Vaccinarea: ce rol are in tratamentul melanomului?

Vaccinarea are ca scop inducerea unei imunități active împotriva celulelor neoplazice de la nivelul tumorii în caz de melanom. Vaccinarea în melanom nu are ca scop prevenția bolii (cum se întâmplă pentru bolile infecțioase), ci tratamentul acesteia.

Vaccinul pentru cancerul de piele este, de fapt, un tip de terapie biologică. O asemenea terapie folosește substanțele naturale ale organismului ori medicamente care blochează aceste substanțe, astfel încât să vindece cancerul. În ultimii ani, au fost încercate mai multe tipuri de vaccin anti-melanom la pacienți cu melanom metastatic, fără a se obține o eficacitate semnificativă.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Se lucrează la vaccinuri pentru melanom

Vaccinurile create până acum au fost utilizate la un număr mic de pacienți, și fără efecte spectaculoase. Vaccinurile nu fac parte din terapiile folosite în tratarea melanomului, eficacitatea acestora nefiind încă dovedită de studiile făcute. Unii pacienți pot fi tratați prin vaccinare, dacă aleg să facă parte din studii.

Oamenii de știință încearcă să dezvolte două tipuri de vaccinuri pentru tratarea melanomului. Un tip ar fi acela folosit la pacienții cu melanom care s-a împrăștiat către alte zone din organism, având metastaze, iar al doilea le-ar fi dedicat pacienților care au fost vindecați de melanom, însă prezintă risc de revenire a cancerului, celulele ajungând deja la nodulii limfatici.

Vaccinurile conțin părți din celula pigmentară malignă (melanocitul malign) asociate cu substanțe care să crească imunitatea organismului. Introducând în organism aceste părți din celulele maligne, se urmărește stimularea imunității pentru a lupta împotriva lor și, prin consecință, și împotriva melanomului existent deja. Astfel, se poate obține distrugerea tumorii principale și a metastazelor de la nivelul organelor, dar și a metastazelor subclinice. Printre moleculele pentru care a fost creat un vaccin se numără anumite peptide (exemplu: gp100) și acizi nucleici.

Puțin probabil să existe un vaccin universal pentru melanom

Cercetătorii caută în continuare vaccinuri care să fie eficace. Având în vedere heterogenitatea genetică a tumorilor tip melanom, este puțin probabil că va fi găsit un vaccin care să funcționeze pentru toate aceste subclase de boală. Cel mai probabil, fiecare subtip de melanom va beneficia de o moleculă specifică ce va trebui administrată pentru a obține rezultate.

Un potențial vaccin pentru cancer este conceput astfel încât să stimuleze activitatea sistemului imunitar, determinându-l să lupte împotriva bolii. Sistemul imunitar acționează prin producerea unor anticorpi speciali - denumiți antogeni - care se regăsesc în celulele melanomului.

Spre deosebire de alte tipuri de vaccin (cum ar fi vaccinul antigripal sau vaccinul împotriva hepatitei B), vaccinul pentru melanom nu are rolul de a preveni, efectiv, melanomul. Vaccinarea este folosită, mai degrabă, la pacienții care au fost deja tratați pe cale chirurgicală de melanom.

Vaccinurile pentru melanom necesită, deci, cercetare suplimentară. Momentan, acestea nu pot fi folosite în tratarea cancerului de piele. În prezent, un vaccin cu ARNm personalizat pentru tratarea melanomului a ajuns în stadii avansate de testare în Marea Britanie. În studiile de fază 2, s-a demonstrat că vaccinul reduce riscul de revenire a cancerului la pacienții care făceau tratament pentru melanom.

Oamenii de știință au concluzionat că adjuvantul mRNA-4157 plus pembrolizumab a prelungit supraviețuirea fără recidivă față de monoterapie cu pembrolizumab la pacienții cu melanom cu risc ridicat rezecat și a prezentat un profil de siguranță gestionabil.

