Poti avea puseuri sau perioade cand artroza are simptome accentuate?

Artroza afectează cartilajul articulațiilor, adică acel țesut alunecos de la capetele oaselor. Un puseu de artroză se referă la intensificarea subită și temporară a acelor simptome care, dacă boala e gestionată bine, pot fi ținute sub control.

Artroza este o boală cronică, mai frecventă la persoanele mai în vârstă. Activitățile care pun o presiune constantă asupra articulațiilor, cum ar fi ridicarea greutăților sau alergatul pe distanțe lungi, pot crește riscul de a dezvolta această boală, la fel și greutatea suplimentară, care pune o presiune suplimentară în special asupra articulațiilor genunchilor. Istoricul familial îți poate influența riscul de artroză, dar asta nu înseamnă că e obligatoriu să faci și tu artroză dacă ai în familie rude apropiate care au dezvoltat boala.

Când articulațiile sunt sănătoase, cartilajul le permite oaselor să se miște fără probleme, însă artroza, care este o boală degenerativă a articulațiilor, duce treptat la uzura și degradarea cartilajului, acesta se subțiază, iar oasele se freacă unele de celelalte, complicația aceasta ducând la durere și redoare (rigiditate) articulară.

STUDII VIITOARE PENTRU GONARTROZĂ

Artroza vine cu simptome dureroase

Durerea este cel mai frecvent simptom de care se plâng pacienții cu artroză. Aceasta apare de obicei după mișcare sau activitate fizică și poate deveni mai intensă pe măsură ce boala progresează. Durerea poate fi de asemenea mai intensă dimineața sau după perioade lungi de inactivitate (de exemplu, după somn sau în repaus).

Articulațiile afectate de artroză devin mai rigide, iar mișcările pot deveni mai dificile. Rigiditatea este adesea mai vizibilă dimineața sau după o perioadă de inactivitate, dar poate dispărea după câteva minute de mișcare.

Odată cu progresia artrozei, articulațiile devin din ce în ce mai greu de mișcat. Poate apărea o limitare a intervalului de mișcare. De exemplu, o persoană cu artroză la genunchi poate întâmpina dificultăți la urcatul scărilor sau la îngenunchere. Se poate auzi și un sunet de frecare sau crepitație atunci când articulația afectată este mișcată, din cauza frecării oaselor între ele (în lipsa cartilajului).

Articulațiile pot deveni umflate din cauza inflamației, iar acest lucru poate însoți durerea și rigiditatea. În unele cazuri, se pot forma noduli de artroză (sau „noduli Heberden” și „noduli Bouchard”) pe articulațiile de la mâini. Mușchii din jurul articulației afectate pot deveni slăbiți din cauza inactivității și a durerii, ceea ce poate agrava simptomele. Pe măsură ce artroza progresează, articulațiile se deformează. De exemplu, genunchiul poate lua o formă anormală, cu un unghi vizibil între femur și tibie.

Ce declanșează un puseu de artroză?

Un puseu de artroză poate fi declanșat de mai mulți factori, cum ar fi:

un traumatism fizic
stresul emoțional
schimbările meteorologice

Un puseu de artroză duce la o accentuare subită a acelor simptome pe care pacienții le știu foarte bine. Acestea pot fi:

durere articulară
tumefacție (articulațiile se umflă)
redoarea (înțepenirea articulațiilor dimineața la trezire)
mobilitatea este redusă la nivelul articulațiilor (de exemplu, pacientul își mișcă mai greu genunchiul sau șoldul)
oboseala
dificultăți în timpul somnului, din cauza durerii articulațiilor

Cauza exactă a puseurilor de artroză este necunoscută, tocmai de aceea, pacienților le este dificil să evite complet anumite situații. Spre deosebire de puseurile de activitate a poliartritei reumatoide, aceste accese ale artrozei nu sunt declanșate de inflamație, pentru că artroza nu este o boală care să rezulte de pe urma unui răspuns imun.

S-a constatat că, în ciuda acestor diferențe, anumiți factori pot crește riscul ca un pacient cu artroză să se confrunte cu un puseu, când simptomele bolii se accentuează. Acești factori declanșatori pot fi:

Un traumatism la nivelul articulației

Lovirea sau traumatismul în zona articulației afectate de artroză poate duce la o accentuare a a acelor simptome binecunoscute, fie din cauza mișcărilor repetitive, fie din cauză că articulația este solicitată prea mult, fie din cauză că pacientul a căzut sau s-a lovit la articulație. Traumatismele pot cauza puseuri ale artrozei când afectează cartilajul, osul sau ambele; ori când modifică mecanismul articulației, ducând la deteriorarea și mai rapidă a acesteia.

Distrugerea sau „măcinarea” suplimentară a articulației

Artroza este o boală caracterizată de uzură sau distrugerea cartilajului articular, iar acest lucru se întâmplă în mod natural, pe măsură ce avansăm în vârstă, însă un eveniment precum o lovitură, o cădere sau un traumatism poate accelera acest proces.

Stresul emoțional

Când stresul atinge cote alarmante, și acesta poate duce la pacienții cu artroză la simptome fizice - ba chiar chiar și la persoanele sănătoase. La pacienții cu artroză, stresul poate accentua durerile articulațiilor, care, la rândul lor, amplifică tensiunea psihică. Acest lucru duce la tulburări de somn, iar astfel crește și sensibilitatea pacientului la durere.

