De ce avem nevoie de conversatii profunde?

Știai că a avea conversații profunde ne ajută să ne conectăm mai bine cu cei din jur și să fim mai fericiți?

De multe ori când ne aflăm în preajma unor persoane pe care nu le cunoaștem avem conversații de complezență (așa-numitele „small talk”), deoarece subestimăm cât de mult sunt interesați alții de viața noastră și credem în mod eronat că dacă încercăm să inițiem conversații mai profunde, acestea vor fi mai incomode.

Acest lucru poate fi adevărat sau fals, de aceea este important să analizăm persoana cu care stăm de vorbă pentru a vedea dacă pare încântată de convorbire și de o potențială conversație mai profundă sau dacă, dimpotrivă, încearcă să scurteze interacțiunea.

Oamenii mai fericiți au conversații mai substanțiale?

Un studiu¹ realizat de o echipă de psihologi americani în 2010 a concluzionat că oamenii mai fericiți au conversații mai multe și mai substanțiale. Acest lucru poate fi adevărat într-o oarecare măsură, dar cu siguranță nu în toate cazurile. De exemplu, o persoană fericită, dar care se grăbește undeva sau este stresată de o problemă de moment, nu se va simți neapărat confortabil să se lanseze în discuții ample cu necunoscuții.

Conversațiile profunde pot îmbunătăți starea de spirit

Un alt studiu², din 2021, observă că, deși conectarea cu ceilalți prin intermediul unor conversații profunde tinde să-i facă pe oameni mai fericiți, aceștia par, de asemenea, reticenți în a se angaja într-o conversație mai profundă și mai semnificativă. Se poate vorbi astfel de un paradox social interesant: dacă a te conecta cu cei din jur în moduri profunde și semnificative îmbunătățește starea de spirit, atunci de ce oamenii nu fac acest lucru mai des în viața de zi cu zi?

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Pentru a răspunde la această întrebare, autorii studiului au conceput o serie de 12 experimente cu peste 1.800 de participanți în total. Cercetătorii au format perechi de oameni – în principal necunoscuți – și le-au cerut să discute fie pe subiecte relativ profunde, fie pe subiecte superficiale.

Întrebări superficiale și întrebări profunde

Întrebările superficiale au inclus subiecte tipice de discuții oferite de cercetători, cum ar fi „Care este cea mai bună emisiune TV pe care ai văzut-o în ultima lună?” sau „Ce părere ai despre vremea de astăzi?” în timp ce întrebările profunde se refereau la informații mai personale, cum ar fi: „Poți să descrii o situație în care ai plâns în fața altei persoane?” sau „Dacă un bol de cristal ți-ar putea spune adevărul despre tine, viața ta, viitorul tău sau orice altceva, ce ai vrea să știi?” În alte experimente, oamenii și-au generat propriile întrebări, fie superficiale, fie mai de profunzime.

Înainte de conversații, participanții au prezis cât de incomode credeau că vor fi conversațiile, cât de conectați credeau că se vor simți cu partenerul de conversație și cât de mult le-ar plăcea conversația. După aceea, au evaluat cât de incomode au fost de fapt conversațiile, cât de conectați s-au simțit de fapt și cât de multă plăcere le-a făcut să stea de vorbă.

Ambele tipuri de conversație au generat o conexiune mai mare decât se credea

În general, cercetătorii au descoperit că atât conversațiile profunde, cât și cele superficiale s-au simțit mai puțin incomode și au dus la un sentiment mai mare de conexiune și de satisfacție decât se așteptau participanții. Acest efect a părut să fie și mai puternic pentru conversațiile profunde.

Participanții care aveau întrebări profunde au presupus că vor avea parte de conversații cu mult mai incomode decât cei care aveau întrebări superficiale. Conversațiile profunde au fost, de asemenea, mai plăcute și au dus la un sentiment mai puternic de conexiune.

Conversațiile profunde, mai plăcute decât cele superficiale

Într-unul dintre experimente, în care participanții au avut o conversație profundă cu un partener și o conversație superficială cu un alt partener, aceștia se așteptau inițial să prefere conversația superficială, dar la final au raportat că de fapt au preferat conversația profundă.

În cazul în care conversațiile profunde sunt cu adevărat mai bune și oamenii care au participat la acest studiu au declarat că vor să aibă mai multe conversații profunde, atunci de ce nu au mai multe? Cercetătorii au bănuit că ar putea fi din cauză că oamenii subestimează cât de interesați sunt străinii să afle despre gândurile și sentimentele lor.

În unele dintre experimente, cercetătorii le-au cerut participanților să prezică cât de interesat va fi interlocutorul de discuție și apoi să indice cât de interesat este de fapt acesta. În medie, oamenii au subestimat în mod constant cât de interesați ar fi partenerii lor să afle lucruri despre ei.

Mulți oameni se tem să se dezvăluie prea mult într-o conversație

Potrivit autorilor, oamenii păreau să-și imagineze că dezvăluirea unor lucruri semnificative pentru ei în conversație va fi întâmpinată cu priviri dezinteresate și tăcere, doar pentru a descoperi că, în conversația reală, lucrurile nu au stat deloc așa. Ființele umane sunt profund sociale, mai spun cercetătorii, și tind să se angreneze în conversații și să asculte. Dacă o persoană împărtășește ceva important, este posibil să și primească ceva important în schimb, ceea ce duce la o conversație considerabil mai bună.

În experimentele finale, cercetătorii au examinat dacă așteptările mai precise de la un partener de conversație au crescut interesul oamenilor de a avea o conversație mai profundă. Într-un experiment, investigatorii le-au cerut participanților să-și imagineze că vor vorbi cu o persoană deosebit de grijulie și interesată sau cu una deosebit de nepăsătoare și dezinteresată. Participanții care se așteptau să discute cu persoana grijulie au ales întrebări mai profunde decât participanții care se așteptau să stea de vorbă cu un partener nepăsător.

Într-un alt experiment, cercetătorii le-au spus pur și simplu oamenilor despre rezultatele experimentelor anterioare – adică faptul că majoritatea oamenilor subestimează gradul în care alte persoane sunt interesate să audă despre gândurile și sentimentele lor mai profunde.

Discuțiile profunde ar putea să aducă beneficii pentru toată lumea

Cercetărorii concluzionează că rezultatele pot avea implicații practice în conversațiile din viața reală. E posibil ca în pandemia de COVID-19, în care mulți oameni au avut mai puține întâlniri și discuții față în față decât înainte, dorința de conversații profunde să se fi accentuat. Pe măsură ce restricțiile se mai relaxează și oamenii se văd mai mult și discută mai mult, faptul că a avea conversații profunde este un factor de îmbunătățire a stării de spirit îi poate face pe mulți să se teamă mai puțin de reacția celorlalți și să se deschidă cu mai mare ușurință.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Eavesdropping on Happiness: Well-being is Related to Having Less Small Talk and More Substantive Conversations
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2861779/
1. Studiul „Eavesdropping on Happiness: Well-being is Related to Having Less Small Talk and More Substantive Conversations”, apărut în Psychol Sci. 2010 Apr 1; 21(4): 539–541, doi: 10.1177/0956797610362675, autori: Matthias R. Mehl et al.
APA PsycNet - Overly shallow?: Miscalibrated expectations create a barrier to deeper conversation
https://doi.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fpspa0000281
2. Studiul „Overly shallow?: Miscalibrated expectations create a barrier to deeper conversation”, apărut în Journal of Personality and Social Psychology, 2021; DOI: 10.1037/pspa0000281, autori: Michael Kardas, Amit Kumar, Nicholas Epley

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI