Ne amintim mai bine informațiile citite pe hârtie sau pe un ecran?

Reținem mai bine dacă citim pe hârtie sau pe un ecran? Ascultarea și vizualizarea unui conținut de informații sunt la fel de eficiente precum citirea cuvintelor scrise? Află din articolul pe care ți l-am pregătit.

În timpul pandemiei, mulți profesori, atât cei din școli și licee, cât și cei din facultăți au lăsat deoparte manualele clasice tipărite și s-au orientat în schimb spre texte digitale sau cursuri multimedia pentru orele de curs online.

DOC EXPERT INSIGHTS

Cum se compară, însă, comunicarea în mediul electronic cu tiparul tradițional de curs atunci când vine vorba de învățare? Se obține aceeași înțelegere indiferent dacă o persoană citește un text pe ecran sau dacă îl citește pe hârtie? Oare ascultarea și vizualizarea unui conținutului sunt la fel de eficiente precum citirea cuvântului scris?

Informațiile citite pe hârtie sunt mai bine reținute decât cele citite pe ecran sau ascultate

Lingviștii au încercat să răspundă la aceste întrebări, iar răspunsul a fost că cititul unui text scris în format clasic, pe hârtie, ajută mai bine la înțelegerea lui decât citirea sau ascultarea unui text în format digtal. Specialiștii spun că în timp ce li se prezintă conținut digital, elevii și studenții se confruntă cu o concentrare redusă și cu o tendință de multitasking (nu sunt atenți doar la materialul respectiv, ci mai navighează și printre alte informații de pe calculator).

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Mai multe cercetări arată că atunci când un elev sau un student citește dintr-un manual clasic, de hârtie, texte care au câteva sute de cuvinte sau mai mult, învățarea are, în general, mai mult succes decât dacă persoana citește același text pe un ecran. Beneficiile pe care le au informațiile tipărite ies în evidență în special atunci când persoana care citește trece de la sarcini simple (cum ar fi identificarea ideii principale într-un text) la sarcini care necesită abstractizare mentală (cum ar fi extragerea inferențelor dintr-un text, deducerea unui enunț din altul). 

Citirea unor informații pe hârtie îmbunătățește, de asemenea, probabilitatea ca persoana să-și amintească mai bine detaliile (cum ar fi, care este culoarea părului unui personaj, unde anume au loc evenimentele din text și care este succesiunea lor). Studiile arată că atât elevii, cât și studenții presupun că vor obține scoruri mai mari la un test de înțelegere dacă l-au citit în format digital. Și totuși, în realitate, au scor mai mare atunci când citesc materiale în formă tipărită înainte de a fi testați.

Profesorii trebuie să fie conștienți și de faptul că metoda utilizată pentru testarea elevilor și studenților poate afecta rezultatele. De exemplu, studiile efectuate pe elevi norvegieni din clasele a zecea și pe elevi din clasele a treia până la a opta din SUA arată scoruri mai mari atunci când testele standardizate au fost date pe hârtie. În studiul din SUA, efectele negative ale testării digitale au fost cele mai puternice în rândul studenților cu scoruri scăzute ale rezultatelor la citire, cursanților de limbă engleză și studenților din educația specială.

Un alt studiu¹ a încercat să afle cum au perceput elevii și studenții învățarea la modul general atunci când au folosit materiale de citire tipărite și digitale. Cea mai mare parte a liceeniilor și a studenților au considerat că cititul pe hârtie este mai bun pentru concentrare, învățare și amintire decât citirea în format digital.

Discrepanțele dintre rezultatele obținute în urma citirii pe hârtie și a citirii digitale sunt parțial legate de proprietățile fizice ale hârtiei. Când citești un text dintr-un manual sau de pe foi scrise, faptul că atingi cu mâna cartea sau foile și faptul că dai paginile ajută la mai buna fixare a informațiilor (unii oameni rețin că au citit anumite informații la o anumită pagină sau într-un anumit loc de pe pagină, de exemplu).

