Dependența de muncă – cum deosebești ambițiosul de workaholic
Dependența de muncă – cum deosebești ambițiosul de workaholic
Dependența de muncă – cum deosebești ambițiosul de workaholic
Dependența de muncă face parte din categoria dependentelor comportamentale, care transformă chimia creierului. Astfel, individul dezvoltă nevoia compulsivă de a lucra în permanență, în ciuda faptului că viața personală, profesională și sănătatea psihică au de suferit din această cauză.
Cercetările privind dependența de muncă s-au concentrat până acum mai ales pe consecințele negative ale acestuia pentru persoanele afectate. Aceste consecințe negative pot fi identificate nu numai la nivel psihologic, ci și la nivel psihosomatic și fiziologic. În plus, investiția de muncă grea care caracterizează această dependență nu pare să fie asociată cu o performanță mai mare la locul de muncă - deși dovezile privind relația dintre workaholism și criteriile obiective de performanță sunt încă puține. Astfel, cercetările disponibile sugerează - cu doar câteva excepții - că workaholismul are puține avantaje atât pentru indivizi, cât și pentru organizații, precum și o serie de dezavantaje și că, prin urmare, ar trebui prevenit pe cât posibil.
Dependența de muncă este conștientizată de individ mult mai târziu decât se instalează. Dezavantajul acestei dependențe constă în faptul că nu numai că este acceptată din punct de vedere social, ba este chiar încurajată și răsplătită – ceea ce este fundamental greșit.
Cauzele dependenței de muncă
În prima fază, această dependență apare din nevoia compulsivă de a avea succes și de a obține un anumit statut ori de a scăpa de stresul emoțional existent. Succesul la locul de muncă întărește această dependență.
La fel ca și în cazul altor dependențe, aceasta oferă o stare de bine, o satisfacție greu de egalat, fapt ce determină individul să facă și mai mult, să lucreze și mai mult, să se străduiască mai mult pentru a obține starea respectivă.
Cum recunoști o persoană dependentă de muncă (un workaholic)
Persoana dependentă de muncă poate fi greu de identificat, mai ales că își va justifica întotdeauna comportamentul folosind argumente convingătoare. Ambiția însă nu trebuie confundată cu adicția.
Workaholicul poate folosi munca pentru a evita alte aspecte ale vieții, poate unele probleme emoționale sau crize personale.
Dependentul de muncă are următoarele trăsături:
- Căutarea în permanență a aprobării celor din jur – pentru workaholic este extrem de important să obțină aprobarea celor din jur, poate chiar admirația, atunci când face ceva la locul de muncă. Asta pentru că dependentul de muncă se identifică cu activitatea sa profesională, deci devine o chestiune personală.
- Nevoia de control – dependenții de muncă lucrează în exces pentru a face față incertitudinilor și greutăților specifice vieții, așa că vor să își creeze falsa senzație că dețin controlul. Aceștia se vor implica în toate activitățile de la locul de muncă și nu vor lăsa nimic nesupravegheat.
- Perfecționismul – dependenții de muncă au așteptări uriașe de la ei, iar uneori pot dezvolta asemenea așteptări și față de colegi.
- Preocuparea exagerată față de locul de muncă – workaholicul se va gândi la atribuțiile de la locul de muncă și în afara programului, în weekenduri sau concedii. Acesta va trimite mailuri și poate va lucra puțin de acasă și în timpul liber.
- Stima de sine scăzută – dependentul de muncă este foarte preocupat de imaginea pe care și-o creează, însă de fapt nu are deloc încredere în el.
