Pruritul sau mâncărimea, simptom frecvent la pacienții cu Hepatita C

Pruritul sau mâncărimea reprezintă un simptom foarte des întâlnit la bolnavii de hepatită C, pe care, însă, pacientul nu îl raportează decât întâmplător medicului, pentru a-i cere o terapie specifică sau sfaturi pentru combaterea sa. Iată de ce apare pruritul la pacienții cu hepatita C, ce soluții pentru mâncărimea pielii se pot încerca și ce alte cauze poate avea pruritul.

Deși, în procesul de vindecare, pacienții cu hepatita C au nevoie de multă odihnă, pruritul poate interveni, în mod supărător, atât pe parcursul zilei, cât și al nopții. Pe lângă aspecul neplăcut al mâncărimii, pruritul vine și cu alte efecte greu de suportat, mai precis: stare de nervozitate, disconfort permanent, deficit de atenție și, chiar, împiedicarea desfășurării rutinei de zi cu zi a pacientului. În plus, mâncărimea poate fi chiar periculoasă, din cauza zgârieturilor produse în timpul scărpinatului, care pot prezenta risc de infectare în rândul pacienților cu imunitate scăzută.

RECOMAND[RILE EXPERȚILOR DOC

Cum apare pruritul la pacienții de hepatita C?

Se estimează că aproximativ 15% - 20% dintre persoanele diagnosticate cu hepatită C suferă de mâncărimi ale pielii. Cunoscută clinic drept prurit, mâncărimea se referă la senzația neplăcută care impune nevoia de a te scărpina într-unul sau mai multe locuri specifice ale corpului. Așadar, mâncărimea poate fi localizată într-o anumită regiune a corpului, sau poate fi răspândită peste tot, ori chiar resimțită în interior, la nivelul organelor interne.

Din nefericire, pruritul este patognomonic (specific bolii) pentru avansarea hepatitei C către stadiul de ciroză. Mai mult, pruritul și durerea sunt senzații strâns legate, deoarece sunt transmise de aceleași terminații nervoase, la nivelul creierului. Experții sunt de părere că pruritul la persoanele cu afecțiuni hepatice este cauzat de acumularea de toxine care nu au mai fost filtrate în mod eficient, din cauza faptului că ficatul este deteriorat. 

Atunci când leziunile hepatice împiedică fluxul bilei prin ficat, acizii biliari și ai bilirubinei se varsă direct în sânge. Pe lângă faptul că poate declanșa icterul (colorarea în galben a pielii și a ochilor) un nivel crescut de bilirubină în sânge poate, adesea, provoca și pruritul. Această acumulare de toxine în sânge poate determina, în plus, și o stare de căldură excesivă, manifestată prin transpirație, în încercarea organismului de a elimina, prin piele, aceste toxine. 

Soluții pentru mâncărimea pielii 

Persoanele care suferă de prurit pot apela la diverse cure de detoxifiere, cu ajutorul ceaiurilor detoxifiante și al consumului de legume și fructe, precum și frecventarea saunelor, practicarea sportului și, chiar, prin masaj, în special prin drenaj limfatic. Dacă este necesar, un medic poate prescrie o schemă de tratament a pruritului, pentru pacienții cu  forme deosebit de intense. Câteva dintre medicamentele mai des utilizate pentru prurit includ analgezicele pentru durerea neuropatică și antihistiaminicele, precum loratadină, ursodiol, triamcinolon etc. Un studiu recent sugerează că nalfurafina poate îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu boală hepatică cronică prin reducerea incidenței pruritului.

Iată câteva soluții pentru mâncărimea pielii:

Renunțarea la fumat

Pentru pacienții fumători, renunțarea la țigări poate fi deosebit de eficientă. Nu numai că fumatul reduce eficacitatea tratamentului împotriva hepatitei C, dar poate duce, de asemenea, la intoxicare cu nicotină, caracterizat prin episoade de înroșire a feței, amețeli, durere de cap pulsatilă, letargie, dureri articulare și prurit.

Aplicarea unor comprese reci

Compresele reci, cu apă sau ceai de mușețel, pot calma zonele afectate de prurit. Compresele pot fi ținute în frigider, în cutii cu capac, ușor de luat și amplasat pe zona problematică, pentru a calma mâncărimea intensă. Cea mai importantă modalitate de a scăpa de prurit este abținerea de la scărpinare. Pentru aceasta, atât compresele reci, cât și aplicarea unui simplu cub de gheață pe zona afectată pot să funcționeze. 

Evitarea agenților de curățare puternici

Gelurile de duș și săpunurile cu alcool, parfum sau agenți de curățare puternici, sunt de evitat de către pacienții cu hepatita C care se confruntă cu pruritul. Ca soluții pentru mâncărimea pielii, pentru curățarea feței, se indică un demachiant blând, iar pentru corp, de asemenea, un produs de curățare pentru bebeluși, pentru a preveni uscarea excesivă a pielii.

Favorizarea dușurilor cu apă călduță

Căldura agravează mâncărimile, așa că este important ca dușurile fierbinți să fie evitate, în favoarea băilor cu apă călduță sau a dușurilor reci, dacă sunt tolerate de pacient. 

Purtarea hainelor lejere

Hainele, mai precis, țesătura hainelor, contează foarte mult pentru atenuarea sau potențarea stării de mâncărime. Sunt recomandate hainele lejere, realizate din materiale naturale, care permit corpului să respire - de exemplu, bumbacul. 

Din ce alte cauze poate apărea pruritul?

Pruritul, sau mâncărimea pielii, poate avea o varietate de cauze, printre care:

Piele uscată

Pielea uscată poate fi cauzată de factori externi precum aerul uscat, băile frecvente în apă fierbinte sau utilizarea excesivă a săpunului. Dacă aerul din cameră e prea uscat, poți folosi un umidificator. Când te speli, folosește apă călduță mai degrabă decât fierbinte, caută un săpun sau un gel de duș care nu usucă pielea și după baie aplică o loțiune hidratantă.

Alergii

Alergiile la produse cosmetice, detergenți, înțepături de insecte, polen sau alte substanțe pot cauza mâncărime a pielii. Observă-te cu atenție și vezi când anume apare pruritul, în ce situații și, dacă suspectezi o alergie, mergi la medicul de familie care îți poate da trimitere la un specialist în alergologie.

Afecțiuni dermatologice

Bolile de piele precum dermatita atopică, psoriazisul, eczemele sau urticaria pot provoca mâncărime. E important ca dacă te confrunți cu aceste afecțiuni să respecți indicațiile medicului în ce privește stilul de viață și tratamentele. În principiu, pielea trebuie îngrijită cu atenție, curățată zilnic și masată ușor cu creme hidratante și alte unguente indicate de medic.

Reacții adverse la medicamente

Anumite medicamente pot declanșa reacții alergice sau efecte secundare care includ pruritul. Unele antibiotice, cum ar fi penicilinele, sulfamidele și cefalosporinele, pot cauza reacții alergice care includ mâncărimea pielii, la fel medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul și naproxenul. Și unele opioide, cum ar fi morfina sau codeina, pot cauza mâncărime ca efect secundar, precum și inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), statinele și anticoagulantele.

Boli renale

Bolile renale pot cauza mâncărimi ale pielii, fenomen cunoscut sub denumirea de „prurit uremic”. Pruritul este un simptom comun în cazul afecțiunilor renale severe și poate fi destul de neplăcut pentru persoanele afectate. Acesta poate fi declanșat de acumularea de substanțe iritante în sânge, cum ar fi ureea și alte toxine care ar fi trebuit eliminate prin rinichi (în cazul bolilor renale severe, rinichii nu mai funcționează eficient pentru a elimina toxinele din sânge, iar acestea irită pielea și provoacă senzația de mâncărime).

