă încă. În schimb, se pot utiliza alte antibiotice care nu afectează dinții în curs de dezvoltare. Dacă tetraciclina este necesară la copiii mai mari sau la adulți, este important să se ia măsuri de protecție pentru a evita efectele secundare asupra dinților. De exemplu, se poate folosi o cantitate mai mică de tetraciclină sau se poate administra medicamentul timp de o perioadă mai scurtă de timp.

Depresie și anxietate

Unele antibiotice aduc o scădere semnificativă a diversității microbiene intestinale, iar acest lucru este văzut ca un factor de risc pentru depresie, sugerează unele cercetări recente. Alți factori de risc induși de antibiotice includ modificarea funcției de barieră intestinală, activarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, reducerea nivelurilor de factor neurotrofic derivat din creier sau oxitocină și alterarea tonusului vagal. 

Interacțiunea cu alte medicamente

Antibioticele interacționează cu o serie de medicamente, începând de la statinele folosite pentru reducerea colesterolului, până la antidepresive, anticoncepționale, medicamentele pentru migrenă, medicamentele pentru diabet sau boala Parkinson. De aceea, este esențial să îi spui medicului ce alte medicamente mai iei – deși acesta ar putea să te întrebe el însuși dacă ai și alte tratamente în desfășurare.

Cele mai rare, dar și mai grave, reacții adverse la antibiotice

Alte reacții adeverse la antibiotice pot fi mai grave, dar apar în cazuri mai rare:

Reacții alergice

Alergiile pot fi declanșate de orice medicament, deci și de antibiotice. Unele reacții alergice sunt blânde, însă altele necesită îngrijire medicală. Unele dintre cele mai comune antibiotice care pot provoca reacții alergice includ penicilina și derivații săi, cefalosporinele și sulfamidele. Alte antibiotice care pot provoca reacții alergice includ eritromicina, tetraciclinele și aminoglicozidele.

Printre manifestările alergiilor cauzate de antibiotice se numără simptomele precum: umflarea limbii sau a căilor respiratorii, probleme de respirație ori urticarie. Într-o asemenea situație, e necesar să suni la 112 pentru ajutor medical.

Sindromul Stevens-Johnson

Acest sindrom este foarte rar și se manifestă la nivel cutanat ori la nivelul membranei mucoase. Se manifestă prin simptome similare gripei, precum febră și durere în gât. Apoi, apar erupții cutanate dureroase și pielea se poate chiar exfolia pe zonele afectate. Sindromul Stevens-Johnson este o reacție cutanată rară, dar potențial fatală la unele medicamente, inclusiv la anumite antibiotice, precum:

  • Sulfamide - acestea includ sulfametoxazol și trimetoprim-sulfametoxazol și sunt utilizate frecvent pentru tratarea infecțiilor tractului urinar și ale pielii.
  • Peniciline - anumite peniciline, cum ar fi amoxicilina și ampicilina, pot duce la Sindromul Stevens-Johnson. 
  • Cefalosporinele - unele cefalosporine, cum ar fi ceftriaxona și cefepima, pot cauza SSJ.
  • Fluoroquinolone - anumite fluoroquinolone, cum ar fi ciprofloxacina și levofloxacina, pot duce la SSJ.

Insuficiență renală

Rinichii sunt responsabili pentru eliminarea toxinelor, inclusiv a celor din medicamente. Antibioticele pot suprasolicita rinichii, mai ales în cazul pacienților care suferă deja de afecțiuni renale. De aceea, medicii prescriu acestor pacienți doze mai mici de antibiotice, astfel încât să reducă riscul de insuficiență renală sau alte complicații ca reacții adevrse la antibiotice.

Anumite antibiotice pot duce la disfuncție renală, mai ales în doze mari sau în cazul administrării prelungite:

  • Aminoglicozidele - acest grup de antibiotice include gentamicina, amikacina și streptomicina și pot afecta funcția renală, mai ales în cazul administrării prelungite.
  • Cefalosporinele - unele cefalosporine, cum ar fi cefalotina și ceftriaxona, pot afecta funcția renală.
  • Vancomicina - acest antibiotic poate cauza nefrotoxicitate, mai ales în cazul administrării la doze mari sau în cazul administrării prelungite.
  • Polimixinele - aceste antibiotice, cum ar fi colistina și polimixina B, sunt utilizate în special pentru tratarea infecțiilor nosocomiale și pot cauza nefrotoxicitate.

Este important de reținut că: dacă, în timpul tratamentului cu antibiotice, apar simptome și manifestări neobișnuite, pacientul trebuie să meargă la medic pentru a-l pune pe acesta în temă. Medicul curant este cel în măsură să ia decizia de oprire, continuare sau înlocuire a tratamentului cu antibiotice.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Drugs - Common Side Effects from Antibiotics, and Allergies and Reactions
https://www.drugs.com/article/antibiotic-sideeffects-allergies-reactions.html
AHA Journals - Duration and Life-Stage of Antibiotic Use and Risks of All-Cause and Cause-Specific Mortality
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCRESAHA.119.315279
Studiul „Duration and Life-Stage of Antibiotic Use and Risks of All-Cause and Cause-Specific Mortality”, apărut în Circulation Research. 2020;126:364–373, 17 Dec 2019, https://doi.org/10.1161/CIRCRESAHA.119.315279, autori: Yoriko Heianza et al.
Wiley Online Library - Antibiotics and mental health: The good, the bad and the ugly
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/joim.13543
Studiul „Antibiotics and mental health: The good, the bad and the ugly”, apărut în Journal of Internal Medicine, 2022, https://doi.org/10.1111/joim.13543, autori: Katherine Dinan, Timothy Dinan 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0