Melanomul - diagnostic, prevenire, tratament

1. Ce este melanomul?
a. Tipuri de melanom
b. Factorii de risc pentru melanom
c. Semnele care pot indica apariția unui melanom
d. Diagnosticare melanom
2. Tratamente pentru melanom
a. Tratamente pentru fazele incipiente în melanom
b. Tratamente pentru un melanom agresiv
3. Monitorizarea pe termen lung a pacientului și familiei unui pacient cu melanom
4. Cum poate fi redus riscul de apariție a unui melanom?

Recomandările Experților DOC

Ce este melanomul?

Melanomul este o formă de cancer de piele, declanșată de melanocite. Mai exact, melanomul apare în urma creșterii necontrolate a melanocitelor, care se răspândesc anormal în țesuturile vecine. Cu toate că nu este cel mai comun tip de cancer de piele, melanomul este cel mai periculos, cele mai multe decese cauzate de cancerul de piele având la bază melanomul.

Melanocitele sunt celulele care se regăsesc în epidermă și la nivelul foliculilor de păr. Acestea sunt celulele care produc și sintetizează melanină, substanță naturală care pigmentează pielea, firele de păr, dar și irisul.

Metastaza este termenul medical care descrie răspândirea celulelor canceroase la alte organe decât cel în care au apărut inițial. Alte denumiri folosite pentru metastază sunt cancer metastatic ori cancer în stadiul 4. De regulă, metastaza se produce în momentul în care unele celule canceroase se desprind de tumoră și pătrund în sânge sau în sistemul limfatic. Astfel, celulele canceroase migrează în alte părți ale corpului, acolo unde se multiplica în voie. Orice tip de cancer poate ajunge în stadiul de metastază.

Tipuri de melanom

Există 4 tipuri de melanom, în funcție de zona în care apare, dar și de formă:

Melanomul superficial - se regăsește în 70% dintre cazurile de melanom și apare, în general, în rândul persoanelor tinere. După cum și numele sugerează, melanomul superficial apare în prima fază la suprafață, iar abia după mult timp pătrunde mai adânc în piele. Primul semn al melanomului superficial sunt zonele depigmentate de la nivelul pielii, care au marginile neregulate. Culoarea acestor pete variază de la alb până la maro, negru, roșu sau albastru. Acest tip de melanom poate apărea și într-o aluniță care a fost inițial de natură benignă.

Melanomul nodular - acest tip de melanom este, în prima fază, invaziv. Atunci când devine malign, este destul de ușor de recunoscut întrucât se transformă într-o umflătură a cărei culoare este, de regulă, negru, însă poate fi și albastru, roșu, gri sau maro. Această formă de melanom este cea mai agresivă și apare în 10‑15% dintre cazuri. De regulă, apare pe trunchi, pe picioare, pe brațe, dar poate apărea și pe scalp.

Melanomul lentiginos - similar cu melanomul superficial, acesta apare în prima fază în stratul superior al pielii, iar aspectul său este de zonă mai bronzată ori de pete maronii apărute la nivelul pielii. De regulă, acest tip de melanom apare în zonele care au fost expuse mai mult la soare precum fața, urechile, brațele sau trunchiul.

Melanomul lentiginos acral - și acesta apare în faza incipientă în stratul exterior al pielii, iar apoi pătrunde mai adânc. Aspectul acestui melanom este de pete maro sau negre sub unghii, pe tălpi sau pe palme. Melanomul lentiginos acral apare foarte rar în rândul rasei caucazienilor, fiind mai degrabă întâlnit la afro-americani sau asiatici.

De asemenea, există și 3 subcategorii rare ale melanomului:

Melanomul lentiginos mucos - acest tip de melanom poate apărea la nivelul oricărei membrane mucoase a corpului, începând de la mucoasa nazală, până la cea bucală, vaginală ori anală.

Melanomul desmoplastic - melanomul desmoplastic apare în zonele expuse îndelung la soare, la persoanele vârstnice. Este un tip foarte rar întâlnit de melanom, dar și destul de dificil de diagnosticat întrucât poate fi cu ușurință trecut cu vederea, ori confundat cu alte tipuri de melanom.

Melanomul verucos - este adesea întâlnit la femei, în general în zona extremităților. Acesta apare sub forma unei plăci verucoase.

