Cum functioneaza metabolismul si cum acceleram arderile

Multe persoane pun ingrasarea pe seama unui metabolism lenes. Iar altele mananca mese copioase, nu se ingrasa si sunt invidiate pentru metabolismul lor. Am stat de vorba cu dr. Simona Tivadar, medic primar in diabet, boli de nutritie si metabolism, care ne-a explicat cum functioneaza metabolismul uman si care este adevarul in privinta substantelor despre care se spune ca ar accelera arderile.

metabolism arderi

Multe persoane spun ca se ingrasa din cauza metabolismului prea lent. Cat adevar exista in ceea ce spun? Ne nastem cu un metabolism harnic sau cu unul mai lenes?

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Dr. Simona Tivadar: Obezitatea este o afectiune mult prea complexa pentru a o putea reduce la “metabolism lent”, cu exceptia unor boli genetice in care obezitatea e un simptom de insotire. Ca suntem diferiti ca si capacitate de ardere sau stocare? Cu siguranta! Dar cheltuiala energetica a unui organism e data de 4 factori:

  • metabolismul bazal (adica energia necesara mentinerii functiilor vitale); reprezinta 60-75% din ceea ce consumam zilnic. Acesta scade cu varsta, cam 2-3% la fiecare 10 ani (dupa incheierea cresterii, in jurul varstei de 21 de ani);
  • actiunea dinamica specifica a alimentelor (adica ceea ce consumam ca sa digeram alimente si sa absorbim nutrienti) - aproximativ 10%;
  • energia necesara efortului fizic;
  • termogeneza adaptativa - adica ceea ce consumam ca sa ne mentinem temperatura organelor interne la 37 de grade. Bineinteles ca depinde de latitudinea la care traim (mult mai mare la frig decat la caldura), de timpul de contact cu mediul exterior etc.

Toti acesti factori au o componenta genetica, dar factorii de mediu sunt mai importanti. E important daca faci sport in copilarie, asta iti va asigura o masa slaba mai mare si deci un metabolism bazal mai activ. E la fel de important sa nu devii sedentar, sa faci efort fizic zilnic, in afara de treburile gospodaresti. Si evident in aer liber, pentru ca lipsa de contact cu mediul scade mult cheltuiala energetica a organismului. Metabolismul “lent” e o scuza pentru lenea de a face efort fizic (care e si ea genetica, se pare).

Exista teste de evaluare a performantei metabolismului?

Dr. Simona Tivadar: Da, dar incomplete si disponibile doar in institute serioase de cercetare. Cum metabolismul are doar un furnizor de energie, adica mancarea, dar 4 cai de cheltuiala (enumerate mai sus), e foarte complicat sa fie analizate separat. Medicii utilizeaza niste concluzii ale datelor statistice oferite de cercetare si le adapteaza fiecarui pacient. De aceea, e vital sa cunoastem compozitia corporala (masa grasa/ masa musculara/ schelet/ apa/ grasime viscerala) ca sa putem evalua minimal un metabolism.

Care sunt situatiile in care metabolismul devine mai lenes?

Dr. Simona Tivadar: Femeile sunt defavorizate, avand un metabolism mai lent in sarcina, lactatie si menopauza. De altfel, masa grasa “normala” e diferita la cele doua sexe, fiind 15-22% la barbati si respectiv 25-35% la femei. Inaintarea in varsta, cresterea gradului de urbanizare cu sedentarism consecutiv, consumul crescut de alcool, multe medicamente si alimente hipercalorice, precaritatea educatiei si stresul cronic sunt cele mai importante cauze ale “epidemiei” de obezitate cu care ne confruntam. Dintre toate, insa, graba in care traim si seninatatea cu care ne iertam (“Stiu ca mananc prea multe dulciuri, dar nu rezist fara ciocolata” ori “Nu am timp sa ma misc”) sunt cele mai importante.

Sportul, consumul de proteine si dezvoltarea unei mase musculare optime ajuta?

Dr. Simona Tivadar: Evident. Muschii sunt singurii “consumatori” importanti de energie, cu conditia sa fie folositi permanent. Sigur, si creierul consuma cam 2,5% din necesarul de glucoza al organismului. Grasimea nu se “evapora” prin piele, prin sauna sau transpiratie decat in reclamele mincinoase pentru tot felul de izmene de slabit sau centre de infrumusetare.

Masa musculara se construieste in copilarie si adolescenta, treptat, nu cu batoane proteice, anabolizante si prafuri de soia (aceia vor fi muschi slab functionali, cu putere redusa si consum energetic mic). Dupa care, trebuie utilizata in permanenta; cel mai bun exemplu este cel al sportivilor de performanta care sunt si ei condamnati la ingrasare atunci cand abandoneaza activitatea competitionala, daca nu isi reduc adaptativ aportul caloric.

Chiar daca ultimele cercetari dovedesc ca apetenta pentru miscare si sport e conditionata genetic, tot stiinta demonstreaza ca sportul sistematic si disciplinat anuleaza o astfel de mostenire. In ceea ce priveste aportul de proteine, cresterea acestuia la 25% din portie cu excluderea dulciurilor concentrate timp de 6 luni este dovedit ca influenteaza drastic la nivelul creierului mecanismul de recompensa prin junk food si dulciuri.

Este vorba despre proteinele cu inalta valoare biologica, provenite din carne de calitate, oua, lactate si branzeturi. Consumul abuziv de dulciuri si grasimi duce la alterarea a ceea ce se cheama “sensory-specific-savory” (sss-greu de tradus corect in romaneste) si condamna individul la overeating (supraalimentare), de obicei prin adaugarea unui desert la orice masa. De aceea, parintii trebuie sa inceteze sa-si recompenseze copiii cu dulciuri (chiar si atunci cand sunt slabi sau sportivi), pentru ca riscul ca acestia sa ajunga adulti obezi este maximum.

Ce parere aveti despre plantele despre care se spune ca ar accelera metabolismul: ardei iute, guarana, ananas?

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Dr. Simona Tivadar: Pastilele “minune” nu sunt decat felul secret in care ne deculpabilizam pentru ca suntem grasi si nu suntem in stare sa ne schimbam modul de viata. Si efectul lipsei de scrupule in aceasta industrie extrem de rentabila a suplimentelor alimentare, extracte de tot felul de ierburi si alge inferioare cu care ne amagim ca pot fi inlocuite mesele corecte, mersul pe jos si excesele de mancare si bautura.

Evident, sustinuta prin reclama agresiva, juraminte de vedete si starlete care le consuma, ignoranta si lipsa unei legislatii adecvate. Reclama tuturor este “fara efecte adverse”. Sunt adeseori periculoase, ineficiente pentru slabit si reprezinta o risipa de bani. Dar se vand: in SUA, piata de suplimente alimentare e o afacere de 32 de miliare de dolari anual, iar in Romania de aproximativ 2 miliarde de euro.

Nu suntem noi, doctorii, in stare sa-i punem capat, cu siguranta. Doar educatia si investitia in medicina preventiva ar putea scadea consumul; in acest moment insa, Romania e o piata infloritoare, in crestere continua.

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0