Suferi de amețeală? Cauze, simptome, tratament
Rezumat: Amețeala poate descrie senzația de rotire, dezechilibru sau apropierea leșinului. Vertijul apare când persoana simte că ea ori încăperea se mișcă.
Presincopa precedă uneori pierderea cunoștinței, iar lipotimia este asociată frecvent cu slăbiciune, transpirații și vedere încețoșată.
Cauzele includ deshidratarea, tensiunea mică, afecțiunile urechii interne, anemia, hipoglicemia, anxietatea și reacțiile la medicamente. În perioadele cu avertizare de căldură excesivă, amețeala poate indica epuizare termică.
1. Ce este amețeala și cum se manifestă?
2. Cauze frecvente ale amețelii
a. Deshidratarea și scăderea tensiunii arteriale
b. Afecțiunile urechii interne
c. Anemia, hipoglicemia și oboseala
d. Medicamentele și anxietatea
3. Vertijul: cauze și semne specifice
a. Vertijul pozițional paroxistic benign
b. Boala Ménière
c. Nevrita vestibulară și labirintita
4. Presincopa și lipotimia: când apare senzația de leșin?
a. Cauze cardiovasculare
b. Căldura excesivă și deshidratarea
c. Avertizare de căldură excesivă: simptome care nu trebuie ignorate
5. Când amețeala poate indica o urgență medicală?
6. Cum se stabilește diagnosticul în caz de amețeală?
7. Tratament pentru amețeală, vertij, presincopă și lipotimie
8. Remedii naturiste și măsuri utile acasă
9. Cum poate fi prevenită amețeala?
10. Concluzie
1. Ce este amețeala și cum se manifestă?
Amețeala este un termen general, folosit pentru senzații diferite. Unele persoane simt că se învârte încăperea. Altele descriu instabilitate, slăbiciune, „cap gol”, vedere încețoșată sau impresia că vor leșina.
Vertijul este senzația falsă de mișcare sau rotire. Persoana poate simți că se rotește, că obiectele din jur se deplasează ori că este trasă într-o parte. Vertijul este un simptom, nu diagnosticul unei singure boli.
Presincopa reprezintă senzația că pierderea cunoștinței este pe cale să apară. Pot exista slăbiciune, transpirații reci, greață, vedere întunecată, țiuit în urechi și instabilitate. Persoana rămâne însă conștientă.
Termenul lipotimie este utilizat frecvent pentru o stare de leșin incomplet sau iminent. În vorbirea obișnuită, lipotimia și presincopa descriu manifestări apropiate, însă medicul trebuie să stabilească dacă a existat sau nu pierderea reală a cunoștinței.
Amețeala poate apărea câteva secunde, minute, ore sau zile. Durata, factorii declanșatori și simptomele asociate sunt importante pentru identificarea cauzei.
2. Cauze frecvente ale amețelii
a. Deshidratarea și scăderea tensiunii arteriale
Deshidratarea apare când organismul pierde mai multe lichide decât primește. Transpirația abundentă, vărsăturile, diareea, febra și aportul insuficient de apă pot reduce volumul de sânge și pot provoca amețeală.
Scăderea tensiunii la ridicarea în picioare se numește hipotensiune ortostatică. Ea poate produce presincopa, vedere încețoșată, slăbiciune sau senzația că picioarele nu mai susțin corpul.
Riscul crește la vârstnici, în timpul căldurii, după repaus prelungit la pat și la persoanele care folosesc diuretice sau anumite medicamente pentru tensiune.
Ridicarea lentă, hidratarea adecvată și evitarea statului prelungit în picioare pot ajuta în cazurile ușoare. Episoadele repetate necesită consult, deoarece pot fi legate de medicamente, boli cardiace, diabet sau tulburări ale sistemului nervos autonom.
b. Afecțiunile urechii interne
Urechea internă conține structuri care transmit creierului informații despre poziția și mișcarea capului. Când aceste semnale nu mai corespund informațiilor primite de la ochi și mușchi, pot apărea vertij, greață și dezechilibru.
Printre cauzele vestibulare se află vertijul pozițional paroxistic benign, boala Ménière, nevrita vestibulară și labirintita.
