Persoanele bolnave de COVID-19 prezintă risc de a dezvolta diabet la 6 luni de la infectare
Persoanele bolnave de COVID-19 prezintă risc de a dezvolta diabet la 6 luni de la infectare (studiu)
Persoanele bolnave de COVID-19 prezintă risc de a dezvolta diabet la 6 luni de la infectare (studiu)
Studii efectuate în 2021 în Marea Britanie și SUA arată că persoanele care au trecut prin COVID-19 prezintă un risc semnificativ mai mare de apariție a diabetului, spre deosebire de cele care nu au trecut prin boală, mai ales în cazul pacienților care au avut nevoie de terapie intensivă.
De-a lungul pandemiei, s-a dovedit în mai multe studii științifice că unele dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2, care au trecut prin forme grave sau critice de COVID-19, dar nu numai, au rămas cu simptome pe termen lung sau chiar au dezvoltat alte afecțiuni.
Despre persoanele bolnave de diabet, de exemplu, s-a constatat că au un risc mai mare de a dezvolta o formă gravă de COVID-19, însă iată că oamenii de știință au descoperit și alt aspect: pacienții care au trecut prin COVID-19, care nu aveau diabet în prealabil, pot să dezvolte această boală după infectarea cu noul coronavirus. Concret, două studii publicate în lunile martie și aprilie 2021, sugerează că persoanele care au fost bolnave de COVID-19 și au fost internate la terapie intensivă pot dezvolta ulterior diabet.
Considerată exclusiv o boală pulmonară în primele zile ale pandemiei, COVID-19 este recunoscută din ce în ce mai mult drept o afecțiune care poate cauza daune la nivelul multor organe, provocând simptome persistente și uneori chiar debilitante la una din 10 persoane (care, astfel, suferă luni întregi după ce nu mai sunt contagioase).
Complicațiile metabolice persistente sugerează că un subset de supraviețuitori ai COVID-19 dezvoltă diabet, sporind astfel numărul celor peste 460 de milioane de oameni care trăiesc, la nivel global, cu această afecțiune cronică.
Foștii spitalizați cu COVID-19, predispuși la diabet și alte boli la scurt timp după externare
Primul studiu¹, efectuat pe aproape 50.000 de pacienți spitalizați cu COVID-19 în Anglia, a arătat că aceștia au fost cu 50% mai predispuși să fie diagnosticați cu diabet la 20 de săptămâni după externare decât cei din grupul de control.
Participanții la studiu trecuseră printr-un episod de spitalizare în perioada 1 ianuarie - 31 august 2020, cu un diagnostic primar de COVID-19, confirmat printr-un test de laborator pozitiv. Aceștia au fost urmăriți de la data inițială până la 30 septembrie 2020 sau până la data decesului, în cazul unora dintre ei, survenită înainte de 30 septembrie.
Autorii studiului au analizat toate cauzele de mortalitate, toate cauzele de reinternare în spital, de boli respiratorii, evenimente cardiovasculare majore (insuficiență cardiacă, infarct miocardic, accident vascular cerebral și aritmie), diabet (de tip 1 sau 2), boli renale cronice în etapele 3-5 (inclusiv dializă și transplant renal) și boli hepatice cronice.
Concluzia a fost că aproape o treime dintre persoanele care au fost externate din spital după COVID-19 acut au fost readmise (14.060 din 47.780) pentru alte boli și mai mult de 1 din 10 (5875) au decedat după externare. Rata bolilor respiratorii, a diabetului și a bolilor cardiovasculare a fost, de asemenea, semnificativ crescută la pacienții care avuseseră COVID-19, mai ales în rândul persoanelor cu vârste sub 70 de ani decât pentru cei cu vârste de 70 de ani sau mai mult și în grupurile minoritare etnice în comparație cu populația caucaziană.
Cu alte cuvinte, persoanele externate din spital după COVID-19 au avut rate crescute de disfuncție a mai multor organe în comparație cu riscul prevăzut în populația generală, iar creșterea riscului nu a fost limitată la vârstnici și nu a fost uniformă între etnii.
