Poeziile stimuleaza pozitiv activitatea creierului

1. Cum aude creierul uman poeziile?
2. Poeziile ca antrenament pentru activitatea creierului
3. Creativitate, poezii și rețelele interne ale creierului
4. Lectură regulată, creier sănătos și riscul de declin cognitiv
5. Poeziile și emoțiile: medicament blând pentru creierul uman
6. Proza și celelalte lecturi: aliate cu poeziile pentru un creier sănătos
7. Cum să introduci poeziile în rutina zilnică pentru un creier sănătos?

Vrei să afli mai multe despre tine?

Poeziile nu sunt doar un lux cultural, ci și un „antrenor” discret pentru creierul uman. Studiile de neuroștiință din ultimele decenii arată că atunci când citim poezii, activitatea creierului devine mai complexă: se aprind rețele implicate în limbaj, memorie, emoții, imaginație și chiar zone activate în mod obișnuit de muzică.

Cum aude creierul uman poeziile?

Când citim poezii, creierul nu procesează doar cuvinte. Imaginile, metaforele, rima, ritmul și pauzele obligă activitatea creierului să meargă dincolo de înțelegerea literală. Un studiu de imagistică cerebrală funcțională (fMRI) a comparat modul în care creierul reacționează la poezii și la proză. Rezultatul: poeziile activează nu doar „rețeaua de citire” clasică, ci și regiuni implicate în introspecție și emoții, iar răspunsul se aseamănă cu cel produs de muzică.

Cu alte cuvinte, poeziile „sună” în creier într-un mod special. Creierul uman recunoaște ritmuri, modele de sunet, pauze pline de sens și imagini mentale. Toate acestea fac ca activitatea creierului să fie mai bogată decât în lectura unui text pur informativ.
Pentru un creier sănătos, acest tip de stimulare este prețios: solicită simultan atenția, memoria de lucru, limbajul, emoțiile și imaginația. În loc să alunece pasiv peste text, creierul este invitat să se oprească, să reflecteze, să asocieze și să simtă.

Poeziile ca antrenament pentru activitatea creierului

Neuroștiința vorbește tot mai des despre „neurocognitive poetics”, un domeniu care studiază ce se întâmplă în creierul uman atunci când citim literatură – inclusiv poezii. Cercetătorii au propus un model numit neurocognitive poetics model (NCPM), care arată că prin cititul cărților literare (proza, poeziile) se activează două mari tipuri de procese:

• procese de imersiune – când ne „pierdem” în poveste sau în vers;
• procese estetice și emoționale – când apreciem frumusețea limbajului, jocul de cuvinte, imaginile.

Poeziile concentrează toate acestea în câteva versuri. Ca să înțelegi sensul, activitatea creierului trebuie să:

• urmărească structura frazei, chiar dacă este neobișnuită;
• completeze „golurile” și ambiguitățile;
• lege imagini și emoții de experiențele personale;
• recunoască ritmuri și repetiții.

Împreună, aceste procese funcționează ca un „antrenament de forță” pentru activitatea creierului. Cititul de poezii poate:

• crește flexibilitatea cognitivă (capacitatea de a vedea lucrurile din mai multe unghiuri);
• antrena atenția susținută (urmărirea fiecărui vers, a fiecărui detaliu);
• exersa memoria (reținerea imaginilor, a ideilor, chiar memorarea poeziilor preferate).
Cu cât activitatea creierului este solicitată mai variat, cu atât creierul uman își păstrează mai ușor reziliența și capacitatea de adaptare.

Creativitate, poezii și rețelele interne ale creierului

Când scriem sau compunem poezii, nu doar când le citim, în scenă intră o altă rețea importantă: Default Mode Network (DMN). Aceasta este rețeaua activă când visăm cu ochii deschiși, reflectăm la noi înșine sau ne imaginăm scenarii. Studii recente arată că în timpul activităților creative, inclusiv scrierea de poezii, DMN și zone din cortexul prefrontal (implicate în planificare, auto-exprimare și control) lucrează împreună.

Organizații dedicate sănătății creierului subliniază că activitățile creative – cum ar fi scrisul și cititul de poezii – sunt forme de stimulare cognitivă care susțin un creier sănătos. Acestea pot contribui la reglarea emoțiilor, reducerea stresului și la o mai bună adaptare la provocările zilnice. Pe scurt, poeziile nu sunt doar un exercițiu de limbaj. Ele conectează lumea interioară (gânduri, amintiri, emoții) cu rețelele neuronale care mențin echilibrul psihic și contribuie la activitatea creierului pe termen lung.

Lectură regulată, creier sănătos și riscul de declin cognitiv

Deși nu toate studiile se concentrează exclusiv pe poezii, cercetările recente privind lectura în general sugerează clar că a citi des este benefic pentru creierul uman.
Un studiu longitudinal pe vârstnici din Taiwan, derulat pe o perioadă de până la 14 ani, a arătat că persoanele care citeau de două ori pe săptămână sau mai des aveau un risc mai mic de declin cognitiv pe termen lung, indiferent de nivelul de educație.

Un alt studiu, derulat de cercetători de la Beckman Institute (Universitatea Illinois), a comparat un grup de adulți vârstnici care au citit cărți pentru plăcere timp de 8 săptămâni cu un grup care a făcut doar puzzle-uri. Cei care au citit regulat au avut îmbunătățiri semnificative atât la memoria de lucru, cât și la memoria episodică.

Aceste rezultate sugerează că lectura – fie ea proză, eseu sau poezii – poate ajuta la menținerea unui creier sănătos: susține formarea de noi conexiuni neuronale, întărește rețelele deja existente, poate contribui la întârzierea apariției dificultăților de memorie la vârsta a treia. Deși nimic nu garantează „imunitate” împotriva bolilor neurodegenerative, ansamblul datelor arată că activitatea creierului intensă și regulată, prin lectură, e un factor protector important.