Afecțiuni tiroidiene

Hipertiroidismul sau hipotiroidismul pot cauza prurit. Hipotiroidismul poate duce la uscăciunea pielii și la o scădere a circulației sângelui la nivelul pielii, deci pielea uscată poate fi însoțită de senzația de mâncărime, iar hipertiroidismul, prin dezechilibrul hormonal provocat, poate afecta pielea, ducând la roșeață, erupții cutanate și, în unele cazuri, mâncărime.

Boli autoimune

Lupusul eritematos sistemic sau alte boli autoimune pot declanșa mâncărime. Mâncărimea pielii poate fi un simptom al lupusului, iar aceasta poate fi declanșată de inflamația din țesuturile pielii sau de alte efecte ale sistemului imunitar asupra pielii. În plus, anumite medicamente utilizate pentru tratarea lupusului pot avea ca efect secundar mâncărimea pielii. 

Boli infecțioase

Infecțiile cutanate sau sistemice pot duce la mâncărime. Infecțiile bacteriene, virale sau fungice ale pielii pot declanșa mâncărime, deoarece sistemul imunitar reacționează la prezența microorganismelor. De exemplu, infecția cu fungii din genul Candida poate provoca senzația de mâncărime în porțiunile afectate, cum ar fi zona genitală sau sub sâni. Infecția cu virusul herpes simplex poate provoca senzație de mâncărime înainte de apariția veziculelor caracteristice, iar infecția cu virusul varicelo-zosterian poate cauza mâncărime severă înainte de apariția erupției cutanate.

Stres și anxietate

Stresul sau anxietatea pot agrava mâncărimea sau pot declanșa senzația de mâncărime. Cele două declanșează reacții fiziologice în organism, cum ar fi eliberarea de substanțe chimice precum histamina, care afectează pielea și provoacă mâncărime. Stresul cronic poate afecta nivelurile de melanocite din piele, ceea ce duce la întunecarea pielii și la senzația de mâncărime. De asemenea, stresul și anxietatea pot duce la un comportament compulsiv de scărpinare a pielii, care poate să cauzeze inclusiv leziuni cutanate. 

Boli hematologice

Anumite boli ale sângelui, cum ar fi policitemia vera, pot provoca prurit. Nivelurile crescute de celule roșii asociate cu boala pot afecta fluxul sangvin și pot cauza mâncărime, în special după un duș sau o baie caldă. Uneori, limfomul Hodgkin poate cauza mâncărime pe tot corpul, în special atunci când persoanele cu această afecțiune fac duș sau intră în contact cu apa caldă. Limfomul cutanat cu celule T afectează pielea și poate provoca mâncărime și erupții cutanate; și mielomul multiplu poate provoca mâncărime, în special la nivelul pielii de pe trunchi. 

Indiferent că ai hepatita C, alte boli sau te știi sănătos, dacă ai apelat la diverse soluții pentru mâncărimea pielii și te confrunți în continuare cu această problemă care îți afectează calitatea vieții, e bine să mergi la medic pentru evaluare și opțiuni de tratament.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Academy of Dermatology Association - How to relieve itchy skin
https://www.aad.org/public/everyday-care/itchy-skin/itch-relief/relieve-itchy-skin
Nature - Pruritus is common in patients with chronic liver disease and is improved by nalfurafine hydrochloride
https://www.nature.com/articles/s41598-021-82566-w
Studiul „Pruritus is common in patients with chronic liver disease and is improved by nalfurafine hydrochloride”, apărut în Sci Rep 11, 3015 (2021). https://doi.org/10.1038/s41598-021-82566-w, autori: Yoshikawa, S., Asano, T., Morino, M. et al.
NCBI - Hepatitis C virus-associated pruritus: Etiopathogenesis and therapeutic strategies
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5296191/
Studiul „Hepatitis C virus-associated pruritus: Etiopathogenesis and therapeutic strategies”, apărut în World J Gastroenterol. 2017 Feb 7; 23(5): 743–750. Published online 2017 Feb 7. doi: 10.3748/wjg.v23.i5.743, autori: Youssef Alhmada et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0