Leptina: ce este , ce rol are și cum crești nivelul acestui hormon

Leptina este un hormon important în reglarea greutății corporale și a metabolismului. Acest hormon ajută la menținerea nivelului poftei de mâncare.

Dacă te simți letargic(ă) sau dacă vrei să reduci greutatea și să elimini câteva kilograme, atunci s-ar putea să ai nevoie de mai multă leptină în sistemul tău. În acest articol, vei descoperi ce este leptina, ce funcții îndeplinește în organism și cum poți crește nivelul acestui hormon pentru a-ți susține sănătatea și obiectivele de pierdere în greutate.

Ce este leptina?

Leptina este un hormon produs de celulele grase din organism, numite adipocite. Acest hormon esențial, joacă un rol important în reglarea apetitului și a greutății corporale prin intermediul interacțiunii cu centrul de control al alimentației din creier. Leptina acționează ca un semnal către creier pentru a indica nivelul de grăsime stocată în organism. Cu cât nivelul de leptină este mai mare, cu atât creierul primește un semnal că organismul are suficientă energie, și astfel se reduce senzația de foame continuă și apetitul. Pe de altă parte, nivelurile scăzute de leptină dereglează ciclurile de hrănire, conducând la creșterea apetitului și la încetinirea metabolismului.

Recomandările experților DOC.ro

Ce rol are și cum funcționează leptina?

Leptina funcționează informându-ți creierul despre cât de multă grăsime ai în "rezervele" tale. Aceste rezerve de grăsime de urgență sunt la dispoziția corpului tău atunci când alimentația imediată sau regulată nu este posibilă.

Cu creșterea în greutate, comunicarea dintre leptină și creierul tău devine confuză, iar tu dezvolți o rezistență la leptină. Aceasta poate duce la o creștere continuă în greutate, iar acele kilograme acumulate sunt tot mai greu de dat jos.

Astfel, leptina are multiple roluri în organism, după cum urmează:

  • reglarea apetitului și a senzației de sațietate;
  • ajută la controlul metabolismului și a echilibrului energetic;
  • impact asupra sistemului imunitar și al inflamației în organism.

Semnificația clinică

Deficiența sau rezistența la leptină este asociată cu dereglarea producției de citokine, cu o sensibilitate crescută la infecții, tulburări autoimune, malnutriție și răspunsuri inflamatorii.

Hipoleptinemia

Deficitul de leptină are ca rezultat obezitate severă, sațietate deficitară, hiperfagie intensă, comportament constant de căutare a hranei, infecții bacteriene recurente, hiperinsulinemie, steatoză hepatică, dislipidemie și hipogonadism hipogonadotropic. Aceste rezultate ale deficitului de leptină scot în evidență rolurile pe care acest hormon relevant le are asupra organismului. Cu toate acestea, multe dintre ele nu sunt pe deplin înțelese, fiind încă în curs de investigare de către specialiști. 
Formele congenitale de hipoleptinemie rezultă din mutații în gena leptinei sau în gena receptorilor leptinei și sunt cunoscute sub numele de deficiențe congenitale de leptină. Hipoleptinemiile congenitale împărtășesc unele dintre fenotipuri și se datorează, cel mai des, unor afecțiuni care determină o greutate corporală scăzută. Exemple de afecțiuni dobândite sunt sindroamele de lipodistrofie și amenoreea hipotalamică.

Hiperleptinemie

Hiperleptinemia este asociată cu rezistența la leptină - mai exact rezistența la efectele anorexigene și de reducere a greutății corporale. Hiperleptinemia și rezistența la leptină sunt componente ale obezității obișnuite. Dovada acestei asocieri este o corelație directă între concentrațiile serice de leptină și procentul de grăsime corporală, unde persoanele obeze au un nivel mai ridicat în comparație cu persoanele cu greutate normală. Mecanismul de rezistență pare să fie legat de defecte în transportul leptinei prin bariera hemato-encefalică sau de mecanismele de semnalizare intracelulară ai receptorilor leptinei. Alte boli asociate cu hiperleptinemia includ boala ficatului gras non-alcoolic, sindromul Rabson-Mendenhall, tulburările neurodegenerative, depresia și dependența alimentară.

Cum crești nivelul de leptină în organism

Pasul 1 – consumul fibrelor alimentare

Crește consumul zilnic de fibre alimentare, mâncând mai multe alimente bogate în fibre, precum cerealele integrale, leguminoasele, fulgii de ovăz și țelină. Fibrele sunt cele care îți dau senzația de sațietate (acel sentiment de preaplin), determinând tractul tău intestinal să trimită un semnal către creier, pentru a secreta mai multă leptina.

