2 ore si jumatate de exercitii moderate pe saptamana pot incetini progresia bolii Parkinson

1. Boala Parkinson, o afecțiune progresivă
2. De ce sunt atât de importante exercițiile fizice în boala Parkinson?
3. De unde vine ideea de „2 ore și jumătate” pe săptămână?
4. Ce înseamnă „exerciții fizice moderate” pentru cineva cu Parkinson?
5. Tipuri de sport recomandate în boala Parkinson
6. Cum ajută exercițiile fizice creierul în boala Parkinson?
7. Exemplu de program: cum arată 2 ore și jumătate de sport pe săptămână?
8. Cum să începi în siguranță să faci sport dacă ai boala Parkinson?

Recomandările Experților DOC

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică cronică, care afectează în primul rând mișcarea: apar tremorul, rigiditatea, încetinirea mișcărilor, problemele de echilibru. În timp, pot apărea și simptome „invizibile”: oboseală, depresie, tulburări de somn, constipație, dureri, dificultăți de concentrare.

Tratamentul clasic se bazează pe medicamente și, în unele cazuri, pe intervenții precum stimularea cerebrală profundă. Dar în ultimii ani, cercetările au confirmat ceva ce mulți pacienți cu Parkinson intuiau: exercițiile fizice regulate nu sunt doar bune pentru tonus, ci pot încetini progresia simptomelor și pot îmbunătăți calitatea vieții. Recomandarea care revine constant în ghiduri și analize: cel puțin 2 ore și jumătate (150 de minute) de exerciții fizice moderate pe săptămână pentru persoanele cu boala Parkinson.

Boala Parkinson, o afecțiune progresivă

Boala Parkinson apare atunci când anumite celule nervoase dintr-o zonă a creierului numită „substanța neagră” încep să se piardă. Aceste celule produc dopamină, o substanță importantă pentru controlul mișcărilor. Când dopamina scade, apar simptomele clasice: tremor, rigiditate, mișcări lente, dezechilibru.

Boala Parkinson este progresivă – adică simptomele tind să se agraveze în timp. Medicamentele ajută, dar nu opresc complet evoluția bolii. De aceea, tot mai mulți specialiști consideră exercițiile fizice o componentă esențială a tratamentului, alături de medicamente.

De ce sunt atât de importante exercițiile fizice în boala Parkinson?

Site-urile organizațiilor internaționale dedicate Parkinson și analizele publicate între 2020 și 2025 subliniază același mesaj: sportul și exercițiile fizice regulate pot încetini declinul funcțional și pot îmbunătăți calitatea vieții. Beneficiile exercițiilor fizice pentru persoanele cu boala Parkinson includ mișcări mai rapide și mai sigure, menținerea sau îmbunătățirea echilibrului, reducerea rigidității musculare, îmbunătățirea stării de spirit și a somnului, menținerea independenței în activitățile zilnice și încetinirea deteriorării calității vieții pe termen lung.

Unele studii recente sugerează că anumite forme de sport, în special exercițiile fizice aerobice și cele de intensitate mai mare, ar putea avea efecte directe asupra creierului: stimulează circulația, favorizează eliberarea de factori de creștere nervoasă și pot sprijini neuronii care produc dopamină.

De unde vine ideea de „2 ore și jumătate” pe săptămână?

150 de minute sau 2 ore și jumătate pe săptămână nu este un timp ales întâmplător. Este pragul recomandat pentru activitate fizică moderată și de Organizația Mondială a Sănătății, și de ghidurile pentru boala Parkinson dezvoltate în colaborare cu American College of Sports Medicine. Persoanele cu boala Parkinson care fac cel puțin 2,5 ore de exerciții fizice pe săptămână au o evoluție mai lentă a simptomelor și o calitate a vieții mai bună decât cele care se mișcă mai puțin.