Melanomul ocular este un tip de cancer care se dezvoltă la nivelul celulelor care produc pigmentul irisului. Melanomul ocular poate apărea și la nivelul țesutului conjunctiv al ochiului. Acesta este cel mai comun tip de cancer ocular, însă este extrem de rar întâlnit. Pentru că de cele mai multe ori nu prezintă simptome, melanomul ocular este foarte greu de depistat. În general, oamenii descoperă melanomul ocular în timpul unui control oftalmologic de rutină.

Factorii de risc pentru melanom

Cu toții suntem predispuși la melanom, însă există câțiva factori de risc care facilitează apariția acestui tip de cancer de piele:

Pielea foarte albă - persoanele care au pielea foarte albă beneficiază de mai puțină melanină, adică de mai puțin pigment. Ceea ce înseamnă că beneficiază totodată și de mai puțină protecție împotriva radiațiilor UV, Drept urmare, persoanele blonde, roșcate, cu ochi deschiși la culoare sau cu pistrui sunt mai predispuse arsurilor solare, deci și melanomului, comparativ cu persoanele brunete, cu o piele mai închisă la culoare.

Istoric bogat în ceea ce privește arsurile solare - numărul arsurilor solare avute de-a lugul timpului contribuie la apariția melanomului.

Expunerea excesivă la radiațiile UV - radiațiile ultraviolete, fie că provin direct de la soare, fie că provin de la lămpile UV din solar, cresc riscul de apariție a melanomului. Odată ce intră în contact cu pielea, aceste radiații schimbă structura ADN-ului celular, moment în care se poate produce o anomalie care declanșează apariția melanomului.

Existența multor alunițe pe piele - persoanele care au peste 50 de alunițe pe tot corpul prezintă risc crescut de melanom. De asemenea, și alunițele cu o formă ciudată ori care își schimbă forma și textura indică o predispoziție pentru acest tip de cancer de piele. De aceea, este indicat să mergi în mod regulat la medicul dermatolog, pentru un control de rutină.

Istoric în familie în ceea ce privește melanomul - dacă o rudă apropiată, de gradul 1 sau 2, a avut melanom, ai risc mare să dezvolți și tu, la rândul tău, acest tip de cancer de piele.

Sistem imunitar slăbit - persoanele care au imunitatea slăbită din cauza altor afecțiuni ori din cauza unui tratament medicamentos pe care îl urmează sunt mai predispuse melanomului întrucât sistemul imunitar nu luptă pentru a proteja organismul.

Melanomul nu ține cont de vârstă, însă mai bine de 50% dintre cazurile de melanom apar la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani.

În ceea ce privește adolescenții și tinerii, melanomul este al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 39 de ani, în timp ce în rândul bărbaților este al doilea cel mai comun tip de cancer.

În ultimii ani, specialiștii au înregistrat o scădere considerabilă a cazurilor de melanom în rândul copiilor, iar acest lucru se datorează și campaniilor de promovare a loțiunilor cu factor de protecție UV.

Riscul de melanom crește odată cu vârsta. Persoanele care se expun de-a lungul vieții în mod repetat și excesiv la soare, deci la radiațiile UV, au șanse mai mari să facă melanom.

Semnele care pot indica apariția unui melanom

Melanomul poate să nu prezinte semne ori semnele pot fi ușor de trecut cu vederea, Autoexaminarea are un rol esențial, însă medicul dermatolog este cel care poate depista melanomul.

Alunițele, adesea denumite și nevi, sunt grupări normale de melanocite și au culoarea maro, fie că este vorba despre o nuanță închisă, fie că este vorba despre o nuanță deschisă. Melanomul are un aspect diferit. În caz de melanom, alunița își schimbă forma, culoarea și dimensiunile.

Melanomul poate să apară în orice parte a corpului, chiar și în zonele neexpuse la soare precum în tălpi, între degete sau în palme. De regulă însă, melanomul apare în zonele foarte expuse la radiațiile UV.

Simptomele melanomului pot fi trecute cu ușurință cu vederea, însă dacă îți monitorizezi pielea cu atenție în mod regulat, ai șanse mari să detectezi semnele care ar putea indica prezența melanomului.

