Cum ne ajuta asertivitatea sa reducem stresul

Asertivitatea te poate ajuta să controlezi stresul și furia și să îți îmbunătățești abilitățile de a face față situațiilor neplăcute. Mai mult decat atat, cultivarea anumitor tehnici de asertivitate pot ajuta lucratorii din anumite medii care au de-aface intens cu interactiunea cu oameni din diverse categorii sociale, sa faca fata stresului legat de burn-out.

A fi asertiv este o abilitate de bază a comunicării. Asertivitatea te poate ajuta să te exprimi eficient și să îți susții punctul de vedere, respectând în același timp drepturile și convingerile celorlalți.

A fi asertiv te poate ajuta, de asemenea, să îți crești stima de sine și să câștigi respectul celorlalți. Acest lucru te poate ajuta la gestionarea stresului, mai ales dacă ai tendința să îți asumi prea multe responsabilități, pentru că îți este greu să spui „Nu”.

S-au incercat diverse metode de interventie prin deprinderea tehnicilor de asertivitate in gestionarea stresului la locul de munca. De exemplu, intr-un studiutehnicile de asertivitate  s-au dovedit a fi de real ajutor in combaterea fenomenelor de  epuizare a asistentelor medicale,  o problemă socială dificila . Burnout-ul asistenților medicali reprezinta principala cauza de schimbare frecventa a locului de munca si scaderea calitatii prestatiei medicale.

Un alt studiu2  a avut drept subiecti studenții internaționali de la o universitate americana. Studentii straini se confruntă adesea cu stresul aculturativ, iar tehnicile adecvate din punct de vedere cultural si de asertivitate s-au dovedit a fi utile pentru  a gestiona stresul.

Acest studiu randomizat a testat efectele antrenamentului de asertivitate în grup asupra stresului aculturativ, afectului și sănătății. Intervențiile au fost efectuate la începutul unui semestru, iar evaluările au fost efectuate la început și la sfârșitul semestrului. Antrenamentul asertivității în grup a fost evaluat pozitiv de către studenți și a condus la un afect negativ mai scăzut. Concluzia studiului  a fost că antrenamentul asertivității în grup îmbunătățește adaptarea emoțională a studenților straini.

Un alt studiu3 interesant a dovedit ca deprinderea asertivitatii se poate dovedi un mijloc de lucru activ foarte important in combaterea dependentei de droguri si substante la tinerii studenti. Studiul s-a adresat  unui grup de 70 studenți din campusul unei universitatu de stiinte medicale, despre care se cunostea ca  sunt expuși abuzului de droguri și diverselor forme de tulburărilor de sănătate mintală din cauza diferitelor provocări și factori motivaționali. Programul de antrenament pentru asertivitate a fost implementat pentru opt sesiuni de 1 oră (o sesiune pe săptămână timp de 2 luni) pentru grupul de intervenție, în timp ce grupul de control nu a primit niciun program. Ambele grupuri de studiu au completat chestionarul privind tendința de droguri, scala de depresie, anxietate și stres și chestionarul de calitate a vieții în pretest, posttest și urmărire de 2 luni.

Scorurile medii ale tendinței de consum de droguri (P = 0,26), stres (P = 0,31), anxietate (P = 0,29), depresie (P = 0,43) și calitatea vieții (P = 0,33) nu au arătat nicio diferență semnificativă statistic între grupurile de intervenție și control în pretest, dar scorurile-în posttest și după 2 luni ale tendinței de consum de droguri, stres, anxietate și depresie au fost statistic mai mici, iar scorul calității vieții a fost statistic mai mare decât cel al grupului de control. Concluziile studiului au arătat că formarea abilităților de asertivitate ca program preventiv poate reduce tendința studentilor  la dependență și poate îmbunătăți sănătatea mintală și calitatea vieții si poate reprezta un instrument util pentru reducerea tendinței tinerilor de a apela la droguri.

Unii oameni par să fie asertivi în mod natural. Dar, dacă nu ești unul dintre ei, poți învăța cum să fii asertiv!

De ce este importantă comunicarea asertivă

Asertivitatea se bazează pe respectul reciproc și este un stil de comunicare eficient și diplomatic. 

A fi asertiv arată că te respecți pe tine însuți, pentru că ești dispus să-ți susții interesele și să-ți exprimi gândurile și sentimentele. De asemenea, demonstrează că ești conștient de drepturile altora și că ești dispus să lucrezi la rezolvarea conflictelor.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Desigur, nu este important doar ceea ce spui, adică mesajul tău, ci și modul în care îl spui. Comunicarea asertivă este directă și respectuoasă. 

A fi asertiv îți oferă cea mai bună posibilitate de a-ți transmite cu succes mesajul. Dacă comunici într-un mod prea pasiv sau prea agresiv, mesajul tău se poate pierde, deoarece receptorul este prea ocupat să reacționeze la felul în care ai livrat mesajul.