În ultimii ani, cercetătorii au analizat dacă activități precum cititul, jocurile de cuvinte sau puzzle-urile pot încetini declinul cognitiv, inclusiv la persoanele care au deja un ușor deficit de memorie. Un studiu publicat în 2024, care a urmărit peste 5.900 de adulți cu tulburare cognitivă ușoară, a arătat că activitățile precum jocurile, puzzle-urile și lectura pot încetini trecerea către forme mai severe de demență.

Articole de sinteză medicală subliniază că astfel de „exerciții mentale” – printre care se numără și a citi poezii sau proză – sunt asociate cu un risc mai mic de demență, deși efectul nu este singurul factor decisiv. Ele se adaugă altor obiceiuri importante pentru un creier sănătos: mișcare fizică, odihnă, alimentație echilibrată și socializare.

Interesant este și faptul că nu toate tipurile de „stat pe scaun” sunt la fel. Un studiu recent despre comportamentul sedentar arată că perioadele lungi de stat jos sunt legate de o scădere a volumului cerebral și de un risc mai mare de Alzheimer, dar activitățile sedentare care implică stimulare cognitivă – cum este lectura – pot avea un rol protector, spre deosebire de activități pasive precum privitul la televizor. Cu alte cuvinte, dacă tot stăm jos, mai bine cu o carte în mână decât cu un ecran care merge pe pilot automat.

Poeziile și emoțiile: medicament blând pentru creierul uman

Un alt mod prin care poeziile stimulează pozitiv activitatea creierului este prin impactul asupra emoțiilor. Poeziile ating teme profunde – iubire, pierdere, speranță, frică, bucurie – și ne ajută să ne identificăm cu experiențele altora. Acest proces de „recunoaștere” emoțională activează rețele implicate în empatie și reglare emoțională. Organizațiile care se ocupă de sănătatea creierului au observat că poeziile și alte activități creative pot reduce stresul și pot ajuta oamenii să-și gestioneze mai bine emoțiile dificile.

Un nivel mai scăzut de stres și o gestionare mai bună a emoțiilor sunt, la rândul lor, asociate cu un creier sănătos și cu un risc mai mic de declin cognitiv pe termen lung. Cititul de poezii poate deveni, astfel, un mic ritual de igienă mentală:

• câteva minute pe zi pentru a ne conecta cu noi înșine;
• o ocazie de a da nume sentimentelor pe care altfel le-am ține „îngropate”;
• o pauză de respirație pentru activitatea creierului suprasolicitat de informații rapide și superficiale.

Proza și celelalte lecturi: aliate cu poeziile pentru un creier sănătos

Chiar dacă titlul articolului pune accentul pe poezii, este important să subliniem că orice lectură de calitate stimulează activitatea creierului. Studiile despre citit și sănătatea creierului includ de obicei ficțiune (romane, nuvele), eseuri, biografii sau cărți de non-ficțiune. Pentru creierul uman contează în special complexitatea limbajului – fraze mai lungi, vocabular variat; coerența narativă – nevoia de a urmări firul poveștii și personajele; implicarea emoțională – atașamentul față de personaje, empatia.

Poeziile au avantajul densității: concentrează emoție și sens în puține cuvinte. Proza are avantajul timpului petrecut în poveste și al construcției treptate. Împreună, poeziile și proza creează un „meniu” ideal pentru un creier sănătos. Important este ca lectura să fie regulată (zilnic sau de câteva ori pe săptămână), suficient de provocatoare, dar nu frustrantă și plăcută – plăcerea crește șansele de a menține obiceiul pe termen lung.

Cum să introduci poeziile în rutina zilnică pentru un creier sănătos?

Nu ai nevoie de ore întregi pentru a stimula pozitiv activitatea creierului prin poezii. Câteva idei simple:
1. Un poem pe zi
Alege un volum de poezii și citește în fiecare zi 1–2 poezii. Poți face asta dimineața la cafea sau seara, înainte de culcare.
2. Citește cu voce tare
Creierul procesează diferit cuvintele rostite. Cititul cu voce tare implică și zonele motorii și de auz, intensificând activitatea creierului.
3. Memorează versurile preferate
Memoria este ca un mușchi. Să memorezi poezii scurte este un exercițiu excelent pentru un creier sănătos, antrenând memoria de lucru și pe cea de lungă durată.
4. Scrie propriile poezii
Nu trebuie să fie perfecte. Exercițiul de a găsi cuvintele potrivite, ritmul și imaginile activează rețelele de creativitate, DMN și cortexul prefrontal.
5. Combină poeziile cu proza
Poți alterna un poem cu câteva pagini de roman. Astfel, creierul tău se bucură și de intensitatea poeziei, și de continuitatea prozei.
6. Cluburi de lectură sau discuții cu prietenii
Discuțiile despre poezii sau cărți adaugă o componentă socială, iar socializarea este, la rândul ei, un factor important pentru prevenirea declinului cognitiv.

Nu există o „rețetă miraculoasă” pentru a evita toate bolile creierului, dar datele actuale sugerează că un creier activ, curios și angajat în activități complexe – cum ar fi cititul de poezii și proză – este un creier mai bine pregătit pentru provocările vieții.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Integrative Psychiatry Institute - Poetry Prescriptions: Poetry in Mental Health
https://psychiatryinstitute.com/poetry-prescriptions-poetry-in-mental-health/
NPR - Building a better brain through music, dance and poetry
https://www.npr.org/sections/health-shots/2023/04/03/1167494088/your-brain-on-art-music-dance-poetry

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI