10 obiceiuri zilnice care iti saboteaza sanatatea
10 obiceiuri zilnice care iti saboteaza sanatatea
10 obiceiuri zilnice care iti saboteaza sanatatea
În timp ce majoritatea oamenilor știu că fumatul și consumul în exces de alimente procesate sunt dăunătoare pentru sănătate, există multe alte obiceiuri care îți pot sabota încetul cu încetul starea de bine.
Unele dintre aceste obiceiuri pot fi ușor trecute cu vedere, mai ales dacă fac parte din rutina ta. Este posibil să nu remarci imediat niciun efect dăunător, dar în timp ele îți pot afecta serios relațiile, sănătatea fizică și bunăstarea mintală.
Iată câteva exemple!
Rememorezi evenimentelor stresante
Să te gândești la un eveniment stresant din trecutul tău, indiferent dacă a fost acum cinci ani sau acum cinci minute, nu este cel mai indicat lucuru pentru bunăstarea ta psihologică.
Un studiu1 din 2017, publicat în Behavior Research and Therapy, a constatat că ruminația, adică să te concentrezi compulsiv asupra suferinței, în loc să găsești de soluții, duce la creșterea simptomelor depresive.
Cu cât oamenii s-au gândit mai mult la un eveniment stresant, cu atât au avut un risc mai mare să dezvolte simptome depresive. Cercetătorii au descoperit, însă, că scăderea ruminației a ajutat la atenuarea unei dispoziții depresive.
Deci, fii conștient de cât timp petreci gândindu-te la evenimentele stresante din viața ta! În loc să îți reamintești mereu lucrurile pe care nu le mai poți schimba, focalizează-ți atenția și energia în direcții mai valoroase, cum ar fi planificarea unui viitor mai bun sau trăirea clipei prezente.
Îți reverși emoțiile puternice către prieteni
În mod similar, ai putea crede că a-ți suna un prieten căruia să i te plângi de ziua ta proastă, ajută la eliberarea emoțiilor negative pe care le simți. Dar, mai degrabă, cercetătorii arată că ventilarea emoțională este mai probabil să-ți amplifice emoțiile negative.
Un studiu2 din 2011, publicat în Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology, a găsit o legătură între co-ruminație (comportamentul în care o relație se concentrează pe conversații orientate negativ) și depresie.
De asemenea, un alt studiu3 a constatat că discutarea problemelor cu prietenii crește nivelul hormonilor de stres la femei.
Așa că, repetarea greutăților tale în discuțiile cu prietenii poate crește, de fapt, emoțiile negative pe care le trăiești și te ține blocat într-o dispoziție proastă.
Scrolling prea indelungat pe rețelele sociale
Fie că navighezi pe Facebook sau îți place să urmărești postările de pe Instagram, petrecerea unui procent prea mare din timpul tau liber pe rețelele sociale poate fi dăunătoare sănătății tale mintale.
În mod paradoxal, studiile au descoperit că rețelele sociale, acele platforme menite să aducă oamenii împreună, duc, mai degrabă, la sentimente de izolare. Cu cât oamenii petrec mai mult timp pe site-urile de socializare, cu atât s-au perceput mai siguri.
Fie că este vorba de o fotografie din vacanță sau de o imagine a unei mașini noi, faptul că privești postările altor persoane pe rețelele de socializare te poate face să simți că viața ta nu este asemănătoare și împlinită precum cea a prietenilor tăi. În fapt, cercetările4 arată că invidia pe rețelele sociale poate crește riscul de depresie.
Constatările studiilor evidențiază importanța auto-reflecției/conștientizării de către oameni a impactului rețelelor sociale asupra bunăstării lor, identificând când poate fi de preferat utilizarea limitată sau sporită. Deși există si parti bune ale utilizarii rețelelor sociale, cum ar fi sentimentele crescute de apartenență și conexiune, acesta nu ar trebui să fie singurul obiectiv al viitoarelor intervenții de autogestionare; deoarece utilizarea sa contribuie, de asemenea, la sentimente de suferință, anxietate și nepotrivire, fata de mult mai beneficul contact față în față cu oamenii cunsocuti.
