Cand este buna apatia si cand devine periculoasa?

Apatia selectivă poate ajuta la redirecționarea resurselor emoționale către preocupări semnificative. Dar cum îți dai seama când apatia devine nocivă?

Apatia este considerată o stare de spirit negativă, care trebuie evitată sau depășită în cazul în care se instalează. În uzul popular, apatia este definită ca o absență a pasiunii, a emoției sau a entuziasmului ori o lipsă de interes pentru lucrurile pe care alte persoane le găsesc interesante. Persoanele apatice tind să fie mai obosite și să petreacă mai mult timp în singurătate, să aibă dificultăți în a-și exprima emoțiile și în a face planuri sau a rezolva probleme.

Cercetările arată că apatia a fost corelată cu mai multe tulburări, inclusiv boala Alzheimer, demența frontotemporală, boala Huntington, tulburarea depresivă majoră, boala Parkinson, schizofrenia, boala cerebrovasculară, leziunile cerebrale traumatice și demența vasculară. Apatia a fost descrisă și la indivizi sănătoși, cu o prevalență estimată de 1,45% la subiecții tineri cu calitate redusă a vieții și prezintă modele de creștere odată cu vârsta, fiind prezentă în special la persoanele de peste 65 de ani.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

De ce apare apatia?

Apatia care nu are legătură cu o boală poate avea multe cauze:

Stimă de sine scăzută

Dacă ai o imagine de sine negativă, te lupți cu o stimă de sine scăzută sau cu sentimente de deznădejde, lipsă de valoare sau incompetență, poți începe să simți că viața ta nu contează. Acesta poate fi un semn de gânduri sau comportamente suicidare, așa că, dacă începi să te simți în acest fel, este important să-i spui despre aceste stări unei persoane în care ai încredere și să fii atent la alte schimbări ale dispoziției și comportamentelor tale, deoarece poți avea nevoie de ajutor specializat.

Un eveniment tragic sau traumatic

Trecerea printr-un eveniment precum pierderea unei persoane dragi, dificultățile financiare, o concediere te poate face să te simți pierdut, trist, speriat sau izolat și te poate face să îți pui la îndoială sensul tău pe lume. Dacă nu faci față traumei, s-ar putea să începi să te simți apatic și deconectat de la viața ta de zi cu zi ca o modalitate de a gestiona durerea.

Probleme de adaptare la circumstanțe noi

Un eveniment nu trebuie să fie traumatizant pentru a declanșa sentimente de apatie; și dacă ai trecut printr-o schimbare recentă, cum ar fi un alt loc de muncă sau mutarea în altă casă, apatia poate fi un semn că ai dificultăți în a te adapta la noua ta situație.

Nerecunoașterea muncii

Dacă nu simți că munca ta de la serviciu este recunoscută sau răsplătită îndeajuns, deși muncești din greu, poți începe să ai resentimente față de angajatori. La fel, dacă simți că acasă nu ai parte de susținere suficientă din partea membrilor familiei, deși tu faci tot ce poți să le îmbunătățești viața, poți ajunge să te simți epuizat și apatic. Nu te închide în tine, ci discută despre aceste probleme indiferent dacă apar la serviciu sau acasă, pentru că nu se vor rezolva de la sine.

Senzație de blocare

Îți dorești să primești recompense pentru munca grea pe care o faci, iar una dintre aceste recompense este să te simțim stimulat și interesat de propria ta viață. Dacă simți că nu ești în elementul tău la jobul actual sau că te afli într-o relație de cuplu care nu te satisface, și nu poți să te desprinzi imediat și să-ți schimbi situația, te poți pomeni acaparat de apatie.

Apatia și depresia nu sunt același lucru

Deși par să semene, apatia nu înseamnă același lucru cu depresia, care se caracterizează prin tristețe, stare de spirit scăzută și neputință, de multe ori asociate cu simptome cum ar fi tulburări de somn și de apetit, iar în unele cazuri, gânduri suicidare. Apatia, dimpotrivă, se distinge de obicei prin indiferență emoțională. Este adevărat, nu e posibil să fim pasionați chiar de orice lucru sau să ne pese de absolut tot ce se întâmplă în jur, dar la persoanele apatice această indiferență este excesivă.

Apatia patologică

Apatia patologică a fost constatată la persoanele cu afecțiuni precum accidentul vascular cerebral, boala Parkinson și demența. În aceste cazuri, apatia s-a dovedit a fi asociată cu funcționarea zilnică mai slabă, cu energie scăzută și cu lipsa de interes pentru a încerca experiențe noi.

Apatia persistentă a fost asociată cu o funcție cognitivă mai slabă la adulții în vârstă sănătoși, dar nu și la adulții tineri. Dar apatia trecătoare, care poate apărea uneori în viața unei persoane, este caracterizată de astfel de efecte nesănătoase? Nu tocmai.

Indiferența poate fi uneori sănătoasă, dar indiferența față de suferință este periculoasă. Emoțiile puternice precum furia și ura în fața răului și a nedreptății pot energiza un răspuns, dar indiferența nu provoacă nicio reacție, lăsând victimele să se simtă uitate și fără speranță. Nepăsarea poate susține inerția care împiedică extinderea eforturilor de a ajuta.