Imediat ce observi că o porțiune de la nivelul pielii își schimbă aspectul, ar trebui să apelezi la medicul dermatolog pentru a te asigura că nu este vorba despre nicio problemă. Acest lucru este valabil și pentru alunițele care apar peste noapte, dar și pentru cele deja existente care își schimbă aspectul.

Semnele care indică prezența melanomului sunt următoarele:

Asimetria - dacă o aluniță nu este asimetrică, este posibil să fie ceva în neregulă cu ea
Marginea neregulată - nu numai forma asimetrică a aluniței ar trebui să te pună pe gânduri, ci și marginea neregulată, care indică de asemenea probleme
Culoarea - poate fi vorba despre melanom dacă alunița devine neagră, poate căpăta chiar și pete albastre, roz, albe sau roșii
Diametrul - dacă diametrul unei alunițe depășește 6 mm, e nevoie de un control dermatologic
Evoluția - dacă alunița își schimbă volumul, forma sau culoarea, ar trebui să mergi la medic.

Alte simptome care ar trebui să te pună pe gânduri sunt următoarele:

O rană care nu se vindecă
Înroșirea sau inflamarea pielii de lângă o aluniță
Mâncărime la nivelul unei alunițe
Sângerarea unei alunițe

Roșeața de la nivel cutanat nu este un simptom al melanomului. Zonele roșii pot indica o afecțiune dermatologică, însă nu una de natură canceroasă.

Mâncărimile pielii pot indica o serie de afecțiuni dermatologice inofensive, care pot fi tratate cu ușurință. Acestea pot fi și un simptom al melanomului, însă numai în cazul în care mâncărimea apare însoțită de alte simptome. Spre exemplu, pruritul poate ridica un semnal de alarmă dacă apare în zona în care este o aluniță care și-a schimbat textura ori o rană care nu s-a vindecat în 4 săptămâni.

Diagnosticare melanom

Diagnosticarea melanomului poate fi dificilă chiar și pentru un dermatolog cu experiență întrucât simptomele și semnele acestei afecțiuni nu sunt întotdeauna evidente. Dacă medicul tău observă un semn care îl face să se gândească la melanom, ori dacă ai istoric în familie în ceea ce privește acest tip de cancer, îți poate recomanda să faci o biopsie.

Biopsia este o analiză a țesutului, care se realizează la mciroscop, de către un specialist. Există mai multe tipuri de biopsii atunci când vine vorba despre melanom:

Biopsia prin puncție-aspirație cu ac fin
Biopsia prin exfoliere
Biopsia prin excizie
Biopsia prin incizie

Metoda ABCDE este o metoda folosită de medicii dermatologi pentru identificarea melanomului. Această metodă face referire la:

A - asimetria aluniței
B - bordurile aluniței (marginile)
C - culoarea aluniței
D - diametrul aluniței
E - evoluția aluniței

Dacă medicul observă că toate aceste caracteristici ale aluniței sunt modificate, va recomanda o biopsie.

Metoda ugly duckling poate ajuta la depistarea melanomului, mai ales în cazul de auto-examinare permanentă. Numele acesteia vine de la rățușca cea urâtă, această metodă constă în compararea alunițelor. Dacă una dintre ele are un alt aspect față de restul, poate fi vorba despre melanom.

Pacientul poate descoperi, prin auto-examinare, câteva semne și simptome ale melanomului, însă medicul dermatolog este cel în măsură să pună diagnosticul corect.

Stadializarea este o formă prin care se descrie complet melanomul, în scopul stabilirii unui tratament și unui prognostic în ceea ce privește șansele de vindecare.

Stadiul în care se află melanomul indică adâncimea pe care acesta o are în piele, precum și dacă și în ce alte zone s-au extins celulele canceroase.

Stadializarea este extrem de importantă întrucât în funcție de această procedura se stabilește tratamentul potrivit.

Indicele Breslow este cel care determină grosimea melanomului. Pentru stabilirea grosimii tumorii se folosește un micrometru, adică o riglă, care are rolul de a măsura adâncimea la care au pătruns celulele canceroase.

Nivelul de invazie Clark este cel care arată cu exactitate adâncimea melanomului, precum și care straturi ale pielii sunt invadate de celulele canceroase.

