Complicatiile posibile in gonartroza

Dupa ce diagnosticul de gonartroza a fost confirmat, este important sa tii boala sub control cu ajutorul recomandarilor medicului, astfel incat sa nu evolueze si sa nu te confrunti cu complicatiile ei.

Medicul tau va pune diagnosticul de gonartroza (numita si "artroza genunchiului" sau "osteoartrita de la nivelul genunchiului") pe baza simptomelor pacientului si in baza unei examinari. In timpul consultatiei, medicul specialist va verifica:

  • sensibilitatea la nivelul genunchiului;
  • daca apar zgomote articulare la nivelul genunchilor (de exemplu, acestia trosnesc sau pocnesc);
  • umflaturi la nivelul oaselor;
  • daca este un exces de fluid sinovial;
  • daca miscarile genunchiului sunt restrictionate;
  • instabilitatea genunchiului;
  • subtierea muschilor care sustin genunchiul.

stop artroza

Care sunt complicatiile in caz de gonartroza

Specialistii spun ca, uneori, pot sa apara complicatii rare ale gonartrozei (osteoartritei de la nivelul genunchiului), cum ar fi depozite sau cristalele de calciu in interiorul cartilajului si chisturile care se formeaza in partea din spate a genunchiului.

1. Osteoartrita cu depuneri de cristale

Depozitele mari de cristale de calciu se pot forma in interiorul cartilajului. Aceasta afectiune se numeste calcificare sau condrocalcinoza (boala de depozitare a pirofosfatului de calciu). Cristalele apar pe radiografii si pot fi observate sub microscop, in mostrele de lichid sinovial extras din articulatia pacientului.

Osteoartrita tinde sa devina mai severa, mult mai rapid, cand s-au format aceste cristale de calciu. Uneori, cristalele se pot misca si pot vibra libere, provocand un atac brusc, care consta intr-o umflatura foarte dureroasa, numita "artrita acuta CPPD" sau "artrita datorata depunerii cristalelor de calciu", care anterior a fost numita si "pseudoguta". Articulatiile sunt rosii, sensibile, uneori tumefiate si sunt similare artritei din cazul gutei. Depunerile de cristale se mai numesc, in limbaj de specialitate, pirofosfat de calciu.

2. Chistul Baker

Chisturile Baker se pot forma atunci cand lichidul articular este produs in exces, iar o parte din acest lichid sinovial este prins intr-un fel de saculet (hernie), care iese din membrana articulara. De cele mai multe ori, chisturile Baker sunt nedureroase, dar este posibil ca pacientul sa simta o umflatura moale sau ferma in spatele genunchiului. Uneori, un chist poate sa provoace durere pacientului sau sensibilitate in timpul exercitiilor fizice.

In unele cazuri, un chist poate sa apese pe un vas de sange, ceea ce poate provoca umflarea piciorului. In alte cazuri, chistul se poate sparge (apare o ruptura), iar astfel este eliberat lichidul articulatiei in muschiul gambei, ceea ce poate fi extrem de dureros.

Este posibil ca un chist Baker sa nu aiba nevoie de tratament, dar daca medicul decide ca este nevoie de tratament, excesul de lichid poate fi extras din genunchi folosind  seringa (procedura care se numeste aspiratie), iar apoi este injectata o solutie speciala.

„Este recomandat ca sub ghidaj ecografic, lichidul din interiorul chistului sa fie extras si sa se injecteaze apoi un preparat cortizonic. Se va observa o scadere semnificativa a marimii chistului si /sau a discomfortului la aproximativ doua treimi dintre pacienti. Pacientii cu compresie nervoasa cauzata de marirea chistului pot raspunde la injectiile intraarticulare cu glucocorticoizi“, explica Dr. Sorina Mustațea, Medic Primar Reumatologie, Expert DOC.

 

Tu sau părinții tăi suferiți de dureri de genunchi sau de solduri? Completează chestionarul acesta pentru tine sau pentru ei și află rapid dacă acesta indică un risc de gonartroză sau coxartroza. Dacă te înscrii în categoria de risc, primești un consult de specialitate gratuit!

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0