Adolescentii singuri sunt susceptibili la dependenta de internet? [studiu]

In mod normal, varsta adolescentei ar trebui sa fie una in care ne consolidam prieteniile, iesim in oras, invatam impreuna, ne implicam in jocuri si relatii. Apartenenta la colectivitate, in cadrul scolii, lipsa grijii zilei de maine ar trebui sa fei factor care s acontribuie la usurarea creerii de noi si diverse relatii. Insa nu toti adolescentii sunt deschisi catre o semenea abordare, iar scufundarea in realitatea virtuala poate reprezenta o optiune preferata de unii dintre ei.

Mai ales ca in procesul natural de formare a identității adolescenților, acestia se pot confrunta cu  sentimente de alienare și autoizolare. Pana intr-un punct, un anumit grad de singurătate la adolescenți este acceptat, insa poate fi uneori si rezultatul anxietății sociale. Motivele pentru comportamentul distant si sentimnetul de insingurare pot proveni atât din probleme minore, mici conflicte cu parintii, dar  și mai grave. De regula, adolescenții se pot confrunta cu probleme precum cele cu prietenii, profesorii, hărțuirea și problemele academice.

Singurătatea este o emoție umană universală, complexă și unică pentru fiecare persoană în parte, insa nu este intotdeauna insotita de nevoia de autoizolare. Exista oameni care desi traiesc singuri, sunt extrem de suspiciosi in a-si crea relatii apropiate, continua sa socializeze, sa se relationeze cu altii si sa faca parte din grupuri de interes comun- prin participarea la cursuri, spectacole, mers la sala de sport,excursii de grup,  intalniri cu membrii ai familiei. 

Singurătatea insa dublata de autoizolare poate sa îi faca pe oameni să se simtă singuri și nedoriți. Oamenii care sunt singuri tânjesc adesea la contactul uman, dar starea lor de spirit face mai dificilă formarea de legături cu alți oameni, inhibandu-le vointa de a face gesturi sociale,

Ce este singurătatea

În timp ce definițiile comune ale singurătății o descriu ca fiind „o stare de singurătate” sau de „a fi singur”, singurătatea este, de fapt, o stare de spirit. 

Singurătatea, pe de alta parte nu înseamnă neapărat să fii singur, fizic De exemplu, un „boboc” de liceu s-ar putea simți singur, în ciuda faptului că este înconjurat de colegi și alți oameni. Un student care își începe cursurile s-ar putea simți singur  într-un oras sau o țară străină, în ciuda faptului că este înconjurat constant de alți colegi si profesori.

Izolare vs. singurătate

În timp ce cercetările arată în mod clar că singurătatea și izolarea sunt dăunătoare atât pentru sănătatea mintală, cât și pentru sănătatea fizică, a fi singur nu este același lucru cu a fi izolat.

De fapt, sigurătatea are o serie de beneficii importante pentru sănătatea mintală, permițând oamenilor, inclusiv, să se concentreze pe prioritatile personale, pe studiu in cazul unui student, de exemplu și să isi gestioneze mai bine resursele de timp.

Separarea este marcată de sentimente de izolare, în ciuda dorinței de conexiuni sociale. Este adesea percepută ca o separare involuntară, respingere sau abandon de către alte persoane.

Singurătatea, pe de altă parte, este voluntară. Oamenii cărora le place să-și petreacă timpul singuri continuă să mențină relații sociale pozitive la care se pot întoarce atunci când doresc o conexiune. Ei încă petrec timp cu ceilalți, dar aceste interacțiuni sunt echilibrate cu perioade de timp în care stau singuri.

Singurătatea, un factor de risc pentru dependența de internet

Singurătatea este un factor de risc asociat cu adolescenții care sunt atrași de utilizarea compulsivă a internetului si realitatii virtuale. Riscul utilizării compulsive a crescut în timpul pandemiei de COVID-19: singurătatea a devenit din ce în ce mai răspândită în rândul adolescenților, care petrec perioade din ce în ce mai lungi de timp online, in ciuda conectarii fizice cu alte persoane din generatia lor.

Un studiu1 care a investighat utilizarea dăunătoare a internetului de către adolescenți a implicat un total de 1.750 de subiecți finlandezi, care au fost studiați în trei momente: la 16, 17 și 18 ani. 

Utilizarea internetului si tehnologiei de către adolescenți are si beneficii, dar si o serie de riscuri: în timp ce consecințele utilizării moderate sunt pozitive, fie in sensul invatarii, academice sau in sensul consolidarii culturii generale, efectele utilizării compulsive pot fi dăunătoare. 

Utilizarea compulsivă denotă, printre altele, dependența de jocuri sau monitorizarea constantă a like-urilor pe rețelele de socializare și comparațiile cu ceilalți.