Pasul 2 – consumul fructelor și legumelor

Crește consumul zilnic de fructe și legume integrale. Pentru că fructele și legumele sunt foarte bogate în fibre și au un conținut mare de apă, în vreme ce au puține calorii, mâncând mai multe, acest lucru va transmite creierului tău că ești sătul(ă), fără să ai un aport mare de calorii.

Medicii nutriționiști recomandă cam 2 căni de fructe proaspete și aproximativ 2 căni și jumătate de legume în fiecare zi, pentru o dietă alcătuită din 2000 de calorii, zilnic. Alege fructe și legume integrale și nu opta pentru sucuri, deoarece dacă le consumi întregi, ele te vor asigura că vei consuma în întregime conținutul de fibre, ca atare, și te vor ajuta să eviți adaosurile de zahăr sau sare, care sunt frecvent incluse în sucurile de fructe și în cele de legume.

Pasul 3 - odihnă

Dormi cele 8 ore de somn recomandate, pe noapte, dacă este posibil. Dacă nu, dormi cât mai multe ore în general, deoarece corpul tău produce mai puțină leptină dacă nu te odihnești suficient în timpul nopții.

Dacă ți s-a întâmplat să te simți mai înfometat(ă) a doua zi după o noapte în care nu te-ai odihnit bine, explicația este simplă: nivelul leptinei a scăzut în cazul tău și hormonul îi spune creierului tău că trebuie să mănânci pentru a compensa nivelul de energie.

Pasul 4 – limitarea gustările

Nu mai mânca nimic după masa de seară (după cină) sau după ultima masă a zilei. Gustările pe care le iei după cină sunt, uneori, pofte declanșate de producția de leptină de seară, care te face să crezi că îți este mai foame decât îți este în realitate. Așadar, nu mânca nimic după cină, chiar dacă simți nevoia să ronțăi ceva, mai ales că acest lucru te ajută să crești nivelurile de leptină.

Pasul 5 – consumul acizilor grași Omega-3

Crește consumul de acizi grași Omega-3 prin intermediul suplimentelor sau consumând mai multe alimente bogate în acizi grași Omega-3, cum ar fi somonul sau sardinele. Acești acizi grași Omega-3 ajută la creșterea nivelului de leptină, combătând moleculele care cauzează inflamația în corp, care este principalul motiv pentru care se dezvoltă rezistența la leptină, în special la persoanele care sunt supraponderale. 1 porție medie de sardine conține aproape 8 grame de acizi grași Omega-3 sau grăsimi polinesaturate, însă specialiștii recomandă să limitezi consumul de Omega-3 la nu mai mult de 3 grame pe zi, dacă iei și suplimente alimentare.

Pasul 6 – reducerea stresului

Nivelurile ridicate de stres pot afecta negativ nivelurile de leptină din organism. Stresul cronic poate duce la creșterea greutății corporale și la dereglarea metabolismului. Practică tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga sau exercițiile de respirație pentru a reduce nivelul de stres și a-ți susține sănătatea generală.

Pasul 7 – exercițiile fizice regulate

Activitatea fizică regulată poate crește nivelul de leptină din organism. Exercițiile aerobice și antrenamentele de rezistență au demonstrat că stimulează producția de leptină. Încearcă să incluzi în rutina ta zilnică cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată sau intensă.

De reținut!

Leptina este un hormon important în reglarea greutății corporale și a metabolismului. Nivelurile optime de leptină ajută la controlul apetitului, la reglarea greutății corporale și la menținerea sănătății metabolice. Prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase, cum ar fi o alimentație echilibrată, exercițiile fizice regulate, un somn adecvat și reducerea stresului, poți susține nivelurile normale de leptină în organism. Dacă ai preocupări specifice legate de greutatea corporală și leptină, consultă un specialist în nutriție sau medicul tău pentru sfaturi personalizate și evaluare. Amintește-ți că menținerea unui echilibru sănătos este esențial pentru bunăstarea ta generală.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Physiology, Leptin”, autori: Sean Dornbush; Narothama R. Aeddula - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537038/#:~:text=Leptin%20is%20a%20peptide%20hormone,influence%20several%20other%20physiological%20processes. 
“Leptin Deficiency Shifts Mast Cells toward Anti-Inflammatory Actions and Protects Mice from Obesity and Diabetes by Polarizing M2 Macrophages”, autori: Yi Zhou, Xueqing Yu, Huimei Chen, Sara Sjöberg, Joséphine Roux, Lijun Zhang, Al-Habib Ivoulsou, Farid Bensaid, Cong-Lin Liu, Jian Liu, Joan Tordjman, Karine Clement, Chih-Hao Lee, Gokhan S Hotamisligil, Peter Libby, Guo-Ping Shi - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26481668/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0