Selectarea unui tip de antigen adecvat poate influența răspunsul imun după tratament, spun autorii altui studiu de dată recentă. Vaccinurile împotriva cancerului sunt formulate cu antigene asociate tumorii și adjuvanți de vaccin pentru a declanșa un răspuns imun țintit pentru controlul tumorii. Vaccinurile pot utiliza antigen ca celule tumorale întregi, ARN sau ADN, peptide simple sau multiple sau APC-uri care prezintă antigenul țintă. Atât eficacitatea cât și toxicitatea pot fi legate de potența imunologică intrinsecă, reactivitatea încrucișată a țintelor vaccinului la antigenul de pe celulele normale și adjuvanții asociați.

Multe studii clinice sunt în curs de desfășurare pentru a determina combinațiile optime pentru diferitele tipuri de antigene asociate tumorilor, adjuvanți de vaccin și alte imunoterapii, cum ar fi terapia de blocare a punctelor de control.

Cum se tratează în prezent melanomul?

Tratamentul pentru melanom a avansat semnificativ în ultimii ani, datorită progreselor în imunoterapie, terapii țintite și intervenție chirurgicală. Alegerea tratamentului depinde de stadiul melanomului, localizare, caracteristicile genetice ale tumorii și starea generală a pacientului.

Intervenția chirurgicală

Este tratamentul principal pentru melanomul în stadiile incipiente. Excizia largă înseamnă că se elimină tumora împreună cu o margine de țesut sănătos pentru a preveni recidiva. Dacă există risc de răspândire, ganglionii limfatici apropiați pot fi analizați (biopsia ganglionului santinelă) și, dacă sunt afectați, sunt și îndepărtați.

Imunoterapia

Aceasta înseamnă stimularea sistemului imunitar pentru a recunoaște și distruge celulele tumorale. Se folosesc inhibitori de punct de control imun, precum pembrolizumab, nivolumab, care blochează PD-1, și ipilimumab, care blochează CTLA-4. Imunoterapia ajută celulele imunitare să atace mai eficient celulele canceroase și este utilizată pentru melanomul avansat sau metastatic. Terapia adoptivă cu celule T (TIL) implică prelevarea de celule imunitare din tumoră, amplificarea lor în laborator și reinfuzarea în corp.

Terapii țintite

Pentru melanomul cu mutații genetice specifice, cum ar fi mutația BRAF, se recomandă inhibitori de BRAF (vemurafenib, dabrafenib) și inhibitori de MEK (trametinib, cobimetinib), care blochează căi moleculare esențiale pentru creșterea tumorală.

Radioterapia

Este folosită mai rar, de obicei pentru a trata metastazele sau pentru a reduce durerea în cazuri avansate. Radioterapia stereotactică poate trata metastazele cerebrale.

Terapia adjuvantă

Pentru pacienții cu risc ridicat de recidivă după intervenția chirurgicală, se utilizează imunoterapie sau terapii țintite pentru a preveni revenirea melanomului.

Terapia sistemică în stadii avansate

Dacă melanomul este metastatic sau nu poate fi operat, tratamentul include combinații de imunoterapie și terapii țintite, în funcție de caracteristicile tumorii.

Testele clinice

Pacienții pot participa la studii clinice pentru a avea acces la terapii experimentale, cum ar fi noi inhibitori sau vaccinarea anticancer, despre care am discutat.

Susținere paliativă

În cazuri avansate, se dau tratamente pentru calmarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Prevenirea și monitorizarea recidivei

Monitorizarea regulată este esențială pentru depistarea recidivei. Pacienții trebuie să evite expunerea excesivă la soare și să folosească protecție solară.

Cum știi dacă ești la risc de melanom?

Riscul de melanom, acest tip periculos de cancer de piele, poate fi influențat de factori genetici, de mediu și comportamentali. Evaluarea riscului implică identificarea unor caracteristici personale și istoricul expunerii la factori predispozanți.