Nivelul 1: celulele canceroase se regăsesc doar la nivelul epidermei (la suprafața pielii)
Nivelul 2: celulele canceroase se regăsesc în stratul de sub epidermă
Nivelul 3: celulele canceroase se regăsesc la nivelul dermei papilare
Nivelul 4: celulele canceroase se regăsesc și în interiorul dermei reticulare
Nivelul 5: celulele canceroase au pătruns chiar și în stratul de grăsime de sub piele

Biopsia ganglionilor limfatici este o procedură care depistează dacă celulele melanomului s-au împrăștiat și au ajuns la nodulii limfatici. Așadar, această procedură determină stadiul în care se află melanomul.

Biopsia ganglionilor santinelă determină dacă celulele canceroase se află în nodulii santinelă. Dacă melanomul s-a împrăștiat, atunci acesta va ajunge la nodulii limfatici aflați în jurul melanomului. Nodulul limfatic santinelă este primul care primește lichid limfatic în caz de tumoare, ceea ce înseamnă că primește și celulele din melanom.

Dacă biopsia ganglionilor santinelă are rezultate negative, șansele de vindecare sunt mai mari întrucât celulele canceroase nu s-au împrăștiat. Dacă rezultatul acestui tip de biopsie este pozitiv, prognosticul medicilor va fi mai rezervat.

Pentru stabilirea stadiului în care se află melanomul, leziunea, dar și țesut din jurul acesteia trebuie îndepărtate și analizate la microscop. În funcție de caracteristicile acestei leziuni, medicii pot stabili diagnosticul și stadiul în care melanomul se află.

Stadiul 0: melanomul se regăsește la nivelul epidermei și cel mai probabil nu se va extinde către alte zone ale corpului.
Stadiul I: melanomul se regăsește tot la nivel cutanat și este destul de subțire.
Stadiul II: melanomul este mai adânc, extinzându-se către derm, adică țesutul conjunctiv fibros aflat sub epidermă.
Stadiul III: în acest stadiu, melanomul s-a împrăștiat și a ajuns în sistemul limfatic, căpătând aspect de „metastază în tranzit”.
Stadiul IV: în acest stadiu, melanomul s-a împrăștiat deja în tot organismul prin sânge. Acesta poate ataca atât țesuturi cât și organe precum plămânii, ficatul ori creierul.

Melanomul recurent este cel care reapare după vindecare.

Tratamente pentru melanom

Tratamente pentru fazele incipiente în melanom

Melanomul este tratabil, iar șansele de reușită ale tratamentului sunt mai mari dacă acesta este depistat în faza incipientă.

În funcție de stadiul în care melanomul se află, tratamentul poate include:

Intervenție chirurgicală (pentru îndepărtarea tumorii)
Imunoterapie
Chimioterapie
Radioterapie
Terapii specifice

Melanomul poate fi stabilizat prin chimioterapie în caz de apariție a metastazelor. Din păcate însă, această metodă nu este eficientă decât în 20% dintre cazuri.

Faza de metastază a melanomului este depistată prin realizarea unei biopsii a tumorii, dar și a țesuturilor din jurul acesteia.

Analizele de sânge, precum și tomografia computerizată (CT) și rezonanță magnetică (RMN) ori radiografiile sunt folosite în această situație, pentru a descoperi zonele în care celulele canceroase s-au împrăștiat.

Melanomul în stare incipientă, adică în stadiu 0 I sau II, este tratat prin intervenție chirurgicală, în timpul căreia acesta este îndepărtat complet, împreună cu țesutul din jurul său. Prognosticul de vindecare a melanomului în stare incipientă este foarte bun.

Tratamente pentru un melanom agresiv

Odată ce ajunge în stadiul III, melanomul s-a extins la ganglionii limfatici, ceea ce presupune că este necesară și o biopsie a ganglionilor santinela, precum și îndepărtarea tuturor ganglionilor limfatici din zona respectivă.

Melanomul în stare avansată, adică în stadiu IV, s-a răspândit deja către alte zone ale corpului, ajungând inclusiv la organe precum plămânii ori ficatul.

Pentru tratarea pacienților cu melanom în stadiu avansat trebuie, în prima fază, să se identidice metastazele. Tratamentul este recomandat în funcție de numărul metastazelor. Dacă este vorba despre o metastază unică, intervenția chirurgicală poate fi folosită, în combinație cu radioterapia, imunoterapia sau chimioterapia.