Dependența de jocuri de noroc a copiilor si tinerilor devine un fenomen ingrijorator si este cu atat mai greu de gestionat fiind ușor de ascuns fata de parinti și jocurile foarte accesibile. Tinerii jucători pot trece rapid de la distracție la manifestarea timpurie a semnelor de dependență,  pe care o poți alimenta aproape în orice moment al zilei- atat acasa, cat si in transportul catre scoala sau in pauze. Este posibil ca jucătorii online să nici nu realizeze că au o problemă, cata vreme nu le perturbă total viața în ceea ce privește studiul și activitățile sociale ori incep sa piarda bani pentru care trebuie sa dea socoteala adultilor.

In plus, parintii, prietenii și alti membri ai familiei s-ar putea să nu fie conștienți că persoana iubită are o  pasiune exagerata pentru  jocurile de noroc și, prin urmare, nu pot interveni prompt ca sa  îi poata ajuta să renunțe in timp.

„În perioada coronavirusului, singurătatea a crescut semnificativ în rândul adolescenților. Aceștia caută un sentiment de apartenență pe internet. Adolescenții singuri se îndreaptă către internet și riscă să devină dependenți. Dependența de internet le poate agrava și mai mult starea de rău, cum ar fi depresia.”, a spus Katariina Salmela-Aro, profesor la Universitatea din Helsinki și conducător de studiu.

Cine are cel mai mare risc de a se confrunta cu dependența de internet?

Riscul de a fi atras de utilizarea internetului într-un mod dăunător a fost cel mai mare în rândul adolescenților de 16 ani, fenomenul fiind mai frecvent în rândul băieților. Pentru unii dintre aceștia, problema persistă până la vârsta adultă, dar pentru alții se atenuează odată cu trecere anilor. 

Reducerea dependenței de internet este adesea asociată cu dezvoltarea adolescenților, unde autoreglementarea și controlul lor se îmbunătățesc, creierul lor se adaptează și sarcinile legate de educație le direcționează atenția.

„Este liniștitor să știi că utilizarea excesivă a internetului este adaptativă și se schimbă adesea la sfârșitul adolescenței și în timpul tranziției către vârsta adultă. În consecință, ar trebui să se acorde atenție problemei atât la școală, cât și acasă. Abordarea singurătății servește și ea ca un canal semnificativ pentru prevenirea dependenței internetului.”,  menționează Salmela-Aro, unul dintre cercetătorii studiului.

În cadrul studiului s-a constatat că atmosfera de acasă și stilul de parenting sunt, de asemenea, factori esențiali în contextul dependenței de internet. Copiii cu părinți distanți au un risc mai mare de a folosi internetul în mod abuziv. Dacă părinții nu sunt foarte interesați de viața adolescenților lor, aceștia din urmă pot avea dificultăți în trasarea limitelor în privința acțiunile lor.

Dependența de internet și depresia ar putea merge mânâ în mână

În cazul participanților la studiu, utilizarea compulsivă a internetului a fost corelată cu depresia. Depresia a prezis dependența de internet, în timp ce utilizarea excesivă a internetului a crescut și mai mult simptomele depresive.

Crezi ca suferi de depresie?

În plus, dependența de internet a prezis rezultate școlare mai slabe. Utilizarea în exces a internetului poate consuma mult timp care poate perturba ritmul de somn și odihna adolescenților.

Drept urmare, timpul alocat sarcinilor de la școală este mai redus, iar efortul și performanța academică sunt mai slabe.

Parintii ar trebui sa se implice mai mult atunci cand observa aceasta tendinta la copilul adolescent si sa il implice in mai multe activitati placute in familie, inclusiv iesiri si jocuri in aer liber, rutina vizionarii unui spectacol la un anumit interval, iesiri la masa in oras, conectarea cu alti membrii ai familiei extinse, preferabil  de varste apropiate, vizite de weekend in orase diverse ale tarii, la munte sau la mare, dupa posibilitati. Parintii trebuie sa ia aceste masuri cat mai timpuriu, insistand cu diplomatie si straduindu-se sa ii acorde adolescentului cat mai multa atentie, grija si sa ii respecte preferintele in cadrul acestor initiative.

Aceste masuri sunt important de implementat la varste cat mai fragede, intrucat ulterior, odata cu inaintarea in varsta exista pericolul ca tanarul sa devina din ce in ce mai insingurat. Potrivit unui studiu recent Cigna efectuat la  peste 20.000 de adulți din SUA,  cel mai singur grup de vârstă din SUA este format din persoane cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani, cu un scor de singurătate de 48%, în timp ce cei cu vârste cuprinse între 23 și 37 de ani au urmat cu un procent de 45 %.

Tot in sarcina parintilor revine si varianta de a apela la un consult psihologic pentru ca adolescentul sa identifice mai usor problemele cauzatoare si sa gaseasca un partener profesionist cu care sa caute sa le indrepte. Desi este dificil ca o persoana sa fie introdusa intr-unplan de consultatie la psiholog impotriva vointei, parintii ar trebui sa insiste pentru ca de multe ori, contactul cu un specialist si confidentialitatea din timpul sedintei ar putea fi pe placul adolescentului insingurat si sa aiba un efect constructiv.