Problemele urechii interne pot produce mișcări involuntare ale ochilor, numite nistagmus. Uneori apar țiuit, presiune în ureche sau reducerea auzului.
c. Anemia, hipoglicemia și oboseala
Anemia înseamnă că organismul nu dispune de suficiente globule roșii sănătoase sau de suficientă hemoglobină pentru transportul oxigenului. Poate provoca oboseală, paloare, respirație dificilă, palpitații, amețeală și leșin.
Hipoglicemia reprezintă scăderea glucozei din sânge. Apare mai ales la persoanele cu diabet care folosesc insulină sau anumite medicamente. Simptomele pot include tremur, foame, transpirații, confuzie, iritabilitate, amețeală și slăbiciune.
Lipsa somnului și epuizarea pot accentua dezechilibrul sau senzația de cap ușor. Totuși, oboseala nu trebuie considerată automat cauza când amețeala este nouă, persistentă sau severă.
d. Medicamentele și anxietatea
Diureticele, medicamentele antihipertensive, sedativele, unele antidepresive și alte tratamente pot favoriza amețeala. Mecanismele includ scăderea tensiunii, deshidratarea, somnolența sau afectarea echilibrului.
Tratamentul nu trebuie întrerupt fără acordul medicului. Acesta poate ajusta doza, ora administrării sau combinația de medicamente.
Anxietatea și atacurile de panică pot produce hiperventilație, palpitații, tremur, presiune toracică, furnicături și senzație de amețeală. Simptomele sunt reale, chiar dacă nu provin dintr-o leziune a urechii interne.
Diagnosticul de anxietate se stabilește după evaluarea altor cauze posibile, mai ales când manifestările sunt noi.
3. Vertijul: cauze și semne specifice
a. Vertijul pozițional paroxistic benign
Vertijul pozițional paroxistic benign este provocat de particule minuscule desprinse în urechea internă. Acestea ajung într-un canal semicircular și transmit semnale greșite când capul își schimbă poziția.
Episoadele sunt scurte și pot apărea la întoarcerea în pat, ridicarea din pat, aplecare sau privirea în sus. Persoana poate simți un vertij intens, însoțit de greață și nistagmus.
Diagnosticul poate fi susținut prin manevre poziționale, precum testul Dix-Hallpike. Tratamentul principal constă în manevre de repoziționare, inclusiv manevra Epley, efectuate corect pentru canalul afectat.
Medicamentele pot reduce temporar greața, dar nu reașază particulele și nu rezolvă mecanismul vertijului.
b. Boala Ménière
Boala Ménière afectează urechea internă și poate provoca episoade de vertij, pierdere fluctuantă a auzului, tinitus și senzație de presiune sau plenitudine în ureche. De obicei, este afectată inițial o singură ureche.
Crizele pot apărea brusc și pot afecta mersul, condusul sau activitățile zilnice. Evoluția diferă de la o persoană la alta.
Tratamentul poate include reducerea consumului de sare, medicamente, reabilitare vestibulară și, în cazuri selectate, injecții administrate în ureche sau proceduri chirurgicale. Măsurile se stabilesc împreună cu medicul ORL.
c. Nevrita vestibulară și labirintita
Nevrita vestibulară este inflamația nervului care transmite informații despre echilibru de la urechea internă la creier. Poate produce vertij brusc și intens, greață, vărsături, instabilitate și dificultăți la mers.
Labirintita implică structurile urechii interne și poate provoca simptome asemănătoare, dar este asociată mai des cu scăderea auzului sau tinitus.
Manifestările severe se pot ameliora treptat, însă dezechilibrul poate persista. Medicul poate recomanda tratament simptomatic pentru o perioadă scurtă și exerciții de reabilitare vestibulară.
Pierderea bruscă a auzului necesită evaluare medicală rapidă.
4. Presincopa și lipotimia: când apare senzația de leșin?
Presincopa apare când fluxul de sânge sau aportul de oxigen către creier scade temporar, fără pierderea completă a cunoștinței. Persoana poate deveni palidă, transpirată și instabilă.
În sincopă, persoana își pierde temporar cunoștința și își revine, de regulă, relativ repede. Amețeala poate fi un semn de avertizare, oferind timp pentru a sta jos sau a se întinde.
a. Cauze cardiovasculare
Presincopa și lipotimia pot apărea din cauza tensiunii mici, încetinirii sau accelerării anormale a ritmului cardiac și unor probleme ale valvelor inimii.
Un episod declanșat de durere, teamă, vederea sângelui sau stat prelungit în picioare poate fi o reacție vasovagală. Ritmul cardiac și tensiunea scad temporar.
