Dependenta de munca – cum deosebesti ambitiosul de workaholic

Dependenta de munca face parte din categoria dependentelor comportamentale, care transforma chimia creierului. Astfel, individul dezvolta nevoia compulsiva de a lucra in permanenta, in ciuda faptului ca viata personala, profesionala si sanatatea psihica au de suferit din aceasta cauza.

Dependenta de munca este constientizata de individ mult mai tarziu decat se instaleaza. Dezavantajul acestei dependenta consta in faptul ca nu numai ca este acceptata din punct de vedere social, ba este chiar incurajata si rasplatita – ceea ce este fundamental gresit.

Cauzele dependentei de munca

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

In prima faza, aceasta dependenta apare din nevoia compulsiva de a avea succes si de a obtine un anumit statut ori de a scapa de stresul emotional existent. Succesul la locul de munca intareste aceasta dependenta.

La fel ca si in cazul altor dependente, aceasta ofera o stare de bine, o satisfactie greu de egalat, fapt ce determina individul sa faca si mai mult, sa lucreze si mai mult, sa se straduiasca mai mult pentru a obtine starea respectiva.

Cum recunosti o persoana dependenta de munca (un workaholic)

Persoana dependenta de munca poate fi greu de identificat, mai ales ca isi va justifica intotdeauna comportamentul folosind argumente convingatoare. Ambitia insa nu trebuie confundata cu adictia.

Workaholicul poate folosi munca pentru a evita alte aspecte ale vietii, poate unele probleme emotionale sau crize personale.

Dependentul de munca are urmatoarele trasaturi:

  • Cautarea in permanenta a aprobarii celor din jur – pentru workaholic este extrem de important sa obtina aproparea celor din jur, poate chiar admiratia, atunci cand face ceva la locul de munca. Asta pentru ca dependentul de munca se identifica cu activitatea sa profesionala, deci devine o chestiune personala.
  • Nevoia de control – dependentii de munca lucreaza in exces pentru a face fata incertitudinilor si greutatilor specifice vietii, asa ca vor sa isi creeze falsa senzatie ca detin controlul. Acestia se vor implica in toate activitatile de la locul de munca si nu vor lasa nimic nespravegheat.
  • Perfectionismul – dependentii de munca au asteptari uriase de la ei, iar uneori pot dezvolta asemenea asteptari si fata de colegi.
  • Preocuparea exagerata fata de locul de munca – workaholicul se va gandi la atributiile de la locul de munca si  in afara programului, in weekenduri sau concedii. Acesta va trimite mailuri si poate va lucra putin de acasa si in timpul liber.
  • Stima de sine scazuta – dependentul de munca este foarte preocupat de imaginea pe care si-o creeaza, insa de fapt nu are deloc incredere in el.

Alte semne care il pot trada pe acesta sunt:

  • Obsesia dezvoltata fata de succes
  • Pierderea noptilor pentru a lucra
  • Statul peste program si atunci cand nu e nevoie
  • Teama de esec la locul de munca
  • Viziunea nerealista cu privire la performantele de la locul de munca
  • Folosirea jobului pentru a evita anumite intalniri, evenimente
  • Folosirea lucratului excesiv pentru combaterea depresiei sau a sentimentului de vinovatie

Tratarea dependentei de munca

Consecintele pe care dependenta de munca le are pot fi destul de grave, incepand de la declansarea problemelor de sanatate si pana la pierderea relatiilor cu cei din jur ori dezvoltarea unor tulburari psihice precum anxietatea sau depresia. Totodata, aceasta dependenta creste riscul de abuz de alcool sau de substante interzise. De aceea, este foarte important ca pacientul sa isi trateze aceasta dependenta.

Principala metoda de tratament folosita pentru dependenta de munca consta in terapia cognitiv comportamentala. Si terapia de crestere motivationala poate fi eficienta. Un psiholog va ajuta pacientul sa isi trateze dependenta, precum si tulburarile psihice asociate, care au cauzat dependenta in prima faza ori are au aparut pe fondul acesteia.

Daca o persoana apropiata tie are semnele si simptomele unui workaholic, deschide subiectul insa fara a face acuzatii. Ofera-i sprijin si sfatuieste-o sa apeleze la un psiholog.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0