Cum contribuie fructoza la obezitate si alte boli grave?

Consumul de fructoză pare să modifice celulele din tractul digestiv într-un mod care îi permite să primească mai mulți nutrienți, ceea ce poate duce la obezitate, potrivit unui studiu preclinic al cercetătorilor de la Weill Cornell Medicine și spitalul New York-Presbyterian.

Fructoza este o substanță care se găsește atât în fructe (forma naturală), cât și în zahăr (reprezintă 50% din compoziția zahărului). În timp ce fructoza naturală este sănătoasă, cea artificială este nocivă pentru sănătate dacă este consumată în exces.

Deși fiecare celulă din organism poate folosi glucoza, cealaltă componentă majoră a zahărului, ficatul este singurul organ care poate metaboliza fructoza în cantități semnificative. Când o persoană are o dietă bogată în calorii și bogată în fructoză, ficatul se supraîncărcă și începe să transforme fructoza în grăsimi. Mulți oameni de știință cred că aportul excesiv de fructoză poate fi un factor cheie al multora dintre cele mai grave boli ale zilelor noastre, cum ar fi diabetul de tip II, bolile de inimă, obezitatea și cancerul.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

În acest context, o cercetare¹ apărută în jurnalul științific Nature s-a concentrat pe efectul unei diete bogate în fructoză asupra vilozităților, acele structuri subțiri, asemănătoare firelor de păr, care căptușesc interiorul intestinului subțire. Vilozitățile extind suprafața intestinului și ajută organismul să absoarbă nutrienții, inclusiv grăsimile alimentare din alimente, pe măsură ce trec prin tractul digestiv.

Consumul excesiv de fructoză, asociat cu obezitatea

Studiul a constatat că șoarecii care au fost hrăniți cu alimente care conțineau fructoză aveau vilozități cu 25% până la 40% mai lungi decât cele ai șoarecilor care nu au fost hrăniți cu fructoză. În plus, creșterea lungimii vilozităților a fost asociată cu absorbția crescută a nutrienților, creșterea în greutate și acumularea de grăsime la animale.

Potrivit autorilor studiului, fructoza este diferită din punct de vedere structural de alte zaharuri, cum ar fi glucoza, și se metabolizează diferit. Cercetarea a descoperit că metabolitul primar al fructozei stimulează alungirea vilozităților și susține creșterea tumorilor intestinale.

Cercetări anterioare ale oamenilor de știință, publicate în 2019, au arătat că fructoza alimentară ar putea crește dimensiunea tumorilor la șoarecii cu cancer colorectal și că blocarea metabolismului fructozei ar putea împiedica acest lucru. Presupunând că fructoza ar putea stimula și hiperplazia intestinului subțire, cercetătorii au examinat la microscop țesuturile de la șoareci tratați cu fructoză și de la șoareci care aveau o dietă de control.

După ce a observat că vilozitățile erau mai lungi la șoarecii pe dieta cu fructoză, echipa de cercetare a vrut să afle dacă acele vilozități funcționează diferit. Așa că au împărțit șoarecii în trei grupuri, unii pe o dietă normală săracă în grăsimi, alții pe o dietă bogată în grăsimi și al treilea grup pe o dietă bogată în grăsimi cu adaos de fructoză. Nu numai că șoarecii din al treilea grup au dezvoltat vilozități mai lungi, dar au devenit mai obezi decât șoarecii care au primit dieta bogată în grăsimi fără fructoză.

Cercetătorii au analizat mai atent modificările metabolismului și au descoperit că un metabolit specific al fructozei, numit fructoză-1-fosfat, se acumulează la niveluri ridicate. Acest metabolit a interacționat cu o enzimă de metabolizare a glucozei numită piruvat kinază, pentru a modifica metabolismul celular și pentru a stimula supraviețuirea și alungirea vilozităților. Când piruvat kinaza sau enzima care produce fructoza-1-fosfat au fost îndepărtate, fructoza nu a avut niciun efect asupra lungimii vilozităților. Studiile anterioare pe animale au sugerat că acest metabolit al fructozei ajută și la creșterea tumorilor.