Pe scurt: sub 2 ore de mișcare pe săptămână = risc mai mare de pierdere rapidă a mobilității, aproximativ 2,5 ore sau mai mult = declin mai lent al capacității de mișcare și al calității vieții, mai ales dacă exercițiile fizice sunt începute din timp, nu doar în stadii avansate. Nu înseamnă că trebuie să faceți sport de performanță. Contează consistența: să vă mișcați regulat, săptămână de săptămână.

Ce înseamnă „exerciții fizice moderate” pentru cineva cu Parkinson?

Exercițiile fizice moderate sunt acele activități care vă fac să respirați mai repede și să simțiți că inima bate mai puternic, dar încă puteți purta o conversație scurtă. Pentru o persoană cu boala Parkinson, exercițiile fizice moderate pot arăta diferit față de o persoană perfect sănătoasă – intensitatea se adaptează mereu la nivelul de capacitate și la stadiul bolii.

Exemple de exerciții fizice moderate:

  • mers alert (nu plimbare lentă, ci pas mai vioi),
  • mers pe bandă sau pe bicicletă staționară,
  • înot ușor sau aqua-gym,
  • dans (de exemplu, dans de societate, dans pentru bolnavii de Parkinson),
  • clase speciale de sport pentru boala Parkinson (boxing adaptat, exerciții de echilibru).

Important: „moderate” înseamnă provocator, dar sigur, nu extenuant. Dacă nu sunteți sigur unde se află limita, discutați cu neurologul sau cu un fizioterapeut specializat în boala Parkinson.

Tipuri de sport recomandate în boala Parkinson

Ghidurile recente recomandă ca persoanele cu boala Parkinson să combine mai multe tipuri de exerciții fizice.

  • Exerciții fizice aerobice (cardio): mers rapid, bicicletă, înot, alergare ușoară, dans. Scopul acestora este să vă ajute inima, plămânii și rezistența la efort.
  • Exerciții de forță (rezistență): lucrul cu greutăți mici, benzi elastice, exerciții cu greutatea propriului corp (genuflexiuni, ridicări de pe scaun). Scopul lor este întărirea mușchilor, sprijin mai bun pentru articulații și postură.
  • Exerciții pentru echilibru și coordonare: tai chi, yoga, exerciții pe un picior, mers pe linie dreaptă, programe speciale pentru Parkinson. Scopul lor este prevenirea căzăturilor, îmbunătățirea stabilității și siguranței.
  • Exerciții de flexibilitate și stretching: întinderi ușoare pentru gât, umeri, spate, solduri. Scopul lor e reducerea rigidității, menținerea amplitudinii de mișcare.

Combinația acestor forme de sport face ca exercițiile fizice să acționeze pe toate planurile: forță, rezistență, echilibru, mobilitate – exact ceea ce este afectat în boala Parkinson.

Cum ajută exercițiile fizice creierul în boala Parkinson?

Specialiștii folosesc adesea expresia „exercise is medicine” – exercițiile fizice sunt un fel de medicament pentru creier. Cercetările din ultimii ani sugerează că sportul și exercițiile fizice stimulează circulația sângelui la nivelul creierului, cresc eliberarea de substanțe care protejează și hrănesc neuronii (factori neurotrofici), pot ajuta neuroni rămași să fie mai „eficienți” în producerea de dopamină și îmbunătățesc conectivitatea dintre diferite zone ale creierului implicate în mișcare și coordonare.

Unele studii pilot recente sugerează că exercițiile fizice de intensitate mai mare ar putea nu doar să încetinească, ci chiar să aibă efecte de „întoarcere din drum” asupra unor semne de neurodegenerare, cel puțin la unii pacienți. Chiar dacă aceste rezultate trebuie confirmate în studii mai mari, mesajul este clar: sportul este unul dintre cele mai puternice „tratament de sprijin” pe care le avem pentru boala Parkinson în acest moment.

Exemplu de program: cum arată 2 ore și jumătate de sport pe săptămână?