Folosești autocritica
Fie crezi despre tine că ești stupid oricând faci o greșeală, fie îți subliniezi fiecare defect pe care îl vezi când treci pe lângă o oglindă, autocritica manifestatp sub o formă dură poate să devină un obicei de viață.
A te pedepsi și a te supăra pe tine însuți este dăunător pentru sănătatea ta mintală. Un studiu5 a constatat că autocritica dură crește simptomele depresive. Pe de altă parte, autocompasiunea a fost legată de o mai mare sănătate și rezistență psihologică.
Așadar, fii mai îngăduitor cu tine însuți! Schimbarea modului în care gândești te-ar putea ajuta să te simți mai bine. Este un obicei greu de rupt, dar cu un efort conștient, poți învăța să dezvolți o atitudine mai blândă în privința propriei persoane.
Stai treaz până tarziu
S-ar putea să crezi că dacă îți amâni ora de culcare cu încă 30 de minute, poți să faci încă câteva sarcini înainte să mergi la somn. Și poate crezi că te vei odihni din plin, dacă ziua următoare dormi puțin mai mult.
Studiile6 arată, însă, că momentul în care dormi ar putea fi aproape la fel de important ca și cât de mult dormi. Dacă stai treaz până târziu și dormi mai târziu dimineața următoare, ai șanse mai mari să iei decizii mai puțin bune pentru tine pe parcursul zilei.
Risipești bani
Deși o achiziție pe moment te pot face să te simți mai bine, scăderea bugetului poate avea efecte dăunătoare pe termen lung, atât în privința contului tău, cât și a sănătății tale.
Un studiu7 publicat în Clinical Psychology Review a găsit o corelație între bolile mintale și problemele financiare. Cercetătorii au concluzionat că probabilitatea de a avea o problemă de sănătate mintală este de trei ori mai mare în rândul persoanelor care au datorii. În plus, a existat chiar o legătură mai mare între sinucidere și datorii.
Contribuie datoriile la apariția bolilor mintale? Sau invers? Ceea ce este cert este că datoriile pot duce la niveluri ridicate de stres, ceea ce este dăunător pentru sănătatea ta.
Așa că, drămuiește-ți mai bine veniturile și stabilește o limită în privința cheltuielilor. Acest fapt ar putea avea un impact pozitiv asupra satisfacției tale generale în viață!
Petreci mult timp în fața televizorului
Lenevitul pe canapea este rău pentru corpul tău. Cercetările arată, în plus, că uitatul prea mult la TV este, de asemenea, dăunător pentru creierul tău.
Un studiu8 din 2016 a constatat că vizionatul îndelungat la TV și activitatea fizică scăzută la vârsta adultă au fost asociate cu o funcție executivă și o viteză de procesare mai slabe la mijlocul vârstei.
Cercetătorii au descoperit că oamenii care au avut în medie mai mult de trei ore zilnic de stat la televizor, timp de 25 de ani au avut rezultate slabe la testele cognitive, în comparație cu persoanele care s-au uitat mai puțin la TV.
Cheia sănătății creierului poate fi înlocuirea timpului petrecut în fața televizorului cu activitatea fizică. Așa că, în loc să te întinzi pe canapea după o zi grea la birou, ieși la o plimbare sau mergi la sală. Va fi cea mai bună alegere atât pentru corp, cât și pentru creier!
Mănânci când nu îți este foame
Există multe motive pentru care ai putea să iei o gustare sau să servești o porție de mâncare în plus atunci când nu îți este tocmai foame. Mâncatul pe bază de stres, mâncatul pe timp de noapte sau mâncatul exagerat la diverse evenimente sunt doar câteva motive pentru care s-ar putea să mănânci mai mult decât ai nevoie de fapt.
