Ce efecte are muzica asupra creierului copilului

Majoritatea părinților au auzit de expresia “efectul Mozart”. Aceasta se referă la ideea că, prin ascultarea de muzică clasică se pot stimula abilitățile cognitive ale copilului, în special la sugari. Deși pare simplu, teoria din spatele acesteia este mult mai complexă. 

Efectul Mozart

Efectul Mozart a apărut în urma unei idei care a dat naștere unui studiu1 în 1993, demarat de doctoral Frances Rauscher, în care grupul de participanți, formați din studenți, a trebuit să asculte o sonată la pian a lui Mozart, după care au fost rugați să completeze un test de raționament spațial.  

Ulterior, cercetătorii au comparat rezultatele testului cu cele obținute de către alt grup de subiecți care au ascultat, timp de 10 minute, muzică de relaxare sau nu au ascultat nimic, iar rezultatele au arătat că grupul care a fost expus la muzica lui Mozart a obținut un scor mai mare, deși aceste îmbunătățiri cognitive au durat, în medie, 10-15 minute. Concluziile acestui studiu restrâns au generat un adevărat tumult în rândul academicienilor, dar și al părinților de pretutindeni, ceea ce a dus la percepția că bebelușii expuși la muzică clasică pot deveni mai inteligenți. 

De la studiul din 1993 s-au efectuat mai multe cercetări, pentru a se putea valida, sau nu, idea conform căreia muzica clasică poate avea efecte asupra copilului. Rezultatele nu au fost promițătoare și nu s-a descoperit niciun temei care să ateste efectul Mozart.  Cu toate acestea, relația dintre muzică și procesul de învățare este mai complexă decât efectul Mozart. Deși nu s-a stabilit o legătură directă între muzica clasică și inteligența propriu-zisă a copilului, cercetătorii sugerează că există numeroase beneficii pentru copiii care ascultă în mod activ muzică sau chiar învață să cânte la un instrument muzical de mici. 

Efectele benefice ale muzicii asupra copilului

Cele mai noi cercetări arată că există o legătură între muzică și procesul de învățare, promovată de ascultatul în mod activ de muzică. Așadar, muzica poate deschide noi căi și soluții de învățare pentru cel mic, ceea ce îl poate ajuta să își consolideze anumite abilități de care se va folosi pe parcursul vieții. 

Cercetătorii susțin că printre beneficiile aduse de muzică, din copilărie, se numără:

  • Promovarea unui simț al disciplinei, mai ales dacă cel mic învață să cânte la un instrument muzical (gândește-te la pregătirea pentru ora de muzică, procesul de învățare și repetițiile care consolidează simțul responsabilității în cel mic)
  • Întărirea încrederii în sine
  • Consolidarea puterii de concentrare
  • Îmbunătățirea capacității de coordonare
  • Îmbunătățirea memoriei
  • Îmbunătățirea abilității creierului de a procesa limbajul vorbit
  • Îmbunătățirea abilității de a citi
  • Îmbogățirea vocabularului
  • Îmbunătățirea stării de spirit (muzica poate fi luată ca o joacă, un obiect de divertisment)
  • Încurajarea pasiunii pentru învățat
  • Oferirea unei căi de exprimare a creativității
  • Conectarea cu alți copii care împărtășesc acest interes

La copiii mici, muzica pare să joace un rol deosebit de important în ceea ce privește învățarea limbajului vorbit și îmbogățirea vocabularului. Specialiștii susțin că muzica are capacitatea de a consolida abilitatea naturală a copilului de a decoda sunete și cuvinte. Un alt beneficiu adus de expunerea la muzică a celui mic, mai ales prin învățarea unui instrument muzical, este o procesare mai bună și mai rapidă a limbajului în sine, ceea ce înseamnă că cel mic va învăța să scrie și să citească mai repede. 

Potrivit cercetătoarei Nina Kraus, profesor în neurobiologie și director al Auditory Neuroscience Lab de la Northwestern University din Statele Unite, capacitatea copilului de a procesa părți dintr-un sunet (ton, timbru și tempo) poate fi un predictor bun pentru cât de bine se va descurca cel mic la capitolul citit. Legătura dintre muzică și procesul de învățare este, așadar, clară, iar abilitatea de a face distincție între sunete similare, cum ar fi “pungă” și “dungă”, este foarte importantă în dezvoltarea limbajului celui mic. De asemenea, abilitatea de a ține ritmul este corelată cu cea a cititului, printre altele.   

Kraus notează și faptul că procesarea sunetului, la nivel cerebral, este o modalitate de evaluare a sănătății creierului. Incapacitatea de a procesa sunete - de exemplu, să distingi și să auzi vocea unei persoane cunoscute într-un restaurant zgomotos – poate indica o problemă de fond, cum ar fi autismul sau anumite deficiențe cognitive de atenție și/sau învățare.  

Activități muzicale pentru copilul tău

Dacă te-ai decis să introduci muzica în rutina copilului tău, este important să îl încurajezi pe cel mic să descopere el singur un instrument care să îl atragă, iar apoi să îl susții în procesul de învățare, în așa fel încât să capete încredere în sine și control asupra instrumentului. Căutarea instrumentului potrivit poate dura o perioadă bună de timp, mai ales pentru că cei mici se entuziasmează ușor de un obiect nou, dar renunță cu aceeași lejeritate la el, după un timp scurt. Este important să ai răbdare și să îl ajuți cu sfaturi și argumente, dacă e nevoie. 

Este, de asemenea, posibil, ca micuțul să nu își dorească, în mod neapărat, să cânte la un instrument, ci să învețe despre compoziție și despre cum sunt structurate cântecele și simfoniile, ceea ce, din nou, e un lucru benefic. 

În ceea ce privește profesorul de muzică, te poți consulta cu acesta pentru a-l ajuta și a-l ghida pe cel mic în identificarea instrumentului potrivit. Pe lângă orele de muzică din programa școală, te poți orienta și după programe extracuriculare de muzică. Nu în ultimul rând, lasă-l pe cel mic să descopere muzica și să se bucure de ea după placul inimii, mai ales la început de drum, fără a-ți stabili așteptări și fără a-i impune un scop. Îți poți încuraja copilul să asculte muzică prin expunerea la genuri diferite, nu doar la muzică clasică, precum jazz, disco, rock clasic etc.  Important este ca muzica să fie complexă și să se folosească de o paletă variată de instrumente și, de ce nu, de voce. 


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul The Mozart Effect, publicat în Journal of the Royal Society of Medicine, în 1993, autori: Frances Rauscher et al.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1281386/ 


 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0