Pentru a bifa cele 2 ore și jumătate recomandate, nu trebuie să stați 150 de minute o dată pe banda de alergare. Este mai eficient și mai sigur să împărțiți exercițiile fizice pe mai multe zile. Un exemplu simplu, pentru cineva cu Parkinson aflat într-un stadiu ușor-moderat, ar putea fi:

Luni: 30 minute mers alert + 10 minute stretching ușor

Miercuri: 30 minute bicicletă staționară + 10 minute exerciții de echilibru

Vineri: 30 minute dans sau mers rapid cu un prieten + 10 minute exerciții de forță (benzi elastice, ridicări de pe scaun)

Sâmbătă: 30 minute plimbare în ritm vioi în parc

Total: 150 de minute de exerciții fizice moderate, plus câteva minute suplimentare dedicate flexibilității și forței.

Programul trebuie adaptat împreună cu medicul sau fizioterapeutul, în funcție de vârstă, stadiul bolii, alte boli asociate și preferințele personale. Ce contează este să găsiți un tip de sport care vă place și pe care îl puteți face regulat.

Cum să începi în siguranță să faci sport dacă ai boala Parkinson?

Dacă aveți boala Parkinson și nu ați făcut de mult sport, nu porniți direct cu 2 ore și jumătate de exerciții fizice pe săptămână. Cel mai sigur este:

  • Discutați cu medicul neurolog: întrebați dacă există restricții legate de inimă, tensiune, oase, articulații; întrebați care este momentul zilei când medicația își face cel mai bun efect – atunci este mai ușor să faceți sport.
  • Consultați un fizioterapeut sau kinetoterapeut cu experiență în Parkinson: acesta vă poate testa echilibrul, forța și mobilitatea și vă poate propune un plan de exerciții fizice personalizat.
  • Începeți treptat: poate doar cu 10–15 minute de mers pe zi și creșteți durata și intensitatea pe măsură ce corpul se obișnuiește.
  • Exersați în siguranță: folosiți încălțăminte stabilă, evitați suprafețele alunecoase, iar dacă aveți probleme de echilibru, exersați lângă un perete, o bară sau cu o persoană alături.

Motivația – partea grea a exercițiilor fizice în Parkinson

Mulți pacienți cu boala Parkinson spun că motivația este partea cea mai dificilă: oboseala, depresia, frica de cădere sau lipsa de încredere îi opresc să facă sport, deși știu cât de mult ajută. Câteva idei care pot fi de folos:

alegeți unul dintre exercițiile fizice care vă plac mai mult (dans, înot, mers în natură, ciclism, yoga);

înscrieți-vă la grupuri de sport pentru Parkinson sau mergeți cu un prieten – compania crește motivația;

puneți în calendar „programul de sport” ca pe o consultație importantă;

urmăriți mici progrese: câțiva pași în plus, o postură mai dreaptă, mai puține blocaje la mers;

amintiți-vă că fiecare minut de mișcare este un pas în plus împotriva bolii, nu un moft.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Frontiers - Intervention strategies for Parkinson’s disease: the role of exercise and mitochondria
https://www.frontiersin.org/journals/aging-neuroscience/articles/10.3389/fnagi.2025.1519672/full 
Studiul „Intervention strategies for Parkinson’s disease: the role of exercise and mitochondria”, apărut în Front. Aging Neurosci., 14 May 2025, Sec. Parkinson’s Disease and Aging-related Movement Disorders, Volume 17 – 2025, https://doi.org/10.3389/fnagi.2025.1519672, autori: Ganggang Xu et al.
BMJ Journals - Exercise as medicine in Parkinson’s disease
https://jnnp.bmj.com/content/95/11/1077
Studiul „Exercise as medicine in Parkinson’s disease”, apărut în Neurosurgery & Psychiatry 2024;95:1077-1088, https://doi.org/10.1136/jnnp-2023-332974, autori: Langeskov-Christensen M, Franzén E, Grøndahl Hvid L, et al.


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0