În cazul în care este vorba despre metastaze multiple ale melanomului, intervenția chirurgicală nu este de ajutor. Așadar, se folosește terapia țintită, imunoterapia ori chimioterapia. Potrivit unor cercetări recente, terapiile țintite, inclusiv inhibitorii care vizează BRAF, MEK, c-KIT și NRAS, blochează moleculele specifice responsabile de creșterea tumorii. Aceste terapii sunt promițătoare, în special la pacienții cu mutații corespunzătoare.

Melanomul îndepărtat poate reveni atât la nivel local, adică în locul în care a apărut inițial ori într-o zonă apropiată, cât și în altă parte a corpului. Melanomul recurent poate să apară chiar și la 10 ani după tratarea sa.

Risc crescut de melanom recurent prezintă pacienții care în prima fază au îndepărtat o tumoare adâncă, au avut metastaze în jurul tumorii ori au avut ulcerații la nivelul melanomului.

Melanomul poate fi îndepărtat prin intervenție chirurgicală, însă acesta poate reveni oricând, tratarea să nu este definitivă.

Pacienții tratați de melanom trebuie să ia în considerare o serie de precauții suplimentare pentru a evita reîntoarcerea cancerului de piele.

În primul rând, aceștia trebuie să meargă la controale dermatologice periodice, pentru a se asigura că melanomul nu a revenit. Autoexaminarea lunară este obligatorie pentru aceștia.

Apoi, expunerea la soare trebuie să fie limitată, nefiind recomandat pentru aceștia să se expună radiațiilor UV în intervalul orar 10‑14. De asemenea, loțiunea cu factor de protecție solară este obligatorie pentru pacienții tratați de melanom, iar factorul de protecție trebuie să fie de minimum 30.

În niciun caz pacienții tratați de melanom nu trebuie să apeleze la solar pentru a se bronza întrucât radiațiile UV produse de lămpile din solar sunt la fel de dăunătoare precum cele emise de soare.

Nu există melanom benign, melanomul este doar malign. Există însă nevi melanocitari, adică alunițele comune, care sunt tumori de natură benignă. Aceștia se pot transforma în melanom.

Radioterapia și chimioterapia sunt folosite pentru tratarea melanomului în stare mai avansată. Ambele terapii sunt folosite după îndepărtarea chirurgicală a leziunilor.

Radioterapia folosește radiațiile pentru uciderea celulelor tumorale și este folosită, de regulă, în situațiile în care tumora nu a putut fi îndepărtată complet ori medicii suspectează că țesutul care nu a fost îndepărtat poate reprezenta o problemă. De asemenea, radioterapia este folosită și în situația în care este vorba despre melanom recurent.

Chimioterapia folosește substanțe toxice, care au rolul de a ucide celulele tumorale ori măcar de a le împiedica să se multiplice. Chimioterapia se face în reprize, pentru a oferi celulelor sănătoase timpul necesar pentru a-și reveni, acestea fiind de asemenea afectate de substanțele toxice introduse în organism prin chimioterapie. Chimioterapia poate folosi o singură substanță, însă poate folosi și două sau mai multe substanțe.

Radioterapia și chimioterapia au efecte secundare care pot fi destul de greu de suportat de către pacient, asta pentru că aceste terapii distrug, pe lângă celulele canceroase, și celule sănătoase. Tractul gastrointestinal este cel mai adesea afectat de radioterapie și chimioterapie, celulele care îl protejează fiind distruse. Așadar, pot apărea efecte adverse precum:

Diaree
Greață
Vărsături
Gust neplăcut în gură
Deshidratare
Pierderea apetitului
Afte bucale
Iritații la nivelul pielii
Căderea părului
Oboseala extremă
Insomnii

Pentru ameliorarea stării unui pacient supus la radioterapie sau la chimioterapie, există câteva recomandări de folos. În funcție de efectul advers pe care pacientul îl experimentează, acesta poate lua măsuri pentru estomparea simptomelor ori pentru prevenirea acestora. Spre exemplu, dacă diareea este un efect advers al acestor terapii, pacientul ar trebui să evite să consume produse lactate în cantități mari și ar trebui să aibă o dieta bogată în alimente sănătoase care au un conținut ridicat de fibre. Și medicamentele antivomitive pot face mai ușoară viața pacienților supuși la radio/chimioterapie.

