Cat de des ne autoexaminam alunitele si cat de des mergem la dermatolog?
Cat de des ne autoexaminam alunitele si cat de des mergem la dermatolog?
Cat de des ne autoexaminam alunitele si cat de des mergem la dermatolog?
Ai mai mult de 50 de alunițe pe corp, în special pe mâini și picioare, iar unele dintre ele sunt în relief? Fiindcă multe cancere de piele pornesc de la alunițe care se dezvoltă anormal, un număr crescut de astfel de pete poate fi un factor de risc pentru melanom.
Melanomul este un tip de cancer de piele foarte rar, însă, totodată, este și cel mai grav. Vestea bună este că, diagnosticat în stadiu incipient, melanomul are 100% șanse de vindecare.
Iată cum previi cancerul de piele!
Ține cont că toate aceste recomandări nu te feresc sută la sută de un eventual cancer de piele, dar scad dramatic riscurile de a fi diagnosticat cu această boală. Din păcate, sunt multe cauze care pot duce la dezvoltarea melanomului, pe care nu le putem ține sub control.
Verifică-ți pielea săptămânal
Profită de orice ocazie când ai 10 minute libere, după un duș sau o baie, pentru a-ți analiza corpul în detaliu. Pentru zonele mai greu accesibile, cum sunt spatele, zona interfesieră sau scalpul, poți folosi o oglindă sau poți ruga pe cineva să te ajute.
Important este să te uiți pe toată suprafața pielii pentru a vedea dacă alunițele pe care le știai și-au modificat forma, culoarea sau textura, dar și pentru a verifica dacă au apărut alunițe noi sau pete pigmentare care ți se par suspecte. Ține minte că orice modificare observată la timp îți poate asigura vindecarea în cazul unui diagnostic de cancer de piele. Această verificare ar trebui efectuată săptămânal, în special pe perioada verii.
Telefoanele de ultimă generație ne pot ajuta să ne monitorizam mai eficient pielea, permițându-ne să urmărim evoluția în timp a alunițelor și a leziunilor cutanate. Există o serie de aplicații pe care le poți descărca pe telefon, cu ajutorul cărora poți fotografia alunițele și le poți bagă într-o bază de date, astfel încât să fii atenționat dacă s-au produs modificări semnificative.
Aplicația îți va atrage atenția când apar modificări ce trebuie văzute de un medic dermatolog. Mai mult decât atât, fotografiile făcute de-a lungul timpului pot fi utile și medicului dermatolog, care astfel are posibilitatea de a observa evoluția leziunilor.
Mergi la dermatolog de două ori pe an
După autoexaminare, următorul pas este să vizitezi dermatologul cu regularitate, în special dacă te înscrii în categoria de risc pentru cancer de piele: ten deschis la culoare, număr mare de alunițe pe corp, o meserie care implică expunerea prelungită la soare (statul afară), cazuri de cancer de piele în familie etc.
Ca orice alt control medical, vă recomandăm să mergeți la dermatolog cel puțin o dată pe an, idealul fiind însă o dată la 6 luni. Dermatologul poate examina în detaliu pielea și poate observa modificări pe care nu le vedem cu ochiul liber. În plus, îi poți spune dacă există alunițe sau pete care te îngrijorează, pentru a le putea verifica și eventual exciza. Ideal ar fi să programăm o vizită la medicul dermatolog (și) la finalul sezonului cald, întrucât expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete din sezonul cald poate cauza modificări la nivelul pielii.
Folosește cremă de protecție solară
Principalul factor de risc în cazul melanomului constă în expunerea la radiațiile ultraviolete. Pentru a reduce riscul de cancer de piele, evită expunerea excesivă la soare și protejează-ți pielea cu loțiuni cu factor de protecție mare, aplicate pe piele pe tot parcursul anului, dar și prin acoperirea pielii cu haine sau accesorii precum pălăriile cu boruri largi, eșarfele și ochelarii de soare supradimensionați.
Poți chiar să apelezi la hainele factor de protecție ultravioletă ridicat (UPF) pentru cea mai bună protecție. Folosește o cremă cu SPF 50+, pentru a îți proteja pielea și pentru a minimiza riscul de cancer de piele, inclusiv melanom. SPF reprezintă „Factor de protecție solară” împotriva UVB, care provoacă cele mai multe daune. Nu trebuie doar să folosești cremă de protecție solară. Trebuie să și aplici o cantitate suficientă de produs.
Asigură-te că orice zonă de pe piele care va fi expusă la soare este acoperită cu protecție solară. Mulți specialiști spun că este important să ținem cont de regula „7 lingurițe” – o linguriță pentru fiecare braț și picior, o linguriță pentru partea din față și alta pentru partea din spate a trunchiului și o jumătate de linguriță pentru față și o altă jumătate de linguriță pentru gât.
Crema de protecție solară trebuie reaplicată din două în două ore sau mai des dacă înoți ori dacă faci mișcare. Bebelușii trebuie feriți de soare, iar începând cu vârsta de șase luni, pot fi și ei protejați de soare, folosind o cremă de protecție special concepută pentru ei.