Factori care cresc riscul de melanom

Piele deschisă la culoare: Persoanele cu piele deschisă, păr blond sau roșcat și ochi albaștri sau verzi au un risc mai mare.
Tendința de a te arde la soare: Dacă pielea se înroșește ușor în loc să se bronzeze, riscul este mai mare.
Număr mare de alunițe (nevi): Mai mult de 50 de alunițe obișnuite sau prezența unor nevi atipici (neuniformi ca formă sau culoare) cresc riscul.
Alunițe congenitale mari: Alunițele mari prezente de la naștere sunt asociate cu un risc mai mare de melanom.
Istoric familial de melanom: Dacă ai rude de gradul întâi și doi (părinți, frați, copii) cu melanom, riscul tău este crescut.
Sindroame genetice: Unele mutații genetice (ex.: genele CDKN2A sau CDK4) cresc semnificativ riscul de melanom.
Melanom sau alte tipuri de cancer de piele în trecut: Crește riscul de a dezvolta un nou melanom.
Expunerea frecventă la soare sau folosirea solarelor ori expunerea intermitentă intensă (arsuri solare severe, mai ales în copilărie sau adolescență).
Sistem imunitar slăbit: Pacienții cu boli care afectează imunitatea sau care urmează tratamente imunosupresoare (după un transplant de organ) au un risc mai mare.
Istoric de xeroderma pigmentosum: O boală rară care împiedică repararea ADN-ului deteriorat de razele UV.

Cum să afli dacă ești la risc?

- Monitorizează-ți alunițele și pielea și fii atent la semnele care indică o posibilă transformare malignă, conform regulii ABCDE:

A (Asimetrie): Forma aluniței este neregulată.
B (Borduri): Marginile sunt neregulate, zimțate sau neclare.
C (Culoare): Apar variații de culoare (negru, maro, roșu, alb).
D (Diametru): Diametrul depășește 6 mm (dimensiunea unei gume de creion).
E (Evoluție): Orice schimbare în dimensiune, formă sau simptome (mâncărime, sângerare).

- Programează controale regulate pentru a verifica alunițele și pielea, mai ales dacă ai factori de risc: dacă cineva din familie a avut melanom sau alt cancer de piele, dacă ai pielea și părul deschise la culoare etc.
- Poți efectua o dermatoscopie (examinare detaliată a alunițelor cu un instrument special).
- Dacă ai antecedente familiale de melanom sau o combinație de factori de risc, medicul poate recomanda teste genetice pentru mutații asociate.

Cum se face prevenția pentru oamenii cu risc crescut de melanom?

Evită expunerea excesivă la soare și folosește cremă cu SPF 30+ zilnic, reaplicată la 2 ore.
Poartă vara haine care acoperă pielea, lungi și largi, precum și subțiri, și o pălărie largă.
Evită expunerea la soare între orele 10.00 - 16.00.
Renunță la solar, pentru că razele UV artificiale cresc semnificativ riscul de melanom.
Informează-te adecvat. Fii conștient de semnele melanomului și învață să-ți examinezi regulat pielea.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Individualised neoantigen therapy mRNA-4157 (V940) plus pembrolizumab versus pembrolizumab monotherapy in resected melanoma (KEYNOTE-942): a randomised, phase 2b study
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0140673623022687?dgcid=coauthor
Studiul „Individualised neoantigen therapy mRNA-4157 (V940) plus pembrolizumab versus pembrolizumab monotherapy in resected melanoma (KEYNOTE-942): a randomised, phase 2b study”, apărut în The Lancet, Volume 403, Issue 10427, 17–23 February 2024, Pages 632-644, autori: prof Jeffrey S Weber et al.
PMC - Vaccine Strategy in Melanoma
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6763732/
Studiul „Vaccine Strategy in Melanoma”, apărut în Surg Oncol Clin N Am. 2019 Apr 15;28(3):337–351. doi: 10.1016/j.soc.2019.02.003, autori: Minyoung Kwak et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...