Utilizarea prelungita de antibiotice poate creste riscul de cancer de colon

Antibioticele sunt medicamente folosite pentru a trata infecțiile bacteriene, dar nu ar trebui luate decât la recomandarea medicului. Cercetări recente sugerează că administrarea de antibiotice pentru o perioadă îndelungată în tinerețe și în continuare la maturitate ar putea mări riscul de cancer de colon.

Antibioticele acționează fie prin distrugerea bacteriilor, fie prin oprirea multiplicării lor, ajutând astfel sistemul imunitar să elimine infecția bacteriană mai ușor. Aceste medicamente sunt utile pentru afecțiuni precum: infecții respiratorii bacteriene (pneumonie bacteriană), infecții ale tractului urinar, infecții cutanate severe, otită bacteriană sau infecții sinusale bacteriene.

Este important de reținut că antibioticele nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale (precum răceala sau gripa)! Pentru a evita rezistența la antibiotice, aceste medicamente trebuie luate doar la recomandarea specifică a medicului și trebuie urmată întreaga schemă de tratament, chiar dacă simptomele dispar înainte de finalul acestuia. Antibioticele luate pe o perioadă mai lungă, însă, pot avea efecte devastatoare în corp, inclusiv creșterea riscului de cancer de colon.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce legătură este între un cancer de colon și antibiotice?

O echipă de oameni de știință a descoperit în cadrul unui studiu că femeile care au luat antibiotice mai mult două săptămâni între 20 și 50 de ani au fost mai predispuse să dezvolte leziuni pe peretele colonului după vârsta de 60 de ani, spre deosebire de femeile care nu au urmat un tratament cu antibiotice pentru o perioadă îndelungată.

Dacă nu sunt înlăturate, aceste excrescențe, numite polipi sau adenoame, pot conduce la cancer de colon, „ceea ce sugerează că modificări ale bacteriilor prezente în mod natural în intestine, provocate de antibiotice, cresc riscul de a dezvolta cancer colorectal” a precizat liderul echipei de cercetare, dr. Andrew Chan.

Deși riscul de cancer de colon a crescut în aceste situații, nu sunt motive de îngrijorare pentru persoanele care trebuie să ia antibiotice din motive medicale evidente, a mai adăugat dr. Chan. De asemenea, acesta a atras atenția că studiul nu demonstrează că utilizarea pe termen lung a antibioticelor a fost cauza apariției polipilor, ci numai faptul că aceste două aspecte par a fi asociate.

Deși studiul s-a limitat la femei, e posibil că asocierea să apară și în rândul bărbaților, a mai spus medicul: „Este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege interacțiunea dintre modificările florei intestinale și riscul de a dezvolta cancer de colon”.

Antibioticele afectează diversitatea și numărul bacteriilor intestinale sau microbioamele. De asemenea, reduc rezistența la bacteriile toxice, ceea ce ar putea să joace un rol în dezvoltarea excrescențelor precanceroase. În plus, bacteriile care necesită administrarea de antibiotice ar putea provoca inflamații, despre care se știe că măresc riscul de cancer de colon, potrivit autorilor studiului.

Pentru acest studiu, dr. Chan și colegii săi au strâns informații de la peste 16.600 de femei cu vârste de peste 60 de ani. Acestea au furnizat un istoric al utilizării de antibiotice între 20 și 59 de ani. De asemenea, au făcut cel puțin o colonoscopie de-a lungul acestei perioade, în care s-au descoperit aproape 1.200 de polipi precanceroși.

Administrarea de antibiotice de către acele femei în ultimii patru ani nu a fost asociată cu riscul crescut de a dezvolta polipi, dar administrarea pe termen lung în trecut, da, a declarat dr. Chan. Spre exemplu, administrarea de antibiotice timp de două luni între 20 și 30 de ani și între 30 și 40 de ani a crescut cu 36% riscul de apariție a polipilor față de cele care nu au urmat un tratament cu antibiotice pe parcursul unei perioade îndelungate.

Oamenii de știință au descoperit că riscul a crescut și mai mult atunci când administrarea îndelungată de antibiotice a avut loc între 40 și 50 de ani. Nici administrarea pe termen mai scurt nu a fost fără riscuri. Potrivit studiului, și administrarea de antibiotice mai mult de 15 zile între 20 și 59 de ani crește riscul de polipi.

Că modificările florei intestinale provocate de antibiotice ar putea să crească riscul de a dezvolta cancer de colon sunt de acord și alți medici. „Plauzibilitatea biologică a acestor descoperiri s-ar explica prin modificări ale florei intestinale din colon după expunerea la antibiotice”, a spus gastroenterologul Patrick Okolo. Acest lucru întărește dovezile conform cărora bacteriile intestinale sunt importante pentru sănătate, a precizat acesta.

„Ar fi important să desfășurăm mai multe studii pentru a afla cauzele și a examina nuanțele în vederea stabilirii întinderii și veridicității constatărilor”, a mai spus dr. Okolo. Dr. Chan și echipa sa au recunoscut că studiul are limitări. În primul rând, nu au existat informații despre tipurile de antibiotice folosite. De asemenea, este posibil ca anumite excrescențe să fi existat înainte de administrarea antibioticelor, a fost concluzia cercetătorilor.