Dar la fel de importantă este perspectiva mentală și ceea ce cercetătorii numesc o „ipoteză superficială”². Conform acestei teorii, oamenii abordează textele digitale cu o mentalitate potrivită pentru rețelele de socializare și dedică mai puțin efort mental decât atunci când citesc tipărit. Cu alte cuvinte, când cineva citește în format digital, tinde să intre mai degrabă într-o stare potrivită relaxării și distracției decât într-o stare de concentrare necesară atunci când vrei să citești informații pe care să le înțelegi și să le reții.

Și studii efectuate pe adulți care nu erau într-un program de învățământ au demonstrat că, atunci când adulții citesc știri sau opere de ficțiune, își amintesc mai bine conținutul decât dacă le ascultă în format audio. Cercetătorii au găsit rezultate similare la studenți atunci când citeau un articol față de atunci când ascultau un podcast.

Având în vedere utilizarea sporită a cursurilor online de-a lungul pandemiei, când mulți elevi au ascultat sau au vizualizat online conținutul prelegerii înainte de începerea cursului, împreună cu mai multe podcast-uri disponibile public și conținut video online, multe sarcini școlare care anterior implicau citirea au fost înlocuite cu ascultarea sau cu vizionarea.

Lăsând la o parte situația din pandemie, un motiv important pentru trecerea la audio și video este și acela că elevii și studenții refuză să citească. Deși problema nu este una nouă: un studiu din 2015 realizat pe mai mult de 18.000 de studenți în ani terminali a constatat că doar 21% își finalizau de obicei toate lecturile care li se indicau la cursuri. Informațiile în format audio și video pot fi percepute de către tineri ca fiind mai atrăgătoare decât textul, astfel încât facultățile recurg din ce în ce mai mult la aceste tehnologii.

Specialiștii sunt de părere că relația dintre abilitățile de ascultare și cele de citire „se răstoarnă” pe măsură ce copiii mici citesc din ce în ce mai bine. În timp ce elevii de clasa a doua înțeleg mai bine atunci când ascultă informații, elevii de clasa a opta înțeleg mai bine atunci când le citesc.

La fel, elevii de clasa a patra³ până la a șasea care citesc texte au arătat o mai bună înțelegere mentală a materialului decât cei care vizionau materialul sub formă de videoclipuri. Cercetătorii presupun că elevii „citesc” videoclipurile mai superficial, deoarece le asociază cu divertismentul, nu cu învățarea.

În concluzie, informațiile primite în format digital sunt asociate cu o lipsă de concentrare și, deci, o capacitate de învățare mai redusă. Textele digitale, audio și video au în mod evident roluri educaționale, mai ales atunci când furnizează resurse care nu sunt disponibile în format tipărit. Cu toate acestea, pentru maximizarea învățării care necesită concentrare mentală și reflecție, educatorii și părinții ar trebui să încurajeze cititul din manual sau alte surse tipărite.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - The persistence of print among university students: An exploratory study
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0736585316305378?via%3Dihub
1. Studiul „The persistence of print among university students: An exploratory study”, apărut în Telematics and Informatics, volume 34, Issue 5, August 2017, Pages 590-604, https://doi.org/10.1016/j.tele.2016.11.008, autori Naomi S.Baron et al.
Science Direct - Social media, texting, and personality: A test of the shallowing hypothesis
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0191886916300988?via%3Dihub
2. Studiul „Social media, texting, and personality: A test of the shallowing hypothesis”, apărut în Personality and Individual Differences, volume 115, 1 September 2017, Pages 154-158, https://doi.org/10.1016/j.paid.2016.02.043, autori: Logan E. Annisette și Kathryn D. Lafreniere
APA Psyc Net - Using internet videos to learn about controversies: Evaluation and integration of multiple and multimodal documents by primary school students
https://psycnet.apa.org/record/2020-08578-001
3. Studiul „Using internet videos to learn about controversies: Evaluation and integration of multiple and multimodal documents by primary school students”, apărut în Computers & Education, 148, Article 103796. https://doi.org/10.1016/j.compedu.2019.103796, autori: Salmerón, L. Sampietro, A. Delgado, P. 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0