Al doilea studiu², realizat în SUA, a descoperit că supraviețuitorii COVID-19 au fost cu aproximativ 39% mai predispuși să fie diagnosticați cu diabet în intervalul a șase luni după infectarea cu SARS-CoV-2 decât persoanele care nu au avut această infecție. Riscul s-a ridicat la aproximativ 6,5 cazuri suplimentare de diabet pentru fiecare 1.000 de pacienți cu COVID-19 care nu au ajuns în spital. Pentru cei care au fost internați, probabilitatea a crescut la 37 de cazuri pentru fiecare 1.000 de persoane, fiind chiar mai mare pentru pacienții care au necesitat terapie intensivă în timpul spitalizarii pentru tratarea bolii COVID-19.
Cohorta a inclus atât 73.435 de persoane din baza de date a Departamentului SUA pentru sănătatea veteranilor care au avut COVID-19 și au supraviețuit cel puțin primelor 30 de zile după diagnostic și care nu au fost spitalizate, precum și 4.990.835 de persoane care nu au avut COVID-19 și nu au fost spitalizate.
Rezultatele studiului au demonstrat că până la șase luni după diagnostic, riscul de deces chiar și după un caz ușor de COVID-19 nu poate fi ignorat, acest risc crescând odată cu severitatea bolii. De asemenea, studiul a identificat sechelele rămase la foștii pacienți cu COVID-19 fie în ceea ce privește sistemul respirator, fie legate de tulburări ale sistemului nervos și neurocognitive, tulburări de sănătate mentală, tulburări metabolice, precum diabetul, probleme cardiovasculare și tulburări gastro-intestinale.
Bolnavii de COVID-19 pot rămâne o vreme cu alte probleme de sănătate sau pot dezvolta altele noi
În concluzie, potrivit cercetărilor efectuate până în prezent, mai multe probleme majore de sănătate pot persista la supraviețuitorii COVID-19 timp de cel puțin șase luni de la diagnostic și pot afecta fiecare organ și sistem. Aceste probleme de sănătate includ tuse, dificultăți de respirație, niveluri scăzute de oxigen în sânge, accident vascular cerebral.
De asemenea, foștii bolnavi de COVID-19 pot rămâne o vreme cu dureri de cap, probleme de memorie, probleme cu simțul gustului și al mirosului, anxietate, depresie, tulburări de somn, abuz de substanțe sau se pot confrunta cu căderea părului, dureri articulare, slăbiciune musculară, stare de rău, oboseală și anemie.
Nu mai puțin important, aceștia pot dezvolta diabet, boală coronariană acută, insuficiență cardiacă, palpitații cardiace, ritm cardiac neregulat, leziuni renale acute și boli cronice de rinichi, cheaguri de sânge, erupții cutanate.
Acestea fiind spuse, mai rămâne de precizat că unele dintre aceste probleme de sănătate s-ar putea atenua sau rezolva în timp, în vreme ce altele s-ar putea agrava. Din acest motiv, este important ca medicii să își monitorizeze absolut toți pacienții care au avut COVID-19, indiferent că au fost sau nu spitalizați, pentru a identifica și a trata orice impact ulterior pe care virusul îl are asupra lor.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The BMJ - Post-covid syndrome in individuals admitted to hospital with covid-19: retrospective cohort study
https://www.bmj.com/content/372/bmj.n693
1. Studiul „Post-covid syndrome in individuals admitted to hospital with covid-19: retrospective cohort study”, apărut în BMJ, 31 martie 2021, doi: https://doi.org/10.1136/bmj.n693, autori: Daniel Ayoubkhani et al.
Nature - High-dimensional characterization of post-acute sequelae of COVID-19
https://www.nature.com/articles/s41586-021-03553-9#Abs1
2. Studiul „High-dimensional characterization of post-acute sequelae of COVID-19”, apărut în Nature, 22 aprilie 2021, https://doi.org/10.1038/s41586-021-03553-9, autori: Al-Aly, Z., Xie, Y. și Bowe, B.
Te-ar mai putea interesa și...
![Coronavirus: fumătorii și vârstnicii, mai susceptibili la infecția cu SARS-CoV-2? [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2021/MAI/coronavirus-fumatori-varstnici.jpg "Coronavirus: fumătorii și vârstnicii, mai susceptibili la infecția cu SARS-CoV-2? [studiu]")
![COVID-19: Efectele coronavirusului asupra cavității bucale [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2021/MARTIE/covid-19-efectele-coronavirusului-asupra-cavitatii-bucale-studiu.jpg "COVID-19: Efectele coronavirusului asupra cavității bucale [studiu]")