Leșinul în timpul efortului, asociat cu palpitații, durere toracică sau antecedente familiale de moarte subită, trebuie investigat urgent.
b. Căldura excesivă și deshidratarea
Temperaturile ridicate determină dilatarea vaselor și transpirație. Pierderea apei și a sărurilor poate reduce tensiunea și poate provoca amețeală, presincopa sau lipotimie.
Epuizarea termică poate include sete, slăbiciune, transpirație abundentă, durere de cap, greață, puls rapid și scăderea cantității de urină.
Persoana trebuie mutată într-un loc răcoros, hainele în exces trebuie îndepărtate, iar corpul trebuie răcit. Lichidele pot fi administrate numai dacă persoana este conștientă, poate înghiți și nu varsă repetat.
c. Avertizare de căldură excesivă: simptome care nu trebuie ignorate
O avertizare de căldură excesivă indică un risc important pentru sănătate, mai ales la vârstnici, copii, gravide, lucrători în aer liber și persoane cu boli cronice.
Confuzia, pierderea cunoștinței, convulsiile, pielea foarte fierbinte și temperatura corporală extrem de mare pot indica insolație. Aceasta este o urgență medicală și necesită apelarea imediată a serviciilor de urgență.
Într-o perioadă cu avertizare de căldură excesivă, amețeala nu trebuie ignorată. Activitatea trebuie oprită, iar persoana trebuie mutată la umbră sau într-un spațiu climatizat.
5. Când amețeala poate indica o urgență medicală?
Solicită ajutor medical imediat dacă amețeala sau vertijul apar brusc împreună cu slăbiciune pe o parte, asimetrie facială, vorbire neclară, vedere dublă, dificultăți severe de mers sau pierderea coordonării.
Aceste manifestări pot apărea în accidentul vascular cerebral. Vertijul acut poate avea atât cauze periferice, cât și cauze neurologice, iar diferențierea necesită examinare medicală.
Sunt semnale de alarmă și durerea toracică, palpitațiile puternice, lipsa de aer, leșinul în timpul efortului, durerea de cap bruscă și severă, convulsiile, confuzia sau vărsăturile persistente.
Evaluarea urgentă este necesară după o lovitură la cap, în cazul pierderii bruște a auzului sau când persoana nu poate sta în picioare fără sprijin.
6. Cum se stabilește diagnosticul în caz de amețeală?
Medicul va întreba cum este percepută amețeala, când a început, cât durează și ce o declanșează. Este important dacă apare la întoarcerea capului, ridicarea în picioare, în timpul efortului sau după administrarea unui medicament.
Consultația poate include măsurarea tensiunii în poziție culcată și în picioare, examinarea inimii, urechilor, ochilor, mersului, echilibrului și sistemului nervos.
Testele poziționale pot identifica vertijul. Audiograma evaluează auzul, iar electrocardiograma poate evidenția tulburări de ritm.
În funcție de suspiciune, pot fi recomandate hemoleucograma, glicemia, electroliții și alte analize. Imagistica cerebrală nu este necesară pentru orice amețeală, dar poate fi indicată în prezența semnelor neurologice sau a altor factori de risc.
7. Tratament pentru amețeală, vertij, presincopă și lipotimie
Tratamentul depinde de cauză. Vertijul pozițional paroxistic benign este tratat în principal prin manevre de repoziționare. Nevrita vestibulară poate necesita medicamente simptomatice pe termen scurt și reabilitare vestibulară.
Anemia, hipoglicemia și bolile cardiace necesită tratament specific. Administrarea de fier fără analize nu este recomandată, deoarece nu orice anemie este provocată de deficitul de fier.
Când apare presincopa, persoana trebuie să se așeze sau să se întindă pentru a preveni căderea. Ridicarea picioarelor poate ajuta în unele episoade vasovagale.
Medicamentele împotriva vertijului sau grețurilor trebuie utilizate conform recomandării medicale. Folosirea lor prelungită poate încetini adaptarea sistemului vestibular în anumite afecțiuni.
8. Remedii naturiste și măsuri utile acasă
Nu există un remediu naturist universal pentru amețeală. Măsurile utile depind de mecanism, iar produsele din plante nu trebuie să înlocuiască diagnosticul.