De exemplu, rezultatele unui studiu mai vechi au indicat faptul că persoanele cu artroză ar putea avea o predispoziție mai mare să sufere de tulburări asociate cu stresul, cum ar fi anxietatea și depresia. Mai mult, studiul a arătat că dizabilitatea a fost mai accentuată la pacienții cu depresie și/sau anxietate. La cele 42 de paciente cu artroză la membrele inferioare, cu vârsta medie de 63,3 ani, care au fost investigate, s-a observat că prevalența anxietății și/sau a depresiei a fost de 40,7%.

Modificările apărute în condițiile meteorologice

Schimbările care afectează vremea, indiferent de anotimp (adică modificările meteorologice semnificative) poate agrava starea articulațiilor afectate de artroză. Mulți pacienți cu artrită (să nu uităm că artroza este o formă de artrită) observă că simptomele lor se agravează când temperaturile de afară scad foarte mult sau când există o scădere bruscă în ce privește presiunea atmosferică.

O infecție

Artroza poate avea un puseu, când vorbim de simptome care se accentuează, după ce starea de sănătate a pacientului se modifică. Acest puseu poate să apară din cauza unei infecții, de exemplu, chiar și atunci când infecția este tratată.

Kilogramele în plus

Creșterea în greutate subită sau când pacientul acumulează multe kilograme în exces poate duce de asemenea la apariția unui puseu de artroză, cu simptome care se intensifică din cauza greutății în plus care pune presiune pe articulații. Excesul ponderal poate fi o problemă când pacientul suferă de coxartroză, gonartroză sau spondilartroză.

Cum să eviți un puseu de artroză?

Pentru a preveni sau a reduce riscul unui puseu de artroză, este esențial să adopți o combinație de măsuri care vizează protejarea articulațiilor și menținerea lor într-o stare cât mai bună de sănătate.

Controlul greutății reduce presiunea asupra articulațiilor, în special asupra genunchilor, șoldurilor și coloanei vertebrale. Reducerea obezității este esențială pentru prevenirea uzurii prematură a cartilajului.

Exercițiile aerobice (mers pe jos, înot, ciclism) îmbunătățesc circulația sângelui, reduc inflamația și întăresc mușchii, care susțin articulațiile. Exercițiile de întărire musculară ajută la susținerea articulațiilor și la reducerea stresului asupra lor. Stretching-ul și mobilitatea îmbunătățesc flexibilitatea articulațiilor, ceea ce poate preveni încordările și rigiditatea. Exercițiile de întindere ajută la menținerea unui interval de mișcare adecvat. Este important să eviți activitățile de impact mare (de exemplu, alergatul pe suprafețe dure, boxul, tae bo), care pot agrava simptomele.

Nu suprasolicita articulațiile prin mișcări repetitive, greutăți mari sau poziții incorecte. Dacă ai o profesie sau practici un sport care pune presiune asupra anumitor articulații, încearcă să iei pauze frecvente și să îți schimbi poziția pentru a preveni oboseala articulară.

O alimentație bogată în antioxidanți (din legume și fructe), acizi grași Omega-3 (din pește gras și semințe), vitaminele C și D, și minerale precum calciul și magneziul poate sprijini sănătatea cartilajelor. Evitarea alimentelor ultra procesate, a prăjelilor și a grăsimilor trans poate reduce inflamația din corp, contribuind la prevenirea agravării artrozei.

Dacă ai fost diagnosticat cu artroză, este recomandat să urmezi un program de terapie fizică. Acesta te va ajuta să înveți tehnici pentru a îmbunătăți postura, a întări mușchii și a reduce presiunea asupra articulațiilor. Masajul terapeutic și metodele de relaxare pot reduce tensiunea musculară și pot îmbunătăți mobilitatea articulațiilor.

Contează foarte mult și să gestionezi corect durerea. Folosește medicamente antiinflamatoare (AINS), atunci când este necesar, pentru a controla inflamația și durerea articulară și alte terapii pe care ți le prescrie medicul. În perioadele de durere acută, aplică gheață pe zona afectată pentru a reduce inflamația. Suplimente precum Omega 3, glucozamină și condroitină pot și acestea să fie de ajutor, deși nu funcționează la toate persoanele.

Nu uita că mișcarea regulată este esențială pentru a menține articulațiile sănătoase, iar statul pe loc timp îndelungat poate duce la rigiditate și pierderea mobilității articulațiilor. Pentru că stresul poate duce la tensiune musculară și poate agrava durerea articulară, practicarea unor tehnici de relaxare precum meditația, respirația profundă sau yoga poate ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării generale de bine.

În concluzie, un stil de viață activ, o dietă echilibrată și evitarea suprasolicitării articulațiilor sunt cheia pentru prevenirea unui puseu de artroză. În plus, intervențiile timpurii și monitorizarea constantă a stării de sănătate a articulațiilor sunt esențiale pentru a gestiona eficient afecțiunea și pentru a reduce riscul de agravare.

NEWSLETTER DOC DEDICAT

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Arthritis Foundation - Tips for Managing an Arthritis Flare
https://www.arthritis.org/health-wellness/healthy-living/managing-pain/pain-relief-solutions/tips-for-managing-an-arthritis-flare
NIH - Osteoarthritis Flares
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10523485/
Studiul „Osteoarthritis Flares”, apărut în Clin Geriatr Med. 2022 May;38(2):239–257. doi: 10.1016/j.cger.2021.11.001, autori: Martin J Thomas, Francis Guillemin, Tuhina Neogi

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...