Indiferența unei persoane are efecte asupra celor din jur

Indiferența poate fi contagioasă și, prin urmare, se poate autoperpetua, împiedicând oamenii să fie empatici în fața suferinței și a nevoilor celor din jur. Cercetările au descoperit că indiferența unei persoane îi poate influența pe ceilalți. Când o persoană manifestă indiferență față de atingerea unui scop, alții care nu sunt foarte dedicați acestui obiectiv sunt descurajați să-l urmărească.

Cu toate acestea, nu este la fel de probabil ca indiferența unei persoane să le descurajeze pe altele care sunt foarte dedicate unui scop. În mod surprinzător, cercetările au arătat că studenții extrem de dedicați au persistat mai mult timp într-o sarcină de rezolvare a problemelor atunci când au fost pregătiți cu indiferență de către alții.

Printre oamenii sănătoși, indiferența corelată cu apatia nu interferează întotdeauna cu motivația pentru a atinge obiective semnificative. Dar, cum spuneam, oamenii pot asimila indiferența celorlalți atunci când rezonează cu propriile îndoieli sau cu lipsa de angajament. Indiferența celorlalți poate, de fapt, să ofere o cale de ieșire pentru oamenii cărora le lipsește certitudinea sau devotamentul față de un scop.

Apatia poate avea și părți benefice

Cercetările sugerează, așadar, că apatia nu este inevitabil contraproductivă atunci când este specifică unei sarcini sau unui anumit scop. Ar putea apatia să fie benefică în anumite circumstanțe? Condițiile în care apatia față de anumite ținte poate fi de ajutor mai degrabă decât dăunătoare rămân în mare parte neexplorate.

Pe de o parte, o persoană afectată de evenimente nefericite din propria viață poate ajunge să nu mai manifeste compasiune pe măsură ce resursele sale emoționale sunt epuizate și astfel poate să ajungă desensibilizată la evenimente din ce în ce mai neplăcute.

Pe de altă parte, indiferența față de lucrurile care ne distrag atenția de la ceea ce contează cu adevărat ne poate ajuta la păstrarea capacității de a empatiza cu suferința celorlalți și de a ne redirecționa energiile spre a acorda sprijin celorlalți. Este esențial, așadar, să facem diferența între apatia sănătoasă și cea nesănătoasă.

Cum îți dai seama că apatia este nesănătoasă?

Iată ce întrebări ar trebui să-și adreseze o persoană legat de apatie, dacă bănuiește că este nesănătoasă:

A devenit apatia omniprezentă, ducând la o lipsă generală de motivație și o pierdere a bucuriei chiar și în situații care în trecut stârneau entuziasm?
Îi neglijezi pe alții, inclusiv pe cei care depind de tine pentru sprijin și asistență?
Relațiile tale cu cei dragi au avut de suferit din cauza apatiei?
Apatia ți-a perturbat locul de muncă sau performanțele școlare?
Ai evitat să rezolvi conflicte sau probleme importante?
Apatia reflectă o lipsă de încredere în tine sau o teamă de eșec?

Cum îți dai seama că apatia este benefică?

Când bănuiești că apatia este benefică pentru tine, ia în considerare următoarele:

Te protejează apatia de la a fi secat emoțional de către chestiuni care nu permit răspunsuri constructive?
Apatia te ajută să te concentrezi pe ce este cel mai important și mai semnificativ pentru tine?
Te eliberează apatia de anxietate sau de nefericire?
Relațiile tale au devenit mai sănătoase pe măsură ce îți concentrezi energia cu mai puține distrageri?
Apatia te ajută să acorzi mai mult timp și energie preocupărilor presante și oamenilor care se bazează pe tine?
Apatia te ajută să depășești obstacolele care îți blocau dezvoltarea personală și starea de bine?

Apatia nesănătoasă se poate trata

În concluzie, pe de o parte, dacă apatia a devenit o lipsă predominantă de receptivitate emoțională care și-a epuizat motivația și implicarea în activitățile vieții de zi cu zi, e bine să stai de vorbă cu persoane apropiate, în care ai încredere, și să le spui cum te simți. Fă-ți timp să te plimbi, să te relaxezi și să asculți o muzică pe gustul tău.

Uneori, poate fi nevoie de câteva ședințe la un psihoterapeut pentru a ieși din starea de apatie și a reînvăța să te bucuri de viață. Apatia nesănătoasă poate deveni un obstacol în calea dezvoltării personale și a urmăririi obiectivelor de orice natură.
Pe de altă parte, deplasarea cu înțelepciune a resurselor emoționale de la distragerile care consumă energia în moduri neproductive și redirecționarea lor către preocupările care merită eforturile poate îmbunătăți atât viața personală, cât și pe a celor din jur.

Crezi ca suferi de depresie?

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
APA Psyc Net – Mind the age gap: A comprehensive examination of apathy, depression, and cognition in young adults
https://doi.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fcbs0000198
Patient – Apathy
https://patient.info/signs-symptoms/apathy
Apathy: Neurobiology, Assessment and Treatment
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8077060/
Studiul „Apathy: Neurobiology, Assessment and Treatment”, apărut în Clin Psychopharmacol Neurosci. 2021 May 31; 19(2): 181–189. Published online 2021 May 31. doi: 10.9758/cpn.2021.19.2.181, autori: Mario Fahed și David C. Steffens

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI