Ciroza, frecventa la pacientii cu hepatita C cronica

Virusul Hepatitei C provoacă infecții acute și cronice. După infectare, există cazuri în care organismul elimină singur virusul, mulți pacienți neștiind că au fost vreodată bolnavi, în lipsa unor simptome evidente. În cazul pacienților care nu urmează tratament sau nu scapă natural de virus, aproximativ 60 – 70% dintre ei vor dezvolta forma cronică de hepatită C, atrag atenția specialiștii.

Studiile sugerează că hepatita C va duce aproape invariabil la ciroză. Timpul necesar pentru aceasta variază. Dintre cei care dezvoltă o infecție cronică sau de lungă durată (între 70-80% dintre cei infectați cu hepatita C) în jur de 20-30% vor dezvolta ciroză în 20 de ani.

În ciuda progreselor recente în tratamentul infecției cronice cu hepatita C, specialiștii estimează că prevalența cirozei în rândul pacienților cu hepatita C va continua să crească în următorul deceniu și se estimează că va ajunge la 45% în 2030 dintre persoanele infectate cronic ¹.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Mai mult, dacă 100 de persoane au atât hepatită C, cât și ciroză, se estimează că 3 până la 6 dintre acestea vor avea insuficiență hepatică și o cincime va avea cancer la ficat ².
Aceste complicații severe fac din ciroza hepatică una dintre cele mai avansate forme de boală hepatică.

Care este riscul de ciroză în hepatita C cronică?

Statisticile arată că între 15% și 30% dintre pacienții care suferă de hepatita C cronică ajung să dezvolte ciroză, în cel mult 20 de ani de la diagnosticarea inițială, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Este un diagnostic îngrijorător, în special din cauza că, în lipsa simptomelor, multe persoane ajung la medic în stadii avansate ale bolii, când tratamentele pentru hepatita C nu mai funcționează, iar riscul de ciroză este iminent. De altfel, hepatita C este principala cauză pentru ciroză, în întreagă lume, pe lângă ficatul gras și consumul de alcool în exces.

Mai puțin de un sfert dintre pacienții care suferă de hepatita C cronică au de-a face, la un moment dat, cu ciroză.

Factori de risc ciroză

O serie de factori contribuie la evoluția hepatitei C astfel încât să apară ciroza hepatică:

Consumul de alcool. Mai multe studii au indicat că consumul intens de alcool accelerează progresia pacienților de la hepatită cronică la ciroză (o afecțiune în care țesutul cicatricial fibros înlocuiește țesutul hepatic sănătos) și cancerul hepatic (în special, carcinomul hepatocelular, cea mai comună formă de cancer hepatic).
Infecția cu un alt virus în afară de virusul hepatitei C – de pildă, virusul hepatitei B sau HIV
Un nivel prea ridicat de fier în sânge

Ce este ciroza

Ficatul are ca funcție principală să detoxifice sângele și să producă nutrienți vitali pentru sănătatea organismului. Abuzul de alcool și hepatita se numără printre factorii care pot duce la afectarea ficatului.

În timp, inflamația la nivelul ficatului provoacă cicatrici și leziuni permanente (numite ciroză). Aceasta poate duce la:

boală hepatică în stadiu terminal
cancer de ficat
insuficiență hepatică

Ciroza: simptome, diagnosticare, tratament

Ciroza reprezintă un stadiu avansat de afectare a celulelor hepatice și este o afecțiune ireversibilă. Țesutul afectat al ficatului nu mai poate fi salvat, dar dacă ciroza este descoperită la timp și sunt eliminate complet orice cauze care ar putea continua procesul de distrugere a celulelor hepatice, afectarea țesuturilor nu continuă.

Simptome ciroză

Simptomele cirozei depind de stadiul bolii. Este posibil ca în stadiul inițial să fii asimptomatic. Dacă apar totuși simptomele, ele sunt generale și pot fi ușor confundate cu semnele altor multor alte boli.

Printre simptomele și semnele precoce ale cirozei se numără:

Pierderea poftei de mâncare.
Senzație de slăbiciune sau oboseală.
Greaţă.
Febră.
Pierdere în greutate neașteptată.

Pe măsură ce funcția hepatică se înrăutățește, apar alte simptome mai frecvent recunoscute ale cirozei, inclusiv:

Vânătăi și sângerări ușoare.
Tentă galbenă pe piele sau pe albul ochilor (icter).
Piele iritată.
Umflare (edem) la nivelul picioarelor și gleznelor.
Acumulare de lichid în burtă/abdomen (ascită).
Urină de culoare maronie sau portocalie.
Confuzie, dificultăți de gândire, pierderi de memorie, modificări de personalitate.
Sânge în scaun.
Roșeață în palme.
Vase de sânge asemănătoare păianjenului care înconjoară pete mici, roșii, pe piele (telangiectazie).
La bărbați: pierderea apetitului sexual, sâni măriți (ginecomastie), testicule micșorate.
La femei: menopauză prematură.

Starea generală a pacientului este proastă, fiindcă ficatul afectat nu mai reușește să elimine eficient toxinele din organism și să proceseze corect sursele de energie, cum este glucoza.

