Faptele bune au efecte benefice asupra sanatatii

Nu-i asa ca de fiecare data cand faci o fapta buna, indiferent de natura ei, te simti imediat mai bine, mai energic, mai implinit? Emotia este descrisa de specialisti cu ajutorul conceptului “helper's high” sau “euforia ajutorului”. Cercetatorii din intreaga lume au studiat in ultimii zeci de ani ce influenta au faptele bune asupra noastra, pentru a putea estima daca astfel de decizii si activitati ne pot imbunatati starea emotionala si sanatatea fizica.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ce spun studiile

Primul studiu a fost realizat in 1956, pe 427 de femei casatorite, cu copii. Desi s-a pornit de la ideea ca femeile cu mai multi copii vor muri mai devreme, din cauza stresului, nu s-au obitnut date relevante in acest sens. Totusi, studiul le-a permis cercetatorilor sa observe alte conexiuni legate de comportamentul acestor femei. Dupa 30 de ani de analiza, s-a observat ca 52% dintre femeile care nu au desfasurat nicio actiune de voluntariat au suferit o afectiune grava, in timp ce doar 36% dintre cele care au fost voluntari chiar si pe perioade scurte au fost diagnosticate cu astfel de boli.

Un alt studiu faimos a fost publicat in anii 1990, pe baza notitelor personale si jurnalelor unui grup de calugarite din anii 1930. In cazul acestora, s-a observat ca cele care trasmiteau emotii positive prin gandurile impartasite au trait in medie cu 10 ani mai mult decat celelalte. Cercetatorii au concluzionat atunci ca implicarea in organizarea unor fapte bune reduce nivelul de stres si implicit ofera o liniste sufleteasca ce ii permite organismului sa se refaca.

In 2013, un studiu a analizat conexiunea dintre activitatile de voluntariat si riscul de hipertensiune arteriala. Cercetatorii au descoperit ca adultii peste 50 de ani care au activat ca voluntari aproximativ patru ore pe saptamana au avut un risc cu 40% mai mic de a dezvolta hipertensiune arteriala patru ani mai târziu.

Ce se intampla in organism

Nu degeaba toti medicii ne incurajeaza sa reducem pe cat posibil nivelul de stres din fiecare zi. Cand suntem stresati, corpul nostru secreta cortizol, un hormon ce induce senzatia de alerta, de raspuns la stimuli, ne creste pulsul si respiratia se intensifica. Cand aceasta senzatie este active pe o perioada lunga ajungem sa nu o mai realizam si sa o consideram o stare obisnuita. Insa sistemul imunitar si cel cardiovascular au de suferit: avem o imunitate scazuta, ne imbolnavim, imbatranim prematur.

De aceea, orice activitatea care ne ajuta sa ne deconectam, sa ne simtim mai fericiti, mai linistiti, este intens incurajata. Studiile ne spun ca “helper's high” sau “euforia ajutorului” este una dintre cele mai intense emotii care ne ajuta sa scapam de stres, alaturi de iubirea manifestata liber si profund. De exemplu, in cazul unui grup de batrani care au fost invitati sa faca masaje bebelusilor, s-a observat ca nivelul hormonilor de stres a scazut in timpul si dupa aceasta activitate. 

Specialistii au analizat si creierul uman, cu ajutorul unui RMN, in timp de subiectul studiului traia emotii de empatie si compasiune, similare cu cele implicate intr-un act de altruism. Au observant astfel ca anumite zone ale creierului au o activitate mai intens, cum este lobul prefrontal, extrem de activ de exemplu in cazul unei mame care isi priveste copilul nou-nascut.

In plus, s-au observat si modificari hormonale pozitive, cu rolul de a reduce stresul, depresia si anxietatea. Cand suntem generosi, creierul nostrum secreta oxitocina, hormon recunoscut pentru rolul esential in dezvoltarea simtului matern si a increderii in ceilalti. Alti doi hormoni asociati cu starea de bine si fericirea sunt endorfina si dopamine, ambii secretati imediat ce realizam o fapta ce ne face sa ne simtim impliniti si empatici.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0