Comportamentul asertiv vs comportamentul pasiv

Dacă stilul tău este pasiv, s-ar putea să pari timid sau exagerat de înțelegător. 

Poți spune în mod obișnuit afirmații precum „Sunt de acord cu orice decide grupul/restul/majoritatea.”. În fapt, ai tendința de a evita conflictele. De ce este, însă, considerată aceasta o problemă? Pentru că mesajul pe care îl trimsmiți este că sentimentele și gândurile tale nu sunt la fel de importante ca cele ale altor persoane. În esență, atunci când ești prea pasiv, le dai altora permisiunea de a-ți ignora dorințele și nevoile. 

Luăm în considerare următorul exemplu: 

Spui „da” când un coleg îți cere să te ocupi de un proiect, chiar dacă ești deja ocupat. Munca în plus înseamnă că va trebui să faci ore suplimentare și să ratezi anumite evenimente din familie, de exemplu.

Deși intenția ta poate fi să păstrezi o relatie buna și să faci un bine colegului, poate ca timpul fizic nu iti va permite sa acorzi ajutorul permis, iar colegul in loc sa aprecieze va sfarsi prin a se supara si a te considera neserios. In plus, dacă ajungi să spui constant „da” acest lucru îți poate afecta relațiile. Și mai rău, îți poate provoca conflicte interne, deoarece nevoile tale și ale familiei tale ajung întotdeauna pe locul doi...

Un exemplu de gestionare asertiva ar fi comunicarea directa. Ii spui colegului intentiile tale, dorinta de a-l ajuta, dar si adevarul cu privire la timpul pe care i l-ai putea aloca." As putea sa te ajut partial, alege doar o singura chestiune unde pot contribui" ar suna mai realist si ti-ar reduce si tie din frustrare si conflictul interior. Sau pur si simplu il poti refuza politicos, explicandu-i realitatea si oferindu-te ca pe viitor cand vei fi mai liber,  sa il ajuti cu alte solicitari.

Conflictul intern care poate fi creat din cauza comportamentului pasiv poate duce la:

•    stres;
•    resentimente;
•    furie care clocotește în interiorul tău;
•    sentimente de victimizare;
•    dorința de a te răzbuna.

Comportamentul asertiv vs. comportamentul agresiv

Dacă stilul tău este agresiv, poți părea un om certăreț care ignoră nevoile, sentimentele și opiniile celorlalți. S-ar putea să arăți autoîndreptățit sau superior. Oamenii foarte agresivi îi umilesc și îi intimidează pe ceilalți și pot fi chiar amenințători din punct de vedere fizic.

Ai putea crede că a fi agresiv te poate ajuta să obții ceea ce îți dorești. Cu toate acestea, comportamentul de acest fel are un cost. Agresivitatea subminează încrederea și respectul reciproc. Alții pot lua această atitudine în nume de rău, făcându-i să te evite sau să ți se opună.

Comportamentul asertiv vs. comportamentul pasiv-agresiv

Dacă comunici într-o manieră pasiv-agresivă, poți spune „da” atunci când, în sinea ta, vrei să spui „nu”. S-ar putea să fii sarcastic sau să te plângi de ceilalți pe la spate. În loc să te confrunți direct cu o problemă, îți poți arăta furia și sentimentele prin acțiunile tale sau prin atitudinea negativă. 

Este posibil să fi dezvoltat un stil pasiv-agresiv, pentru că nu ești confortabil să îți exprimi direct nevoile și sentimentele tale.

Care sunt dezavantajele unui stil de comunicare pasiv-agresiv? În timp, comportamentul pasiv-agresiv dăunează relațiilor și subminează respectul reciproc, ceea ce face dificil să îți îndeplinești obiectivele și nevoile.

Beneficii asertivitate

A fi asertiv este de obicei privit ca un stil de comunicare mai sănătos. Asertivitatea oferă multe beneficii.

Asertivitatea te poate ajuta:

•    să îi împiedici pe ceilalțti să profite de tine;
•    să îți câștigi încredere în tine și stima de sine;
•    să îți înțelegi și să îți recunoști sentimentele;
•    să câștigi respectul celorlalți;
•    să îți îmbunătățești modul de a comunica;
•    să creezi situații în care să aibă de câștigat ambele părți implicate (eng. win-win);
•    să îți îmbunătățești abilitățile de luare a deciziilor;
•    să creezi relații sincere;
•    să obții mai multă satisfacție în privința muncii.

Învață să fii mai asertiv

A învăța să fii mai asertiv te poate ajuta, de asemenea, să-ți exprimi în mod eficient sentimentele atunci când comunici cu ceilalți despre diverse probleme.

Oamenii dezvoltă diferite stiluri de comunicare bazate pe experiențele lor de viață. Stilul tău poate fi atât de înrădăcinat încât nici măcar nu știi ce este. Oamenii tind să rămână la același stil de comunicare în timp. Dar dacă vrei să-ți schimbi stilul de comunicare, poți învăța să comunici în moduri mai sănătoase și mai eficiente.

