Consumul de alcool, asociat cu aritmia cardiaca

Testând posibilii declanșatori ai unei afecțiuni cardiace des întâlnite, o echipă de cercetare a observat că aportul de alcool a fost asociat în mod constant cu mai multe episoade de aritmie cardiacă.

Aritmia cardiacă, adică un ritm anormal al inimii, poate apărea atunci când impulsurile electrice care coordonează ritmul inimii nu circulă normal. Acest lucru face ca inima să bată prea repede, prea încet sau cu un ritm neregulat.

Aproape toți oamenii simt uneori că inima le „sare” din piept sau au o senzație de „bătaie de aripi” în piept în momente de frică sau de entuziasm ori în timpul exercițiilor fizice. Și anumite medicamente pot provoca, de asemenea, palpitații. Aceste tipuri de aritmii sunt în general inofensive.

Însă, deși majoritatea aritmiilor sunt inofensive, unele pot fi grave sau pot chiar să pună viața în pericol. Când bătăile inimii sunt prea rapide, prea lente sau neregulate, este posibil ca inima să nu poată pompa suficient sânge în organism. Fibrilația atrială este un tip de artimie care poate duce la cheaguri de sânge în inimă. Aceasta poate crește riscul de accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații legate de inimă.

Fibrilația atrială, un tip de aritmie cardiacă, poate fi declanșată de mai mulți factori

Episoadele de fibrilație atrială pot veni și dispărea sau pot fi persistente. Deși această problemă de sănătate în sine nu pune viața în pericol, este o afecțiune medicală gravă care necesită un tratament adecvat pentru a preveni accidentul vascular cerebral.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Printre elementele care pot crește riscul de fibrilație atrială se numără vârsta înaintată, bolile de inimă, hipertensiunea arterială, boala tiroidiană, obezitatea, istoricul familial, dar și alte afecțiuni cronice. Pentru unii oameni, și consumul de alcool poate declanșa un episod de fibrilație atrială.

Cercetătorii de la Universitatea din California – San Francisco (UCSF) au fost surprinși să constate într-un studiu¹ că, deși majoritatea lucrurilor despre care participanții credeau că ar fi corelate cu fibrilația atrială nu au fost, în realitate, corelate, cei din grupul de intervenție au experimentat totuși mai puține aritmii decât persoanele dintr-un grup de comparație care nu a fost auto-monitorizat.

Consumul de alcool, factor de risc major pentru fibrilația atrială

Deși cofeina a fost cel mai frecvent selectat ca declanșator pentru testare, cercetătorii nu au găsit nicio dovadă a unei relații pe termen scurt între consumul de cofeină și fibrilația atrială. În schimb, consumul de alcool a dus în mod constant la un risc crescut de fibrilație atrială.

Pentru a afla mai multe despre ceea ce pacienții au considerat că este deosebit de important să se știe despre acest tip de aritmie cardiacă, cercetătorii au organizat o sesiune de brainstorming în 2014. Pacienții au precizat că observarea factorilor declanșatori individuali pentru fibrilația atrială este prioritatea lor principală, dând naștere studiului I-STOP-AFib, care le-a permis să testeze orice presupus factor declanșator pentru această afecțiune. La studiu au participat aproximativ 450 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (58%) erau bărbați.

Participanții la studiul clinic randomizat au folosit un dispozitiv mobil de înregistrare a electrocardiogramei împreună cu o aplicație de telefon pentru a înregistra potențiali factori declanșatori, cum ar fi consumul de alcool și cofeină, dormitul pe partea stângă sau lipsa de somn, consumul unei mese copioase, al unei băuturi reci sau aderarea la o anumită dietă, angajarea în exerciții fizice sau orice altceva credeau că este relevant pentru fibrilația atrială.

În studiu nu s-a observat o corelație între cofeină și riscul de artitmie cardiacă

Deși participanții au fost mai susceptibili să selecteze cofeina ca factor declanșator, rezultatele nu au arătat nicio asociere cu fibrilația atrială. În mod similar, cercetările recente de la UCSF nu au reușit să demonstreze o relație între cofeină și aritmii –anchetatorii au descoperit că, dimpotrivă, cafeaua poate avea un efect protector.

Concret, studiul de față a demonstrat că singurul declanșator care a dus în mod constant la mult mai multe episoade de fibrilație atrială auto-raportate a fost consumul de alcool.

Metoda de testare individualizată, cunoscută sub numele de n-of-1, nu a validat declanșatorii selectați de participanți pentru fibrilația atrială. Participanții la studiu au raportat mai puține episoade de fibrilație atrială decât cei din grupul de control, iar datele sugerează că evitarea alcoolului ar putea reduce riscul de episoade recurente.

Autorii speră că acest studiu desfășurat complet la distanță, bazat pe aplicații mobile, va deschide calea pentru mulți anchetatori și pacienți de a efectua experimente similare personalizate „n-of-1”, care pot oferi informații relevante clinic specifice fiecărei persoane.

Ce opțiuni de tratament există pentru fibrilația atrială?

Tratamentul fibrilației atriale poate implica administrarea de medicamente, terapie pentru resetarea ritmului cardiac (cardioversie) și intervenții chirurgicale sau cateter.

Medicamente utilizate ca tratament pentru fibrilația atrială

Medicamentele prescrise pentru tratarea fibrilației atriale includ:

Beta-blocante
Blocante ale canalelor de calciu
Digoxină
Medicamente anti-aritmice
Diluanți de sânge

Terapia de cardioversie utilizată ca tratament pentru fibrilația atrială

Dacă simptomele bolii sunt deranjante sau dacă un pacient trece printr-un prim episod de fibrilație atrială, medicul poate încerca să reseteze ritmul inimii (ritmul sinusal) folosind o procedură numită cardioversie. Cardioversia poate fi electrică, prin trimiterea de șocuri electrice către inimă prin palete sau electrozi plasați pe piept sau medicamentoasă, când ritmul cardiac este resetat prin administrarea unor medicamente intravenos sau pe cale orală.

Intervenții chirurgicale sau cateter ca tratament pentru fibrilația atrială

Dacă filbrilația atrială nu se îmbunătățește cu medicamente sau alte terapii, medicul ar putea recomanda o procedură numită ablație cardiacă. Printre tipurile de ablație cardiacă care pot fi utilizate pentru a trata fibrilația atrială se numără ablația nodului atrioventricular și procedura labirintului.

Ce stil de viață este indicat pentru un pacient cu fibrilație atrială?

Respectarea unui stil de viață sănătos pentru inimă poate fi util pentru gestionarea fibrilației atriale. E recomandat ca pacientul să aibă o dietă sănătoasă, săracă în sare și grăsimi animale și bogată în fructe, legume și cereale integrale, să facă mișcare cât mai des și să se mențină la o greutate sănătoasă. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool la cel mult un pahar pe zi sunt de asemenea indicații de stil de viață în caz de fibrilație atrială.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAMA Network - Individualized Studies of Triggers of Paroxysmal Atrial Fibrillation
https://jamanetwork.com/journals/jamacardiology/article-abstract/2786196
1. Studiul „Individualized Studies of Triggers of Paroxysmal Atrial Fibrillation”, apărut în JAMA Cardiology, 2021; DOI: 10.1001/jamacardio.2021.5010, autori: Gregory M. Marcus
Marshfield Clinic Health System - Heart arrhythmia
https://www.marshfieldclinic.org/specialties/heart-care/arrhythmia
Mayo Clinic - Atrial fibrillation
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-fibrillation/diagnosis-treatment/drc-20350630

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...