Muzica poate influența alegerile alimentare

În ultimii ani, psihologii au început să analizeze modul în care arta ar putea fi utilizată într-o varietate de moduri pentru a trata leziunile emoționale, pentru a crește înțelegerea propriei persoane și a celor din jur, pentru a dezvolta o capacitate de autoreflecție, pentru a modifica diverse comportamente nocive și tipare de gândire.

Cercetătorii spun că terapiile artistice¹ mai utilizate sunt implicarea muzicală, terapia prin arte vizuale, expresia creativă bazată pe mișcare și scrierea expresivă. În aceste forme, modalitățile artistice și procesele creative sunt utilizate în timpul intervențiilor care aduc beneficii sănătății.

Muzica scade anxietatea și poate restabili echilibrul emoțional

Muzica este cel mai accesibil și cel mai cercetat mijloc de artă și vindecare și s-a pus mare accent pe capacitatea liniștitoare a muzicii și pe capacitatea acestei arte de a compensa abordările excesiv de tehnologice ale îngrijirii. S-a demonstrat, astfel, că terapia prin muzică scade anxietatea. Plăcerea împărtășită de participanții la procesul de vindecare printr-un program de muzicoterapie poate ajuta la restabilirea echilibrului emoțional.

În plus, s-a demonstrat că muzica poate calma activitatea neuronală din creier, ceea ce poate duce la reducerea anxietății, și că poate ajuta la restabilirea funcționării eficiente a sistemului imunitar parțial prin acțiunile amigdalei și hipotalamusului. Pe măsură ce nivelurile de activitate a neuronilor din nucleul central al amigdalei scad ca răspuns la efectele calmante ale muzicii, pot exista reduceri corespunzătoare ale semnalelor trimise către alte părți ale creierului.

Muzica este adesea o componentă esențială a unei rutine de exerciții, fie că este vorba de o oră de aerobic sau de una de spinning, iar playlist-urile sunt adaptate pentru a spori intensitatea și durata exercițiului fizic. Muzica poate avea, de asemenea, un efect indirect, dar pozitiv, asupra pierderii în greutate dacă ascultarea ei motivează o persoană la dietă să continue exercițiile fizice.

Muzica poate avea efecte negative asupra alegerilor alimentare

Cu toate acestea, muzica poate avea și un efect negativ asupra dispoziției și, în anumite situații, influențează decizia oamenilor de a face alegeri sănătoase sau nesănătoase. De exemplu, unele restaurante dau muzica foarte tare, astfel încât cei care iau masa sunt nevoiți aproape să strige unul la altul pentru a se auzi. Se pare că aceasta este o tactică pentru a face clienții să comande mai multă mâncare, băuturi mai scumpe sau să comande feluri mai calorice.

Se consideră că dacă oamenii veniți să mănânce și să bea într-un restaurant sunt supuși acestei forme de stres, acest lucru le slăbește sau chiar le elimină autocontrolul asupra mâncării și băuturii. Muzica puternică poate produce un sentiment atât de neplăcut la masă, încât consumatorii tind să aleagă alimente bogate în grăsimi sau cu conținut ridicat de zahăr pentru a-și diminua stresul, spun oamenii de știință. În schimb, mâncarea într-un restaurant liniștit, cu muzică ambientală, ar putea avea efectul opus. Consumatorii, relaxați și cu un autocontrol sporit, pot face alegeri mai înțelepte, mai sănătoase, și pot consuma mai puține alimente.

Un studiu mic mai vechi a analizat relația dintre muzică și consumul de alimente pe 78 de studenți. Aceștia și-au înregistrat timp de 7 zile la rând, într-un jurnal dietetic, aportul de alimente corelat cu factorii de mediu, cum ar fi durata mesei, muzica ascultată, inclusiv ritmul și volumul muzicii, locația, numărul de persoane prezente și ora din zi. Rezultatele au arătat că prezența muzicii a fost asociată cu un aport mai mare de alimente. Când au fost comparați participanții, s-a evidențiat un consum mai mare de alimente și lichide și o durată mai lungă a mesei în timp ce ascultau muzică, dar nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește ritmul sau volumul muzicii.