Recomandări asertivitate

Iată câteva sfaturi care te vor ajuta să devii mai asertiv:

Evaluează-ți stilul! Înțelege-ți stilul înainte de a începe să faci schimbări! Îți exprimi opiniile sau obișnuiești să taci? Spui da pentru munca suplimentară chiar și atunci când ești picătura care umple paharul? Ești obișnuit să-i judeci sau să-i învinovățești pe ceilalți? Oamenii par să se teamă să îți vorbească? 

Folosește „eu” in afirmațiile pe care le faci. Folosirea afirmațiilor in care te mentionezi- „eu” le permite altora să știe ce gândești sau simți, fără a suna acuzator. De exemplu, spui „Eu nu sunt de acord”, "eu astept mai multe dovezi " sau "mie imi e greu sa cred" mai degrabă decât „Tu te înșeli”. Dacă ai de făcut o solicitare, poți spune „Aș dori să mă ajuți cu asta” în loc de „Trebuie să faci asta”. 

Exersează să spui NU. Dacă îți este greu să refuzați rugămințile celorlalți, încearcă să spui „Nu, nu pot face asta acum”. Nu ezita și fii direct! 

Repeta ce vrei să spui. Dacă îți este dificil să spui ceea ce vrei sau gândești, exersează scenariile generale pe care le întâlnești. Spune ce vrei să spui cu voce tare. Poate fi de ajutor să o scrii mai întâi, astfel încât să poți exersa niște replici șablon. Ia în considerare jocul de rol cu un prieten sau coleg și cere-i o părere.

Folosește limbajul corpului. Comunicarea nu este doar verbală. Acționează cu încredere chiar dacă nu simți asta. Păstrează o postură dreaptă, dar aplecă-te puțin înainte. Fă contact vizual regulat cu persoana cu care poți o discuție. Menține-ți o expresie facială neutră sau pozitivă. Nu îți încrucișa brațele sau picioarele. Exersează limbajul asertiv al corpului în fața oglinzii sau cu ajutorul unui prieten sau coleg.

Ține-ți emoțiile sub control. Conflictul este greu de gestionat pentru majoritatea oamenilor. Poți să te enervezi, să simți frustrare sau poate să îți vină să plângi. Deși aceste sentimente sunt normale, ele pot sta în calea rezolvării conflictului. Dacă te simți prea emoționat când ești într-o anumită situație, așteaptă puțin și lasă-ți timp să te liniștești, dacă este posibil.

Încearcă să rămâi calm. Respiră încet. Păstrează-ți vocea uniformă și fermă.

Începe cu pași mărunți. La început, exersează-ți noile abilități în situații cu risc scăzut. De exemplu, încearcă-ți asertivitatea cu partenerul de cuplu sau prieten înainte de a aborda o situație dificilă precum cea de la locul de muncă. Evaluează-te după aceea și modifică-ți abordarea după cum este necesar.

Când ai nevoie de ajutor pentru a fi asertiv

Amintește-ți că a învăța să fii asertiv necesită timp și practică. Dacă ai petrecut ani buni având un comportament pasiv, probabil că schimbarea nu se va întâmpla peste noapte și nu o să devii brusc mai asertiv.

Dacă furia te face să fii prea agresiv, poate fi necesar să înveți câteva tehnici de gestionare a furiei.

Dacă, în ciuda eforturilor tale, nu faci progrese spre a deveni mai asertiv, ia în considerare ajutorul unui specialist. Și dacă anumite probleme precum furia, stresul, anxietatea sau frica îți stau în cale, poți avea în vedere să discuți cu un profesionist în domeniul sănătății mintale. 

Răsplata va fi pe măsură! Devenind mai asertiv, poți începe să îți exprimi mai ușor sentimentele și nevoile cu adevărat. S-ar putea chiar să descoperi că obții un rezultat mult mai bun în privința a ceea ce îți dorești și ceea ce te aștepți.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:

A causal model on assertiveness, stress coping, and workplace environment: Factors affecting novice nurses' burnout, 2021, Eiko Suzuki,Yuko Takayama,Chiaki Kinouchi, Chihiro Asakura, Hirotoshi Tatsuno

2 Effects of assertiveness training and expressive writing on acculturative stress in international students: A randomized trial, 2009, Shedeh Tavakoli , Mark A Lumley , Alaa M Hijazi , Olga M Slavin-Spenny George P Parris

3. Effect of assertiveness program on the drug use tendency, mental health, and quality of life in clinical students of Shahrekord University of Medical Sciences 2022, Forozan Ganji, Farzad Khani, Zahra Karimi, and  Leili Rabie

 

Efficacy of Interventional Programs in Reducing Acculturative Stress and Enhancing Adjustment of International Students to the New Host Educational Environment: A Systematic Review and Meta-Analysis, 2021, Musheer A Aljaberi, Abdulsamad Alsalahi, Muhamad Hanafiah Juni, Sarah Noman


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0