Alte semne care îl pot trăda pe acesta sunt:
- Obsesia dezvoltată față de succes
- Pierderea nopților pentru a lucra
- Statul peste program și atunci când nu e nevoie
- Teama de eșec la locul de muncă
- Viziunea nerealistă cu privire la performanțele de la locul de muncă
- Folosirea jobului pentru a evita anumite întâlniri, evenimente
- Folosirea lucratului excesiv pentru combaterea depresiei sau a sentimentului de vinovăție
Tratarea dependenței de muncă
Consecințele pe care dependența de muncă le are pot fi destul de grave, începând de la declanșarea problemelor de sănătate și până la pierderea relațiilor cu cei din jur ori dezvoltarea unor tulburări psihice precum anxietatea sau depresia. Totodată, această dependență crește riscul de abuz de alcool sau de substanțe interzise. De aceea, este foarte important ca pacientul să își trateze această dependență.
Principala metodă de tratament folosită pentru dependența de muncă constă în terapia cognitiv comportamentală. Și terapia de creștere motivațională poate fi eficientă. Un psiholog va ajuta pacientul să își trateze dependența, precum și tulburările psihice asociate, care au cauzat dependența în prima fază ori care au apărut pe fondul acesteia.
Dacă o persoană apropiată ție are semnele și simptomele unui workaholic, deschide subiectul însă fără a face acuzații. Oferă-i sprijin și sfatuiește-o să apeleze la un psiholog.
Studiu despre dependența de muncă
Un studiu din 2010 a căutat să deslușească diferența dintre comportament (lucrul cu program prelungit) și mentalitate (constrângerea de a munci, sau ceea ce numim workaholism). Studiul a avut loc la filiala olandeză a unei firme internaționale de consultanță financiară cu peste 3.500 de angajați. Cercetătorii le-au cerut angajaților să completeze un sondaj și apoi să se înscrie la un test de sănătate efectuat de personalul medical. 763 de angajați le-au completat pe ambele.
Sondajul a întrebat despre tendințele de workaholic ale participanților (de exemplu, "Mă simt vinovat când nu lucrez la ceva" și "Mă pun sub presiune cu termene limită autoimpuse atunci când lucrez"), despre abilitățile lor de muncă, despre motivația muncii și despre orele de lucru într-o săptămână medie. De asemenea, au fost întrebați dacă s-au confruntat cu diverse probleme de sănătate psihosomatice, cum ar fi durerile de cap și problemele de stomac. Testele de sănătate au oferit informații despre diverși biomarkeri ai acestora (cum ar fi măsurarea taliei, trigliceridele, tensiunea arterială și colesterolul), care, atunci când sunt agregate, reprezintă un indicator fiabil pentru riscul unui angajat de a dezvolta boli cardiovasculare și diabet - ceea ce este denumit risc pentru sindromul metabolic. De asemenea, am controlat o serie de factori precum sexul, vârsta, educația și istoricul familial de boli cardiovasculare.
Am constatat că orele de lucru nu au fost legate de nicio problemă de sănătate, în timp ce workaholismul a fost. Mai exact, angajații care lucrau multe ore (de obicei mai mult de 40 de ore pe săptămână), dar care nu erau obsedați de muncă, nu aveau niveluri crescute de risc pentru sindrom metabolic și au raportat mai puține plângeri de sănătate decât angajații care sunt workaholici. Cercetătorii au constatat că dependenții de muncă, indiferent dacă lucrau sau nu multe ore, au raportat mai multe plângeri de sănătate și au prezentat un risc crescut de sindrom metabolic. De asemenea, au raportat o nevoie mai mare de recuperare, mai multe probleme de somn, mai mult cinism, mai multă epuizare emoțională și mai multe sentimente depresive decât angajații care pur și simplu lucrau multe ore, dar nu aveau tendințe de dependență de muncă.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bilbiografie:
How Being a Workaholic Differs from Working Long Hours — and Why That Matters for Your Health - https://hbr.org/2018/03/how-being-a-workaholic-differs-from-working-long-hours-and-why-that-matters-for-your-health
Workaholism: An overview and current status of the research - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4117275/
Advancing Workaholism Research - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7765865/
Te-ar mai putea interesa și...