Riscul de cancer de colon, crescut într-adevăr și de antibiotice

O analiză de dată și mai recentă a confirmat faptul că, deși factorii de risc bine cunoscuți pentru apariția unui cancer de colon se numără obezitatea, sedentarismul, o alimentație prea bogată în grăsimi, consumul mare de alcool și fumatul, mai multe studii indică și un alt factor de risc potențial: antecedentele de utilizare a antibioticelor. Aceste cercetări mai noi au arătat că, cu cât o persoană a luat mai multe antibiotice, cu atât riscul de cancer de colon este mai mare, pentru că există un efect cumulativ.

Pe de o parte, cercetătorii au constatat că asocierea cea mai semnificativă dintre riscul de a dezvolta cancer de colon și antibiotice a fost cu antibioticele pe bază de chinolonă (cinoxacina, ciprofloxacina etc.), sulfonamidă și trimetoprim. Pe de altă parte, antibioticele pe bază de tetraciclină au părut să aibă un efect antiinflamator care scade riscul de oncogeneză. În orice caz, a fost concluzia cercetătorilor, mecanismul implică o perturbare a microbiomului intestinal. Având în vedere că ratele de cancer colorectal sunt în creștere la nivel mondial, savanții consideră că este nevoie de studii suplimentare care să descopere clar orice factor de risc asociat cu această boală.

Alte studii au sugerat potențiale asocieri între utilizarea antibioticelor și dezvoltarea și a altor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul pulmonar, limfomul, cancerul pancreatic, carcinomul cu celule renale și mielomul multiplu, ideea care a ieșit la suprafață fiind aceea că o disbioză intestinală de nivel scăzut cauzată de antibiotice ar putea cauza inflamație în altă parte a corpului.

Când ar trebui să iei antibiotice și când nu?

Subliniem că antibioticele trebuie luate doar în cazuri specifice și întotdeauna la recomandarea unui medic și că aceste medicamente sunt indicate doar pentru infecțiile bacteriene și nu funcționează pentru infecțiile virale, precum răceala sau gripa. Situații generale în care un medic ar putea recomanda antibiotice:

Infecții bacteriene diagnosticate
Infecții care durează mult timp sau se agravează
Simptome severe (febra persistentă poate sugera o infecție bacteriană)
În caz de risc crescut de complicații (la persoanele cu sistem imunitar slăbit sau la pacienții cu boli cronice care ar putea avea complicații în urma infecțiilor bacteriene)

Ia aceste medicamente exact așa cum au fost prescrise, pentru a evita dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Chiar dacă simptomele se calmează, este important să finalizezi tratamentul pentru a asigura eliminarea completă a bacteriilor. Nu folosi antibiotice rămase de la alte tratamente și nu le împărți cu alte persoane, deoarece fiecare infecție are specificul său!

Cum să ai grijă de sănătatea microbiomului intestinal?

Sănătatea microbiomului intestinal este crucială pentru digestie, imunitate și starea generală de bine, așa că e important să acorzi atenție alimentelor pe care le consumi zi de zi.

Adoptă o dietă diversificată și echilibrată

Consumă o varietate de alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele (fasole, linte etc.) și cerealele integrale. Fibrele sunt esențiale pentru bacteriile bune din intestin, care le folosesc drept hrană. De asemenea, hidratează-te corespunzător: apa este esențială pentru digestie și ajută la menținerea unei bune funcționări a intestinelor, favorizând un microbiom sănătos.

Nu uita de probiotice

Introdu alimente fermentate (iaurt, chefir, murături, kimchi, kombucha) în meniul tău obișnuit, deoarece sunt bogate în probiotice, adică bacterii benefice pentru intestin.

Consumă și prebiotice

Prebioticele sunt fibre nedigerabile care hrănesc bacteriile bune din intestin. Surse bune de prebiotice sunt usturoiul, ceapa, bananele, sparanghelul și fulgii de ovăz.

Limitează zahărul și alimentele ultra procesate

Consumul excesiv de zahăr și alimente ultra procesate (bomboane și prăjituri din comerț, margarină, supe la plic, brânză topită, mezeluri, chipsuri, produse de patiserie, produse de fast food etc.) favorizează creșterea bacteriilor dăunătoare, ceea ce afectează echilibrul microbiomului.

Gestionează stresul și somnul

Stresul poate influența negativ microbiomul intestinal. Activitățile de relaxare, exercițiile fizice și tehnicile de respirație pot ajuta la menținerea echilibrului microbiomului. Un somn de calitate este benefic nu doar pentru creier și corp, ci și pentru microbiom, influențând echilibrul florei intestinale.

Fii activ fizic regulat

Exercițiile fizice moderate, indiferent că sunt de forță sau cardio, au fost asociate cu o diversitate mai mare a bacteriilor intestinale și deci pot contribui la sănătatea generală a intestinului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bilbiografie:
NHS - Uses. Antibiotics
https://www.nhs.uk/conditions/antibiotics/uses/
ACS Journals - A growing link between antibiotics and colon cancer
https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/cncy.22582
Studiul „A growing link between antibiotics and colon cancer”, apărut în Cancer Cytopathology, Volume130, Issue5, May 2022, Pages 318-319, https://doi.org/10.1002/cncy.22582, autori: Bryn Nelson, Austin Wiles
PMC - Long-term use of antibiotics and risk of colorectal adenoma
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5628103/
Studiul „Long-term use of antibiotics and risk of colorectal adenoma”, apărut în Gut. 2017 Apr 4;67(4):672–678. doi: 10.1136/gutjnl-2016-313413, autori: Andrew T. Chan et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...