Aceste observații notate în cercetările pe animale, spun cercetătorii, au sens dintr-o perspectivă evolutivă. La mamifere, în special la mamiferele care hibernează în climat temperat, fructoza este foarte disponibilă în lunile de toamnă, când fructele sunt coapte. Consumul mai mare de fructoză poate ajuta aceste animale să absoarbă și să transforme mai mulți nutrienți în grăsimi, de care au nevoie pentru a trece cu bine peste iarnă.

Cât despre oameni, mai spun cercetătorii, coprurile noastre nu au evoluat pentru ceea ce mâncăm în prezent. Fructoza este aproape omniprezentă în dietele moderne, fie că provine din sirop de porumb, din zahăr rafinat sau din alimente naturale precum fructele. De reținut că fructoza în sine nu este dăunătoare, problema apare când există un consum excesiv.

Cercetările viitoare vor avea ca scop confirmarea faptului că descoperirile valabile la șoareci sunt valabile și la oameni (dacă se pot confirma). Există deja în studiile clinice medicamente pentru alte scopuri care vizează enzima responsabilă de producerea fructozei -1-fosfat, iar speranța cercetătorilor este de a găsi o modalitate de a le reutiliza pentru a micșora vilozitățile și a reduce absorbția grăsimilor.

Care sunt efectele nocive ale excesului de fructoză?

Deși mai este nevoie de cercetări în această privință, există deja un număr considerabil de dovezi care justifică îngrijorările în ceea ce privește excesul de fructoză. Consumul unei cantități prea mari de fructoză sub formă de zaharuri adăugate poate aduce daune organismului.

Fructoza în exces deteriorează compoziția lipidelor din sânge: poate crește nivelurile de colesterol VLDL, ducând la acumularea de grăsime în jurul organelor și potențial, la boli de inimă. De asemenea, duce la creșterea nivelului de acid uric din sânge, favorizând apariția gutei și a hipertensiunii arteriale.

Fructoza² stimulează supraalimentarea, provoacă depunerea de grăsime în ficat, care poate duce la boală hepatică (ficat gras non-alcoolic) și poate cauza rezistență la insulină, ceea ce duce mai departe la obezitate si diabet de tip 2. Un aport mare de fructoză poate cauza și rezistență la leptină, perturbând reglarea grăsimii corporale și contribuind la obezitate.

Cum poți reduce consumul de fructoză?

Pentru a reduce consumul de fructoză, citește etichetele produselor din comerț și evită-le pe cele care conțin mult zahăr sau fructoză. Pe etichete poți găsi și alte denumiri sub care se ascunde fructoza sintetică, cum ar fi sirop de porumb sau zahăr invertit. Fructoza în exces se găsește mai ales în băuturi răcoritoare, batoane fitness, sosuri pentru salată sau sosuri pentru paste.

Dacă obișnuiești să cumperi cereale pentru micul dejun, ai grijă la conținutul de zahăr, să nu fie mai mare de 3 g per porție. Și dacă mănânci iaurt, evită-le pe cele dulci. Este mai sănătos să îți iei un iaurt simplu și să adaugi tu în el acasă câteva bucăți de fructe și nuci, pentru un desert gustos.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature - Dietary fructose improves intestinal cell survival and nutrient absorption
https://www.nature.com/articles/s41586-021-03827-2
1. Studiul „Dietary fructose improves intestinal cell survival and nutrient absorption”, apărut în Nature (2021). DOI: 10.1038/s41586-021-03827-2, autori: Samuel R. Taylor et al.
Pub Med - Fructose and NAFLD: The Multifaceted Aspects of Fructose Metabolism
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28273805/
2. Studiul „Fructose and NAFLD: The Multifaceted Aspects of Fructose Metabolism”, apărut în Nutrients. 2017 Mar 3;9(3):230. doi: 10.3390/nu9030230, autori: Prasanthi Jegatheesan, Jean-Pascal De Bandt
Harvard Health Publishing - Is fructose bad for you?
https://www.health.harvard.edu/blog/is-fructose-bad-for-you-200705012507

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...