Complicații ciroză

În cazul în care ai fost diagnosticat cu ciroză, asigură-te că ești imunizat împotriva:

hepatitei B
hepatitei A
gripei
pneumoniei

Ciroza poate schimba modul în care sângele circulă prin organism. De altfel, cicatricile pot bloca fluxul sangvin prin ficat, făcând ca acesta să treacă prin vasele mari din stomac și esofag. Aceste vase de sânge se pot mări și se pot rupe, provocând sângerare în stomac.

O altă complicație a cirozei este și cancerul hepatic. Însă problemele pe care le poate da ciroza nu se opresc aici. Printre complicații mai amintim și:

gingivita (boala gingiilor)
diabetul
modificări în modul în care medicamentele sunt procesate în organism

Diagnosticare ciroză

Diagnosticarea cirozei se face inițial prin teste de sânge care verifică nivelurile bilirubinei, creatininei, se depistează dacă există sau nu virusul hepatitic și, nu în ultimul rând, capacitatea de coagulare a sângelui. Ulterior, se realizează ecografii, alte investigații imagistice ca CT sau RMN, iar dacă medicul consideră necesar, se poate extrage și o mică proba de țesut pentru biopsie.

Stadiile cirozei hepatice

Ciroza hepatică are două stadii:

Ciroza compensată – organismul funcționează în mod normal, în ciuda funcțiilor hepatice care sunt afectate, dar și a fibrozei hepatice.
Ciroza decompensată – funcțiile ficatului se pierd complet și apar simptome serioase precum: insuficiență hepatică, hemoragii, encefalopatie hepatică.

Ciroza poate evolua, la rândul ei, în insuficiență hepatică, boala hepatică în stadiu final și cancer la ficat.

Ciroza compensată

Ca și fibroza, ciroza variază de la ușoară la moderată sau severă. Ciroza severă poate evolua apoi către ciroză decompensată, ceea ce înseamnă că ficatul nu își poate îndeplini toate funcțiile. Printre simptome se numără icter, ascită și hemoragie internă.

Rata de progresie a cirozei este diferită de la om la om, dar nu pare să fie legată de genotip. Progresia este afectată de factori similari fibrozei, dar în această etapă efectul alcoolului asupra leziunilor hepatice este și mai mare.

Odată ce au dezvoltat ciroză compensată, mulți pacienți nu prezintă simptome care să difere de cele pe care le-ar fi putut avea în timpul fazei cronice a hepatitei C.
În timp, și fără tratament, ciroza compensată pare să progreseze inevitabil în ciroză decompensată.

Ciroza decompensată

În acest stadiu, ficatul va avea noduli de țesut cicatricial care sunt vizibili la ultrasunete. Se va micșora în dimensiune și nu își va mai putea îndeplini funcțiile esențiale. Odată ce a apărut ciroza decompensată, complicațiile grave sunt aproape inevitabile. Există, de obicei, o frecvență ridicată a reinternărilor la spital.

Printre cele mai grave simptome ale cirozei decompensate se numără:
• Hipertensiune portală: Când sângele nu poate trece corect prin ficat și presiunea crește în vena porta care duce în ficat.
• Sângerare esofagiană: Când hipertensiunea portală forțează sângele să fie redirecționat prin vene prea mici și, în consecință, izbucnește, adesea în esofag (între gât și stomac), provocând sângerare internă care poate pune viața în pericol.
• Edem: Când ficatul încetează să producă suficientă albumină. Aceasta reglează cantitatea de lichid din celule. Acest lichid se acumulează apoi, de obicei, în stomac, și este cunoscut sub numele de „ascită”.
• Encefalopatie hepatică: Când ficatul încetează să filtreze corect toxinele. Acestea se acumulează apoi în creier, ducând la confuzie mentală gravă și, uneori, comă.

Tratament ciroză

Dacă ai fost diagnosticat cu ciroză, va trebui să consulți atât un gastroenterolog, cât și un hepatolog pentru a găsi cel mai bun tratament în cazul tău, dar și pentru monitorizarea eventualelor complicații care pot apărea.

Tratamentul cirozei presupune schimbarea modului de viață (eliminarea alcoolului, a fumatului), scăderea în greutate și medicamente care să controleze infecția cu hepatita C (dacă există), tensiunea arterială și reținerea apei în țesuturi.

Pacienții cu hepatita C care dezvoltă ciroză hepatică pot primi ca tratament medicamente antivirale pentru încetinirea evoluției cirozei.

Schimbarea stilului de viață, esențială

Pentru menținerea sănătății ficatului, pacientul cu ciroză hepatică ar trebui să țină cont de următoarele recomandări:

Adoptarea unui stil de viață sănătos
Evitarea consumului de alcool
Respectarea indicațiilor oferite de medic
Tratarea în timp util a altor afecțiuni asociate

Medicul te va ajuta să găsești cel mai bun tratament, precum și să îți transformi stilul de viață, astfel încât să îți menții sănătatea ficatului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
World Health Organization - Hepatitis C
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hepatitis-c
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases - Definition & Facts for Cirrhosis
https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/cirrhosis/definition-facts
1 Studiul „Aging of hepatitis C virus (HCV)-infected persons in the United States: a multiple cohort model of HCV prevalence and disease progression”, Gastroenterology. 2010;138:513–521, 521.e1-6, autori: Davis GL, Alter MJ, El-Serag H, Poynard T, Jennings LW.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19861128/
2 Centers for Disease Control and Prevention - Hepatitis C Questions and Answers for the Public
https://www.cdc.gov/hepatitis/hcv/cfaq.htm