Consumul de calorii suplimentare te poate face să devii supraponderal. Și excesul de greutate crește riscul unor multiple probleme de sănătate, cum ar fi: diabet de tip 2, tensiune arterială crescută, boli de inimă și accidente vasculare cerebrale, osteoartrită, apnee de somn, anumite tipuri de cancer, boli de rinichi.
Încearcă să mergi la plimbare, să te implici într-o activitate sau să meditezi ca o modalitate de a face față sentimentelor neplăcute.
Reducerea aportului caloric te poate ajuta să trăiești o viață mai lungă și mai sănătoasă!
Stai mult timp pe scaun
Dacă lucrezi la birou, există șanse mari să petreci mult timp pe scaun.
Comportamentele sedentare sunt asociate cu un risc crescut de probleme de sănătate fizică, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.
Dacă stai prea mult timp pe scaunul de birou poate fi, de asemenea, dăunător pentru sănătatea ta mintală. Studiile arată că oamenii care stau prea mult sunt expuși unui risc mai mare de a dezvolta depresie.
Încearcă în fiecare zi să faci mișcare pentru a contracara efectele timpului petrecut pe scaun. De asemenea, când ești la birou ai putea să faci mișcare câteva minute la fiecare jumătate de oră pentru a-ți menține corpul și mintea într-o formă mai bună.
Ignori sănătatea pielii
Este foarte important să aplicați SPF zilnic, deoarece purtarea de protecție solară chiar și în zilele înnorate îți poate reduce riscul de a dezvolta cancer de piele (inclusiv melanom) cu 40% până la 50%.
De asemenea, evită bronzatul la salon. În 2014, Food and Drug Administration a etichetat dispozitivele de bronzare cu ultraviolete ca având un risc moderat până la ridicat de a dezvolta cancer cu celule scuamoase, cancer bazocelular și melanom.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Studiul „Rumination interacts with life stress to predict depressive symptoms: An ecological momentary assessment study”, publicat în Behav Res Ther. 2017;97:86-95. doi:10.1016/j.brat.2017.07.006, autori: Connolly SL, Alloy LB.
2. Studiul „Co-rumination and lifetime history of depressive disorders in children”, publicat în J Clin Child Adolesc Psychol. 2010;39(4):597-602. doi:10.1080/15374416.2010.486323, autori:Stone LB, Uhrlass DJ, Gibb BE.
3. Studiul „Co-ruminating increases stress hormone levels in women”, publicat în Horm Behav. 2008;53(3):489-92. doi:10.1016/j.yhbeh.2007.12.002, autori:Byrd-craven J, Geary DC, Rose AJ, Ponzi D
4. Studiul „The interplay between Facebook use, social comparison, envy, and depression”, publicat în Current Opinion in Psychology, 2016; 9, 44-49. doi:10.1016/j.copsyc.2015.10.006, autori: Appel H, Gerlach AL, Crusius J.
5. Studiul "The effects of self-construals, self-criticism, and self-compassion on depressive symptoms", publicat în Personality and Individual Differences, 2014; 8, 65-70. doi:10.1016/j.paid.2014.03.013, autori: Yamaguchi, A, Kim, MS, Akutsu, S.
6. Studiul „More than just sleeping in: a late timing of sleep is associated with health problems and unhealthy behaviours in adolescents”, publicat în Sleep Med. 2019;56:66-72. doi:10.1016/j.sleep.2018.10.029, autori: Gariépy G, Doré I, Whitehead RD, Elgar FJ.
7. Studiul „The relationship between personal unsecured debt and mental and physical health: a systematic review and meta-analysis”, publicat în Clin Psychol Rev. 2013;33(8):1148-62. doi:10.1016/j.cpr.2013.08.009, autori: Richardson T, Elliott P, Roberts R.
8. Studiul „Effect of Early Adult Patterns of Physical Activity and Television Viewing on Midlife Cognitive Function”, publicat în JAMA Psychiatry. 2016;73(1):73-9. doi:10.1001/jamapsychiatry.2015.2468, autori: Hoang TD, Reis J, Zhu N, et al.
Te-ar mai putea interesa și...
