Anomalii cardiace congenitale care pot duce la angină pectorală

Angina pectorală nu este cauzată doar de factorii de mediu, ci și de anomaliile genetice.

Sute de mii de persoane se prezintă la medic cu dureri de piept în fiecare an. Câteva mii dintre aceste persoane suferă de boli congenitale ale inimii, malformații ale sistemului cardiovascular din naștere. De fapt, defectele cardiace congenitale reprezintă cel mai comun tip de defect din naștere și afectează între 4 și 75 de nou-născuți din 1000.1

În 2015, 48,9 milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu anomalii cardiace congenitale.2 Între 6 și 19 din 1000 de cazuri sunt considerate probleme moderate sau severe. Aceste anomalii congenitale sunt cauza principală a decesului la naștere. Din fericire, rata mortalității este în scădere în ultimele decenii, mulțumită parțial tehnicilor imagistice care permit diagnosticarea fătului încă din uter. 

Anomaliile cardiace congenitale, sau malformațiile cardiace congenitale, reprezintă un defect al mușchilor, pereților interni sau vaselor de sânge ale inimii, apărut încă din faza embrionară. În funcție de gravitatea problemei, simptomele pot să pună viața în pericol sau să nu se manifeste deloc. Simptomele cele mai comune sunt respirația îngreunată (dispnee), cianoza țesuturilor (degete albăstrite), oboseala cronică și inabilitatea bebelușului de a crește în greutate.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Factorii de risc ai anomaliilor cardiace congenitale includ factorii genetici (afecțiuni moștenite de la părinți), fumatul sau consumul de alcool în timpul sarcinii, sau nivelul insuficient de acid folic din corpul mamei. Acești factori de mediu sunt ușor de prevenit, iar prin monitorizarea atentă a sarcinii defectele vor fi depistabile înainte de naștere.

Ce este angina pectorală?

Angina pectorală este termenul medical pentru durerea puternică resimțită în zona pieptului. De cele mai multe ori este cauzată de probleme ale inimii și sistemului cardiovascular. Aceste cazuri sunt cele mai grave și necesită atenție medicală. 

Durerea poate fi cauzată de mușchii cardiaci sau de arterele coronare, care pornesc din inimă și au rolul de a transporta sângele oxigenat în tot organismul. Dacă arterele coronare nu mai pot funcționa optim din cauza blocajelor (ateroscleroză), nu mai pot transporta sângele și vor cauza dureri. Există și cazuri mai grave, când sângele se blochează sau se formează un cheag de sânge iar mușchii inimii se blochează, cauzând ischemie miocardică și în cele din urmă infarct miocardic

Alte cauze ale anginei pectorale includ factori de mediu, precum obezitatea care duce la probleme cardiovasculare. Alte cazuri au rădăcina în fumat sau inspirarea noxelor poluante, care pot afecta grav plămânii. Durerea mai poate fi cauzată de pneumonie sau pneumotorax (plămân colabat), astm, tuse persistentă, indigestie, reflux gastroesofagian, anxietate și atacuri de panică, stres sau vătămare corporală.

Senzația de angină pectorală este de obicei descrisă drept o presiune sau de apăsare pe piept și incapacitatea de a mai respira profund. Intensitatea și locația exactă a durerii depinde de organul afectat. În cazul indigestiei, durerea va fi sub coaste și va fi resimțită drept o arsură. 

În cazul atacului de cord, durerea este mai puțin severă dar va dura mai mult. Locația anginei pectorale cauzate de infarct este centrul pieptului, dar durerea se poate extinde și la zona gâtului, umăr și braț, cel mai adesea brațul stâng. Infarctul mai cauzează și probleme respiratorii (dispnee), amețeală și transpirație rece. 

Durerea de piept cauzată de stres sau anxietate care nu trece după câteva minute de relaxare sau se repetă frecvent ar putea avea o cauză mai gravă de fapt. Aceste cazuri nu trebuie ignorate, fiindcă atacul de inimă se poate desfășura chiar pe parcursul a câteva ore, cauzând din ce în ce mai multe degradări mușchilor cardiaci. 

Malformațiile cardiace congenitale și angina pectorală

Există peste 30 de tipuri de anomalii cardiace congenitale, dar împărțirea se face de obicei după două categorii: boli cardiace congenitale cianogene și boli cardiace congenitale acianogene. Distincția apare în cazul simptomului de cianoză, condiție medicală care determină albăstrirea extremităților (degetele mâinilor sau picioarelor, buzele etc.) datorită oxigenării insuficiente. Firește, cazurile de anomalii cardiace congenitale cianogene vor fi mai grave și vor prezenta și angină pectorală, pe lângă alte simptome. Câteva exemple sunt:

  • Stenoza de valvă aortică - îngustarea valvei și obstrucția fluxului sangvin.
  • Coarctație de aortă - îngustarea aortei și îngreunarea circulației și oxigenării.
  • Defecte de sept, atriale sau ventriculare - cazuri în care apar rupturi anormale în pereții inimii iar cele două atrii sau cele două ventricule permit circulația sângelui între ele, cauzând aritmie.
  • Atrezie valvulară, regurgitare valvulară - dacă valvele nu se închid corect, sângele nu va fi transportat corespunzător.
  • Canal atrioventricular - spațiul dintre atrii și ventricule nu este delimitat pentru că peretele atrial lipsește; este o complicație comună în sindromul Down.
  • Canal arterial - canalele arteriale lezate conduc la hipertrofia ventriculului stâng; condiția poate cauza insufiență cardiacă congestivă.
  • Tetralogia Fallot - cazul în care sunt prezente patru defecte congenitale: stenoza arterei pulmonare, defectul de sept atrial, defectul de sept ventricular, hipertrofia ventriculară dreaptă.
  • Boala lui Ebstein sau Anomalia lui Ebstein - o malformație rară în care valva tricuspidă, cea care separă atriul și ventriculul de pe partea dreaptă a inimii, nu este dezvoltată suficient; valva are dimensiuni prea mici și nu este la fel de eficientă pentru păstrarea ritmului cardiac.

Diagnosticarea defectelor cardiace congenitale se poate realiza la orice vârstă, mai ales dacă simptomele au fost subtile sau dacă s-a instalat recent ateroscleroza. Dacă ai dureri de piept în perioade de repaus, adresează-te medicului pentru un control.



 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie

  1. Studiul ”Global atlas on cardiovascular disease prevention and control”, publicat în World Stroke Organization, în 2011, autori: Mendis, Shanthi; Puska, Pekka et al.
  2. Studiul ”Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 310 diseases and injuries, 1990–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015”, publicat în Lancet, în 2016, autori: Theo Vos, Christine Allen et al.

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0