Care sunt cauzele anginei pectorale?
Angina pectorală reprezintă durerea în piept cauzată de circulația redusă a sângelui spre mușchiul inimii (miocard). De regulă, nu pune viața în pericol, însă este un semnal de alarmă care indică faptul că pacientul ar putea avea un risc mare să sufere un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Care sunt cauzele anginei pectorale, cine se află la risc și cum poți preveni angina?
Angina pectorală este, de regulă, cauzată de faptul că arterele care transportă sângele la inimă sunt îngustate de o depunere de substanțe grase pe pereții interiori. Această situație se numește ateroscleroză. Există multe lucruri care pot crește riscul ca o persoană să dezvolte ateroscleroză, în timp, cum ar fi alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice, fumatul, vârsta înaintată sau un istoric medical familial care include rude cu ateroscleroză sau diverse probleme ale inimii.
Recunoașterea anginei pectorale este crucială pentru a solicita ajutor medical la timp. De obicei, angina vine cu o durere localizată în centrul pieptului, dar care poate iradia către umeri, brațe, gât, maxilar sau spate. Durerea este adesea descrisă ca o senzație de apăsare, greutate, arsură sau strângere. În cazul anginei stabile, durerea durează de obicei câteva minute (de obicei 5 până la 15 minute) și se calmează cu repaus sau administrarea de nitroglicerină. În cazul anginei instabile, durerea poate dura mai mult și poate să nu se amelioreze cu repaus. Simptome asociate pot fi senzația de lipsă de aer, transpirații reci, senzație de greață, uneori însoțită de vărsături, senzație de amețeală sau slăbiciune generală și bătăi rapide, puternice sau neregulate ale inimii.
Din ce cauze apare angina pectorală?
Cauzele anginei pectorale includ următoarele:
- Scăderea alimentării cu sânge a miocardului (mușchiul inimii) din cauza rezistenței întâmpinate în arterele mari și mici ale inimii;
- Creșterea forțelor extravasculare, cum ar fi hipertrofia ventriculară stângă, cauzată de hipertensiunea arterială, stenoza aortică sau cardiomiopatie hipertrofică ori cauzată de presiunea diastolică mare în ventriculul stâng;
- Reducerea capacității sângelui de a transporta oxigenul prețios, cum ar fi carboxihemoglobina crescută sau anemia severă (hemoglobină având valori mai mici de 8 g/dL);
- Malformațiile congenitale ale inimii și/sau ale cursului arterelor coronare epicardice majore; acestea includ anomaliile structurale ale arterelor coronare (de exemplu, anevrismul congenital al arterelor coronare sau fistula, fibroza arterelor coronare după radioterapia făcută în zona pieptului etc.).
Factorii de risc în angina pectorală
Factorii de risc majori pentru ateroscleroză includ antecedentele medicale ale familiei (rude cu boală arterială coronariană prematură), fumatul, diabetul zaharat, hipercolesterolemia și hipertensiunea sistemică. Alți factori de risc sunt: hipertrofia ventriculară stângă, obezitatea și nivelurile serice crescute ale homocisteinei, ale inhibitorului activatorului plasminogenului, ale fibrinogenului, valorile serice mari ale trigliceridelor sau valorile scăzute ale lipoproteinelor de densitate mare (colesterolul HDL).
Și sindromul metabolic este pe lista cu factori de risc pentru angina pectorală, pentru că pacienții cu acest sindrom au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta ateroscleroză în arterele coronare și risc la fel de mare de accident vascular cerebral, în comparație cu acele persoane fără sindrom metabolic.
Factorii care grăbesc sau precipită angina pectorală includ anemia severă, febra, tahiaritmiile, catecolaminele, stresul emoțional și hipertiroidismul, care cresc cererea de oxigen la nivelul miocardului. Factorii asociați cu riscul redus de ateroscleroză sunt un nivel seric mare de colesterol HDL (numit și colesterol bun), activitatea fizică, estrogenul și, pentru persoanele care beau alcool, moderația (1‑2 băuturi alcoolice pe zi).
Angină stabilă are loc când mușchiul inimii, adică miocardul, nu primește oxigenul de care are nevoie pentru a funcționa în mod corespunzător. Inima pacientului pompează mai mult când acesta face efort, face exerciții fizice (mișcare) sau când se confruntă cu un stres emoțional mare. Posibilii factori care declanșează episoadele de angină stabilă sunt stresul emoțional, expunerea la temperaturi extrem de mari sau la temperaturi extrem de scăzute, mai ales că vremea afectează starea inimii, mesele copioase și fumatul.
Anumiți factori, de tipul arterelor îngustate (ateroscleroza) pot împiedica inima să primească mai mult oxigen din sânge. Arterele se pot îngusta și se pot întări (devin rigide) când placa ateromatoasă (o substanță făcută din grăsime, colesterol, calciu și alte substanțe) se acumulează și se depune în interiorul arterelor, pe pereții acestora.
Și cheagurile sangvine pot bloca arterele și pot reduce astfel circulația sângelui (îmbogățit cu oxigen) și din păcate prea puțin sânge ajunge la inima pacientului. Chiar dacă angina nu este un infarct miocardic, această durere în piept, de regulă, trage un semnal de alarmă, indicând un risc crescut al pacientului care ar putea suferi un infarct.