Daca adolescentul se opune categoric, parintele cel mai apropiat din punct de vedere afectiv ar putea la randul lui sa apeleze la un consult psihologic astfel incat tanarul sa fie sustinut indirect prin sfaturi pertinente de catre specialist.

 

Alte efecte ale singurătății asupra sănătății 

Singurătatea are o gamă largă de efecte negative atât asupra sănătății fizice, cât și asupra sănătății mintale, inclusiv:

•    abuz de alcool, droguri, jocuri de noroc online;
•    funcție alterată  ale atentiei si memoriei; 
•    progresia bolii Alzheimer;
•    comportament antisocial;
•    boli cardiovasculare și accident vascular cerebral;
•    scăderea capacității de memorare și concetrare;
•    depresie și suicid;
•    niveluri crescute de stres;
•    izolare socială și abilitățile sociale slabe;
•    introversia (orientarea personală asupra sinelui);
•    incapacitatea de a lua decizii bune.

Acestea nu sunt singurele domenii în care singurătatea poate afecta viața unui individ. Adulții singuri fac mai puțină mișcare decât cei care nu sunt singuri. Dieta lor este mai bogată în grăsimi, somnul lor este mai puțin eficient și se confruntă cu un nivel mai mare de oboseală în timpul zilei. Singurătatea te predispune, totodată, la îmbătrânire prematură.

Cum să combați singurătatea?

Statisticile sugerează că singurătatea devine din ce în ce mai răspândită, în special în rândul generațiile mai tinere, însă singurătatea poate fi depășită. Este nevoie de un efort conștient pentru a face o schimbare. Pe termen lung, a face o schimbare te poate face mai fericit, mai sănătos și îți poate permite să-i influențezi pe ceilalți din jurul tău într-un mod pozitiv.

Experții consideră că nu cantitatea de interacțiune socială este cea care combate singurătatea, ci calitatea acesteia. A avea câțiva prieteni apropiați este suficient pentru a îndepărta singurătatea și pentru a reduce consecințele negative ale singurătății asupra sănătății. Cercetările sugerează că experiența contactului real față în față cu prietenii ajută la creșterea sentimentului de bine.

Iată câteva modalități de a preveni singurătatea:

•    Ia în considerare oportunități de voluntariat si de serviciil în folosul comunității. Aceste situații prezintă mari oportunități de a întâlni oameni și de a lega noi prietenii și de a  interacționa cu cei din jur.
•    Fii încrezător! Oamenii singuri se așteaptă adesea să fie respinși. Încearcă în schimb, să te concentrezi pe gânduri și atitudini pozitive în relațiile tale cu ceilalți.
•    Concentrează-te pe dezvoltarea relațiilor de calitate! Caută oameni care împărtășesc atitudini, interese și valori similare cu ale tale, cu care ai cât mai multe puncte în comun.
•    Acceptă-ți această starea de spirit! Recunoaște că singurătatea este un semn că ceva trebuie să se modifice. Nu te aștepta ca lucrurile să se schimbe peste noapte, dar poți începe să faci pași mici care te vor ajuta să îți reduci sentimentul de singurătate și să construiești relații care să îți susțină starea de bine.
•    Înțelege efectele singurătății asupra vieții tale. Dacă te confrunți cu unule dintre simptomele singurătății care îți afectează modul în care te simți, fă un efort conștient pentru a le combate.
•    Alătură-te unui grup sau creează unul! Poți lua în considerare un curs sau orice nouă activitate, alăturându-te unui grup de oameni cu interese similare. 
•    Consolidează relațiile actuale! Construirea de noi conexiuni este importantă, dar îmbunătățirea relațiilor existente poate fi, de asemenea, o modalitate excelentă de a combate singurătatea. Înceracă să suni un prieten sau un membru al familiei cu care nu ai vorbit de ceva timp.
•    Vorbește cu cineva în care poți avea încredere! Este important să iei legătura cu cineva din viața ta pentru a discuta ceea ce simți. Această persoană poate fi o cunoștință, un prieten,  un membru al familiei, dar ai putea lua în considerare șialte opțiuni, precum medicul tău sau un psihoterapeut. Terapia online poate fi, totodată, o opțiune excelentă, deoarece îți permite să contactezi un terapeut la distanță iar pentru adolescenti chiar reprezinta o solutie preferata.

 


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:

1.Studiul „Longitudinal Trajectories, Social and Individual Antecedents, and Outcomes of Problematic Internet Use Among Late Adolescents”, publicat în Child Development, 2021; DOI: 10.1111/cdev.13525, autori: István Tóth‐Király, Alexandre J.S. Morin, Lauri Hietajärvi, Katariina Salmela‐Aro
ScienceDaily: "Lonely adolescents are susceptible to internet addiction", https://www.sciencedaily.com/releases/2021/02/210222124640.htm 
Verywell Mind: „Loneliness: Causes and Health Consequences”, https://www.verywellmind.com/loneliness-causes-effects-and-treatments-2795749


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0