Hidratarea poate ajuta când cauza este deshidratarea. În timpul caniculei, sunt utile evitarea alcoolului, reducerea efortului la orele fierbinți și petrecerea timpului în spații răcoroase.
Mișcările lente pot reduce presincopa asociată ridicării bruște. Persoana se poate așeza întâi pe marginea patului și se poate ridica numai după ce se simte stabilă.
Somnul suficient și mesele regulate pot preveni unele episoade asociate oboselii sau scăderii glicemiei. Persoanele cu diabet trebuie să urmeze planul individual pentru hipoglicemie.
Manevra Epley nu trebuie executată la întâmplare. Ea este destinată anumitor forme de vertij pozițional paroxistic benign și poate fi nepotrivită pentru persoanele cu probleme cervicale, vasculare sau alte cauze ale vertijului.
9. Cum poate fi prevenită amețeala?
Consumă lichide regulat, mai ales în timpul căldurii, febrei sau activității fizice. Necesarul diferă în funcție de sănătate, temperatură și nivelul de efort.
Ridică-te lent, folosește sprijin dacă te simți instabil și evită condusul, lucrul la înălțime sau folosirea utilajelor în timpul unui episod.
În perioadele cu avertizare de căldură excesivă, urmărește recomandările autorităților, limitează expunerea la soare și verifică persoanele vulnerabile.
Revizuiește periodic medicamentele împreună cu medicul. Nu combina tratamente cu alcool și nu modifica dozele fără recomandare.
Exercițiile de echilibru și reabilitarea vestibulară pot reduce instabilitatea la anumite persoane. Locuința trebuie adaptată pentru prevenirea căderilor, prin iluminare bună și îndepărtarea obstacolelor.
10. Concluzie
Amețeala poate avea cauze simple, precum deshidratarea sau ridicarea rapidă, dar poate semnala și o afecțiune vestibulară, cardiacă, metabolică ori neurologică.
Diferența dintre vertij, presincopă și lipotimie ajută la orientarea diagnosticului. Totuși, simptomele nu trebuie autodiagnosticate numai după descrierea lor.
Amețeala repetată, persistentă sau severă necesită evaluare medicală. În timpul unei avertizări de căldură excesivă, confuzia, leșinul și supraîncălzirea corpului reprezintă semne de alarmă.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: De la ce apare amețeală?
Răspuns: Amețeala poate apărea din cauza deshidratării, tensiunii mici, afecțiunilor urechii interne, anemiei, hipoglicemiei, anxietății, medicamentelor sau unor boli cardiace și neurologice.
Întrebare: De ce amețesc când mă uit în sus?
Răspuns: Privirea în sus poate declanșa vertijul pozițional paroxistic benign, deoarece mișcarea capului deplasează particulele din urechea internă. Sunt posibile și alte cauze, de aceea episoadele repetate trebuie evaluate.
Întrebare: Ce boli poți avea când amețești?
Răspuns: Printre posibilități se află vertijul pozițional paroxistic benign, boala Ménière, nevrita vestibulară, anemia, diabetul, tulburările de ritm cardiac, migrena și, mai rar, accidentul vascular cerebral.
Întrebare: Care este diferența dintre vertij și presincopă?
Răspuns: Vertijul produce senzația de rotire sau mișcare. Presincopa este senzația că urmează să leșini, adesea însoțită de slăbiciune, transpirație și întunecarea vederii.
Întrebare: Ce faci când apare amețeala în timpul caniculei?
Răspuns: Oprește efortul, mergi într-un loc răcoros, răcește corpul și hidratează-te dacă poți înghiți. Confuzia, leșinul sau pielea foarte fierbinte necesită ajutor medical urgent.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIDCD - Balance Disorders
https://www.nidcd.nih.gov/health/balance-disorders
PLOS One - Dizziness in the emergency department and risk of stroke: A systematic review and meta-analysis
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0346556
Studiul „Dizziness in the emergency department and risk of stroke: A systematic review and meta-analysis”, apărut în PLOS One, April 8, 2026, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0346556, autori: Haiyan Lin et al.
JAMA Network - Diagnosis and Treatment of Benign Paroxysmal Positional Vertigo
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2848127
Studiul „Diagnosis and Treatment of Benign Paroxysmal Positional Vertigo”, apărut în JAMA, Published Online: April 23, 2026;335;(22):1983-1984. doi:10.1001/jama.2026.1927, autori: Kevin A. Kerber et al.
Te-ar mai putea interesa și...