Într-un studiu² de urmărire, clienților unei cafenele li s-a oferit ca alegere salată de fructe sau tort de ciocolată. Mai mulți dintre ei au ales salata de fructe când muzica de fundal era redusă, în timp ce consumul de tort de ciocolată a crescut odată cu creșterea volumului muzicii.

Un alt studiu³ care a investigat influența muzicii asupra consumului de alimente și durata mesei a inclus 147 de participanți din Germania. Aceștia au fost împărțiți într-unul dintre cele cinci grupuri de prânz: un grup care mânca în tăcere, un grup care mânca în timp ce asculta muzică de fundal instrumentală care se auzea din boxe, un grup care mânca în timp ce asculta muzică de fundal instrumentală prin căști, un grup care mânca în timp ce asculta melodii pop cu versuri în engleză și un grup care mânca în timp ce asculta melodii pop cu versuri în germană.

Studiul a constatat că durata mesei a fost mai mare pentru participanții care ascultau melodii în engleză și muzică de fundal în căști. Cercetătorii au concluzionat că efectele inconștiente ale stimulilor auditivi nu ar trebui subestimate atunci când se analizează factorii potențiali care influențează impactul consumului de alimente, având în vedere că, pe de o parte, majoritatea oamenilor tind să mănânce prea mult, dar pe de altă parte, grupuri specifice de populație precum bătrânii instituționalizați, de asemenea, tind să mănânce prea puțin.

Una dintre cauzele frecvent declarate ale creșterii obezității este mărimea porției de alimente, fie că e vorba de mesele de acasă, fie de cele de la restaurant. Uneori, dimensiunea unei singure porții la restaurant seamănă cu cantitatea de alimente care ar hrăni acasă o familie de patru persoane, deci numărul de calorii este cu mult mai mare decât persoana ar consuma în mod normal.

Așadar, pentru persoanele care sunt la dietă sau care și-au ajustat stilul de viață în încercarea de a ajunge la o greutate normală, ar putea fi indicat ca, atunci când ies la restaurant, să aleagă unul în care nivelul muzicii este redus. Nu trebuie trecut cu vederea efectul liniștitor al muzicii asupra comportamentului alimentar, prin calmarea anxietății, ușurarea depresiei, scăderea stresului și creșterea senzației generale de bine. Poate că o nouă abordare pentru susținerea pierderii în greutate ar trebui să fie utilizarea muzicii pentru a îmbunătăți alegerile alimentare și a controla dimensiunile porțiilor.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - The Connection Between Art, Healing, and Public Health: A Review of Current Literature
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2804629/
1. Studiul „The Connection Between Art, Healing, and Public Health: A Review of Current Literature”, apărut în Am J Public Health. 2010 February; 100(2): 254–263. doi: 10.2105/AJPH.2008.156497, autori: Heather L. Stuckey și Jeremy Nobel
Semantic Scholar - Ambient Music and Food Choices: Can Music Volume Level Nudge Healthier Choices?
https://www.semanticscholar.org/paper/Ambient-Music-and-Food-Choices%3A-Can-Music-Volume-Biswas-Lund/757c29515d03412ad5d70b01ce1559ecd07e3647
2. Studiul „Ambient Music and Food Choices: Can Music Volume Level Nudge Healthier Choices?”, apărut în NA - Advances in Consumer Research, Volume 44 / [ed] Page Moreau and Stefano Puntoni, Association for Consumer Research , 2016, p. 53-5, autori Biswas, Dipayan et al.
SAGE Journals - The influence of music type and transmission mode on food intake and meal duration: An experimental study
https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0305735616636207
3. Studiul „The influence of music type and transmission mode on food intake and meal duration: An experimental study” apărut în Psychology of Music, 9 martie 2016, https://doi.org/10.1177/0305735616636207, autori: Daniela Kaiser et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...