Medicul este cel în măsură să facă recomandări care ajută la ținerea sub control a simptomelor neplăcute ce apar în urmă radioterapiei ori a chimioterapiei.

Cele mai comune efecte adverse ale radioterapiei și chimioterapiei sunt problemele de natură gastrointestinală, precum și căderea părului. Starea generală de rău apare, de multe ori, în urma acestor terapii folosite pentru tratarea melanomului.

Pacienții afectați de malanom în formă gravă ar trebui să beneficieze, pe lângă tratamentul medicamentos și terapiile specifice pentru tratarea cancerului, și de îngrijire psihologică ori de tratament psihiatric, dacă este nevoie. Sprijinul emoțional este esențial pentru ameliorarea pacientilot afectați de melanom în stadiu avansat.

Monitorizarea pe termen lung a pacientului și familiei unui pacient cu melanom

Monitorizarea pe termen lung a pacientului cu melanom, precum și a familiei acestuia, reprezintă un aspct care trebuie luat în seama atât de către medic, cât și de către pacient.

Melanomul poate reveni sub formă de melanom recurent, așa că este important să se monitorizeze starea de sănătate a pacientului pentru diagnosticarea în faza incipientă.

Întrucât persoanele cu rude de gradul I și II care au suferit de melanom au șanse mai mari să fie diagnosticate, la rândul lor, cu acest tip de cancer de piele, este esențială și monitorizarea pe termen lung a familiei acestora pacienți.

Cum poate fi redus riscul de apariție a unui melanom?

Riscul de apariție a melanomului poate fi redus prin adoptarea unor strategii de prevenire eficiente. Cea mai eficientă metodă de reducere a riscului de apariție a melanomului constă în protejarea pielii de radiațiile UV.

Perioada zilei în care riscul razelor ultraviolete este cel mai mare este 10 - 16, iar în această perioadă ar trebui să eviți să te expui radiațiilor UV puternice, mai ales în timpul sezonului cald.

Dacă ai alunițe pe piele, trebuie să acorzi mai multă atenție prevenirii melanomului întrucât acestea își pot schimba structura, transformându-se din formațiuni benigne în melanom, adică în formațiune malignă.

Radiațiile UVA și UVB sunt radiații periculoase pentru piele, acestea fiind o potențială cauză pentru dezvoltarea melanomului. Radiațiile UVB și UVA cele mai periculoase pentru piele sunt cele ale căror lungime de undă depășește 100‑400 de nanometri.

Protecția împotriva radiațiilor UV este esențială pentru prevenirea melanomului. Pentru a reduce riscul de melanom trebuie, așadar, să ne protejăm pielea de radiațiile solare, iar acest lucru îl putem face astfel:

Limitarea expunerii la soare în intervalul orar 10‑16

Aplicarea unei loțiuni cu factor de protecție de minimum 30, înainte de fiecare expunere a pielii la soare. Loțiunea de plajă ar trebui folosită zilnic, indiferent de anotimp, nu numai atunci când mergem la plajă.

Folosirea unor accesorii și articole vestimentare care ne protejează pielea de radiațiile solare: pălării, șepci, eșarfe, bluze cu mânecă lungă din materiale naturale, pantaloni lungi, ochelari de soare cu lentile polarizate.

Evitarea solarului cu lămpi UV.

Radiațiile solare sunt singurul tip de radiații care declanșează melanomul. Alte tipuri de radiații pot cauza cancer, însă nu melanom.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manuals - Melanoma
https://www.msdmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/cancers-of-the-skin/melanoma
PMC - A Review of Current and Pipeline Drugs for Treatment of Melanoma
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10892880/
Studiul „A Review of Current and Pipeline Drugs for Treatment of Melanoma”, apărut în Pharmaceuticals (Basel). 2024 Feb 7;17(2):214. doi: 10.3390/ph17020214, autori: Nicole Natarelli et al.
Frontiers - Advances in melanoma: epidemiology, diagnosis, and prognosis
https://www.frontiersin.org/journals/medicine/articles/10.3389/fmed.2023.1268479/full
Studiul „Advances in melanoma: epidemiology, diagnosis, and prognosis”, apărut în Front. Med., 22 November 2023, Sec. Dermatology, Volume 10 - 2023 | https://doi.org/10.3389/fmed.2023.1268479, autori: Shayan Waseh, Jason B. Lee

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și