Arsurile cresc riscul de melanom
Există persoane care, din dorința de a fi bronzate, suferă arsuri solare. De ce apar acestea? Întrucât pielea nu poate să producă o cantitate suficientă de melanină într-un timp foarte scurt pentru a preveni razele ultraviolete să rănească suprafața pielii și vasele de sânge mai profunde.
Deteriorarea vaselor de sânge provoacă inflamație și umflare (care înroșește pielea), precum și durere. Există două faze ale arsurilor solare: cea imediată și cea întârziată. Arsurile solare imediate fac ca pielea să capete o culoare ușor roz, din pricina dilatării vaselor de sânge și a răspunsului inflamator inițial în urma statului prea mult la soare. Această colorare imediată te avertizează că pielea ta a fost expusă prea mult la UV.
Arsurile solare întârziate sunt leziuni profunde și mai grave, de aceea nici nu observi pe moment că te-ai ars. Există cazuri când observi semnele arsurii solare după 48 de ore. Arsurile solare severe pot provoca o inflamație destul de puternică, provocând senzația de greață. Grav este că arsurile cu care te alegi, începând din copilărie, cresc riscul de a dezvolta melanom, mai ales dacă arsurile au fost însoțite cu vezicule.
Chiar și bronzarea din când în când poate avea consecințe nedorite pe parcursul vieții. Expunerea cumulativă la soare este legată de dezvoltarea carcinomului bazocelular, a carcinomului cu celule scuamoase și a melanomului.
Arsurile solare –cu precădere cele care sunt însoțite de vezicule, și mai ales dacă apar înainte de vârsta de 18 ani – dublează riscul de a dezvolta cancer de piele, atrag atenția specialiștii.
Ce facem cu necesarul de vitamina D?
Nu puține sunt persoanele care nu aplică cremă de protecție solară întrucât se tem că se vor alege cu deficiență de vitamina D. Așa cum știi, vitamina D se absoarbe la nivelul pielii în urma expunerii la soare. Dar, așa cum am menționat mai sus, radiațiile ultraviolete sunt de vină pentru apariția melanomului. De aceea, trebuie să echilibrăm nevoia de protecție solară cu nevoia organismului nostru de a sintetiza vitamina D. Și un alt lucru important este să nu te arzi.
În cazul multora dintre noi, nivelurile adecvate de vitamina D sunt atinse prin expunerea obișnuită la soare, cum ar fi mersul pe jos până în stația de autobuz. Cert este că sunt necesare doar 10 minute pentru ca vitamina D să se sintetizeze la nivelul pielii. Vitamina D este esențială pentru sănătatea musculo-scheletică, și, dacă este nevoie, poți să apelezi la suplimentele cu vitamine. Pentru asta, discută cu medicul tău de familie.
Evită bronzul la salon
Bronzarea artificială te expune la niveluri ridicate de radiații ultraviolete. În timp, această expunere poate provoca cancer de piele, cataractă și cancer ocular. Poate că îți place să ai pielea arămie, și nu albă, dar asta nu este deloc recomandat dacă vrei să stai departe de problemele care pot apărea la nivelul pielii.
Razele ultraviolete pătrund în epiderma și derma pielii, provocând deteriorarea celulelor din ambele straturi. Motivul pentru care pielea ta devine mai închisă atunci când este expusă la radiațiile ultraviolete este că pielea ta produce melanină ca mijloc de autoprotecție.
Melanina migrează în spațiul dintre epidermă și derm (unde trăiesc celulele pigmentare care produc melanina) și servește drept scut pentru piele, încercând să o ajute să evite deteriorarea. Pielea ta capătă o nuanță arămie pentru a se proteja de arsuri.
Orice schimbare a culorii pielii după expunerea la radiațiile ultraviolete, fie că vorbim despre bronz, fie că vorbim despre o arsură este un semn de rănire, nu de sănătate.
Ai grijă la medicamentele pe care le iei dacă te expui la soare
Există câteva medicamente care pot să crească fotosensibilitatea sau sensibilitatea la soare. Această sensibilitate apare în momentul în care te expui la soare după ce ai ingerat un medicament sau ai aplicat o loțiune care conține un ingredient care devine toxic atunci când este expus la lumina UV.
Fototoxicitatea se manifestă prin arsuri solare adânci, urticarie, erupții cutanate și chiar reacții mai grave. O mare varietate de medicamente topice și sistemice (cum ar fi unele antibiotice și antihistaminice) pot provoca reacții fotosensibile, așa că este important să discuți cu medicul de familie dacă urmezi un tratament medicamentos.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Skin Cancer Foundation - Skin Cancer Prevention
https://www.skincancer.org/skin-cancer-prevention/
National Cancer Institute - Skin Cancer Prevention
https://www.cancer.gov/types/skin/patient/skin-prevention-pdq
AIM at Melanoma Foundation - Can Melanoma Be Prevented?
https://www.aimatmelanoma.org/melanoma-101/prevention/
Centers for Disease Control and Prevention - What Can I Do to Reduce My Risk of Skin Cancer?
https://www.cdc.gov/cancer/skin/basic_info/prevention.htm
Te-ar mai putea interesa și...