Care sunt diferențele între angina stabilă și angina instabilă?
Iată principalele diferențe:
Angina stabilă
Este declanșată de efort fizic sau stres. Angina stabilă apare de obicei în timpul activităților fizice sau a situațiilor de stres emoțional, când inima necesită mai mult oxigen. Episoadele de angină stabilă sunt relativ previzibile și apar în condiții similare. Durerea ține de obicei câteva minute (cum spuneam, de la 5 la 15 minute), iar surerea se calmează rapid prin odihnă sau prin administrarea de nitroglicerină sublinguală.
Severitatea durerii tinde să fie constantă de la un episod la altul, fără o agravare semnificativă în timp. Deși angina stabilă este un semn de boală coronariană, riscul de infarct miocardic acut este mai mic în comparație cu cel dat de angina instabilă.
Angina instabilă
Angina instabilă poate apărea fără legătură cu efortul fizic, deci inclusiv în repaus. Episoadele sunt imprevizibile și pot varia în frecvență și intensitate. Durerea poate dura mai mult de câteva minute, nu se calmează rapid prin repaus sau nitroglicerină și poate necesita intervenție medicală urgentă pentru alinarea durerii. Durerea poate fi mai severă decât în angina stabilă și poate crește în intensitate sau frecvență în timp. Simptomele se pot agrava rapid, ceea ce poate indica o deteriorare a fluxului sangvin către inimă.
Angina instabilă este o urgență medicală, indică un risc crescut de infarct miocardic acut și necesită evaluare și tratament medical imediat.
Cum se poate preveni angina pectorală?
După ce am discutat despre cauzele anginei pectorale și diferențele dintre anagina stabilă și instabilă, să vedem ce se poate face pentru a scădea riscul de angină. Pe scurt, prevenirea anginei pectorale implică adoptarea unor măsuri de stil de viață sănătos și, în unele cazuri, utilizarea de medicamente.
Alimentația
Consumă mai degrabă fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase (nuci, avocado, ulei de măsline) decât grăsimi saturate și trans, sare și zahăr. Bazează-ți mesele pe alimente cât mai naturale, hrănitoare, și lasă snacks-urile sărate sau dulciurile doar pentru ocazii. În loc să mănânci pâine albă cu carne sau cu unt, mănâncă pâine integrală cu mâncare de legume, cu leguminoase fierte, cu ouă și cu salate. Când mănânci carne, pune alături legume proaspete sau pregătește-le la tigaie cu puțin unt și puțin ulei de măsline. Când mănânci pește, pune-l alături de cartofi sau de orez și de salate de crudități la alegere. Farfuria trebuie să fie ocupată mai mult de vegetale și mai puțin de cărnuri și de brânzeturi.
Activitatea fizică
Pentru a scădea riscul de angină pectorală și de diverse boli cronice, dar și pentru a rămâne puternic și flexibil spre bătrânețe, e important să practici regulat activități fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos, mersul pe bicicletă, dansul, înotul, yoga, timp de cel puțin 150 de minute pe săptămână. Când ai câte 10-15 minute la dispoziție, strecoară în program exerciții de forță: ridicarea greutăților, flotări, genuflexiuni, plank, tracțiuni etc. Dacă suferi de boli cronice, cere sfatul medicului înainte de a începe un nou program de exerciții.
Fumatul
Fumatul este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și pentru multe alte afecțiuni. Din păcate, dă dependență, și multe persoane care se apucă de fumat constată ulterior că le e foarte greu să renunțe la acest obicei. Însă renunțarea la fumat poate îmbunătăți semnificativ sănătatea inimii, ca și sănătatea generală, deci merită efortul. Totul este ca, dacă fumezi mult și de multă vreme și ești conștient că nu te poți lăsa brusc, să îți faci un plan și eventual să vorbești și cu medicul de familie care te poate susține cu câteva sfaturi, inclusiv cu prescrierea unor medicamente care să-ți fie de ajutor.
Alți factori de risc
Monitorizează și menține tensiunea arterială sub control prin dietă, exerciții și, dacă este necesar, medicamente, la fel colesterolul. Dacă ești diabetic, respectă-ți tratamentul indicat de medic pentru a-ți păstra glicemia sub control. Când ai diverse boli cronice, e necesar să mergi regulat la controale medicale periodice pentru a monitoriza starea de sănătate, a ajusta tratamentele și a lua măsurile care se pot impune pentru a trata complicațiile.
Recunoașterea anginei pectorale și solicitarea promptă a ajutorului medical sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi infarctul miocardic. Dacă ai îndoieli cu privire la simptomele pe care le experimentezi, este întotdeauna mai sigur să fii precaut și să soliciți asistență medicală de urgență.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Health Service (NHS) - Overview-Angina
https://www.nhs.uk/conditions/angina/
American Heart Association - Angina Pectoris (Stable Angina)
http://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/angina-chest-pain/angina-pectoris-stable-angina
Te-ar mai putea interesa și...
