Regimul alimentar în diabetul gestațional
Regimul alimentar în diabetul gestațional
Regimul alimentar în diabetul gestațional
Diabetul gestațional se manifestă prin creșterea nivelului de glicemie în sânge pe durata sarcinii. Printr-o dietă echilibrată și sănătoasă, acesta poate fi controlat cu succes. Recomandările de dietă pe care le vei regăsi mai jos se aplică numai în cazul femeilor care nu urmează un tratament pe bază de insulină.
Recomandări alimentare generale
Pentru o dietă echilibrată, ai nevoie de o varietate de nutrienți regăsiți în alimente de calitate. Atunci când mergi la cumpărături, este important să fii atentă la lista de ingrediente și la tabelul de nutrienți de pe ambalajele produselor alimentare.
Dacă ești vegetariană sau urmezi un regim alimentar special, vorbește cu medicul tău despre opțiunile pe care le ai la dispoziție pentru a putea controla diabetul gestațional prin alimentație.
În principiu, este important să te axezi pe:
- Un consum bogat de fructe și legume
- Un consum moderat de proteine și grăsimi sănătoase
- Un consum moderat de cereale integrale, cum ar fi pâine, paste, orez și legume cu amidon, cum ar fi porumb și mazăre
- Un consum scăzut de alimente bogate în zahăr
De asemenea, este important să mănânci trei mese pe zi, în cantități medii, și două gustări între mese. Încearcă să păstrezi un echilibru în cantitățile de mâncare consumate zi de zi, acest lucru ajutând la menținerea nivelului glicemiei în sânge în parametri normali.
Carbohidrați permiși în diabetul gestațional
În primul rând, este important de reținut că mai puțin de jumătate din caloriile consumate pe zi trebuie să vină din carbohidrați. Majoritatea carbohidraților se regăsesc în alimente bogate în amidon sau zahăr, cum ar fi pâinea, orezul, pastele făinoase, cerealele, cartofii, mazărea, porumbul, fructele, dulciurile, sucurile carbogazoase, etc.
Cele mai indicate surse de cabohidrați sunt cele integrale și bogate în fibre. Acestea poartă numele de carbohidrați complecși.
Prin urmare, încearcă să eviți, pe cât posibil, carbohidrații simpli, cum ar fi cartofii, orezul alb, dulciurile, sucurile acidulate, pentru că pot determina creșterea subită a glicemiei în sânge, după consum.
Legumele sunt surse sănătoase de carbohidrați care nu afectează nivelul glicemiei, deci e recomandat să le consumi din plin.
Iată câteva sugestii de surse de carbohidrați pentru regimul tău alimentar zilnic:
- Cereale integrale, leguminoase și legume bogate în amidon, cum ar fi: pâine, biscuiți și cereale integrale, fasole, orez brun sau sălbatic, proumb, mazăre, linte, năut
Acest tip de alimente pot fi consumate la mai multe mese, ca fel principal sau garnitură. Dacă folosești făină la gătit, cumpără făină integrală. De asemenea, optează pentru aluaturi mai sărace în grăsimi, cum ar fi pita, lipia sau tortilla.
- Legumele, în special cele cu frunze verzi, cum ar fi spanacul, broccoli, salata, varza, varza de Bruxelles, varza kale. De asemenea, include roșiile, castraveții, morcovii și alte rădăcinoase, precum și ardeii grași în dieta ta.
Poți consuma oriunde între trei și cinci porții de legume pe zi, ca fel principal sau garnitură. Le poți găti la abur, la cuptor sau la grătar, sau le poți mânca în stare proaspătă. De asemenea, sucurile din legume și fructe, preparate în casă, sunt o opțiune bună.
- Fructele, cum ar fi bananele, merele, citricele (portocale, grepfruit, mandarine), ananasul, kiwi
Poți consuma oriunde între două și patru porții pe zi de fructe întregi. Este de preferat să eviți fructele conservate sau compoturile cu zahăr adăugat. Deși sucurile și smoothie-urile exclusiv din fructe preparate în casă sunt acceptate, este important de reținut că fructul întreg conține mai multe fibre și este mai sățios față de sucul obținut prin presarea acestuia.
Dacă îți plac sucurile din fructe, ai grijă la porții, adică la numărul de fructe care intră într-un pahar, și adaugă legume în amestec, pentru a limita cantitatea de fructoză consumată.
- Produse lactate, în special cele cu un conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi laptele, iaurtul, brânzeturile naturale
Iaurturile grecești și produsele lactate fermentate, de regulă, sunt sănătoase pentru microbiomul gastrointestinal și reprezintă o sursă excelentă de proteine, calciu și fosfor. Alege variantele neîndulcite, de preferat.
- Proteine, obținute din surse alimentare de calitate, cum ar fi carnea slabă, peștele, fasolea, ouăle și nucile
Poți consuma între două și trei porții de proteină pe zi, din carne slabă (pui, curcan), pește, ouă, fasole, linte, năut, unt de alune, nuci, alune și semințe. Dacă îți place carnea de pasăre, ai grijă să elimini pielița înainte de a mânca – este deosebit de bogată în grăsimi.
Poți opta, de asemenea, în cantități moderate, pentru carne de vită, porc sau vânat. Ai grijă ca porțiile să fie medii spre moderate și consumul să fie de maxim trei ori pe săptămână. Atunci când gătești carne, elimină vițele de grăsime și alege să o gătești la cuptor, grătar sau prin fierbere, pentru a evita un consum în exces de ulei.
- Dulciuri, dar în special produse de calitate, cu un adaos scăzut de zahăr și grăsimi, cum ar fi ciocolata neagră, piure-urile din fructe sau înghețata tip sorbet
Dulciurile sunt bogate în grăsimi și zahăr, așa că e important să limitezi consumul lor. Menține porțiile mici și rare. Atenție la dulciurile fără zahăr, care pot compensa printr-un surplus de cabohidrați sau calorii.
- Grăsimi sănătoase, cum ar fi avocado, unturile de nuci și alune, uleiul de măsline
Grăsimile sunt importante pentru sănătatea organismului, dar trebuie consumate cu moderație. Evită surse nesănătoase de grăsimi, cum ar fi untul, margarina, sosurile pentru salată, uleiul de gătit sau deserturile hipercalorice. De asemenea, este important să eviți, pe cât posibil, grăsimile saturate, regăsite în brânzeturile grase, hamburgeri, unt și produse fast-food.
Consumă zilnic grăsimi sănătoase, pentru că acestea sunt esențiale în buna dezvoltare a creierului celui mic, dar ai grijă la cantități.
Alte schimbări recomandate în stilul de viață
Medicul curant îți poate recomanda un plan de exercițiu fizic moderat, pentru sănătatea ta și a celui mic. Poate fi vorba de o simplă plimbare de 30 minute pe zi sau de exerciții cu nivel de efort mediu sau scăzut. Activitatea fizică susținută contribuie la scăderea nivelului glicemiei în sânge. Încearcă să menții un ritm constant de mișcare și alimentație echilibrată pe durata sarcinii, pentru a nu suferi de complicații în urma diabetului gestațional.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medline Plus - Gestational diabetes diet
https://medlineplus.gov/ency/article/007430.htm
Te-ar mai putea interesa și...
