Anxietatea și inflamația: cum sunt corelate?

Deși există dovezi ale corelațiilor dintre inflamație și depresie, mai puține cercetări au examinat relația dintre inflamație și anxietate.

Anxietatea este normală, în sensul că majoritatea oamenilor se vor simți anxioși din când în când, însă pentru persoanele cu o tulburare de anxietate, senzația este mai frecventă, intensă și persistentă. Pentru aceste persoane, anxietatea este dificil de controlat și poate interfera cu viața de zi cu zi. Tulburările de anxietate sunt frecvente, milioane de oameni la nivel global confruntându-se cu aceste probleme.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Oamenii de știință încă nu cunosc cauzele precise ale anxietății, dar unii factori probabili includ supraactivitatea în anumite părți ale creierului, un dezechilibru al neurotransmițătorilor, moștenirea genetică, traumele, anumite trăsături de personalitate, durerea cronică și abuzul de substanțe.

Cât despre inflamație, aceasta este o reacție naturală și benefică la stimulii nocivi, cum ar fi iritanții sau agenții patogeni. Inflamația este, practic, un răspuns protector care ajută corpul să se debaraseze de inamici și să se protejeze. Cu toate acestea, dacă inflamația persistă, poate deteriora celulele și țesuturile pe care este concepută să le protejeze. Inflamația apare și în creier și, deși în parte poate fi protectoare, cercetătorii încearcă să afle dacă inflamația cronică ar putea influența dezvoltarea tulburărilor mentale.

Ce legătură este între anxietate și inflamație?

Deși există dovezi clare ale legăturilor dintre inflamație și depresie, mai puține cercetări au examinat relația dintre inflamație și anxietate. Trebuie precizat că tulburările de anxietate se caracterizează prin suferință mentală. Cu toate acestea, pot fi asociate și cu un risc crescut de boală coronariană, ateroscleroză și tulburări metabolice.

Deoarece aceste afecțiuni implică inflamație sistemică de nivel scăzut și pentru că depresia vine adesea mână în mână cu anxietatea, unii oameni de știință se întreabă dacă inflamația poate juca un rol în tulburările de anxietate. Atunci când investighează inflamația, savanții analizează markerii cheie din corp: proteina C reactivă (CRP), interleukina-6 (IL-6) și factorul de necroză tumorală (TNF-alfa).

Proteina C reactivă este eliberat de ficat ca răspuns la inflamație. Rolul său principal este de a se lega de markerii de pe celulele sau microorganismele moarte sau aflate pe moarte. Cercetătorii cred că prin legarea de ținta sa, proteina C reactivă ajută sistemul complement, care îmbunătățește capacitatea celulelor imune de a elimina agenții patogeni și celulele moarte. IL-6 și TNF-alfa sunt ambele citokine care favorizează inflamația. Citokinele reprezintă o categorie largă de proteine care joacă un rol important în comunicarea de la o celulă la alta.

În ultimii ani, dovezile conexiunilor dintre anxietate și inflamație au devenit mai puternice. Într-un studiu¹, oamenii de știință au evaluat o serie de markeri de inflamație și coagulare, inclusiv CRP, IL-6 și TNF-alfa la 853 de participanți. Cercetătorii le-au cerut, de asemenea, participanților să completeze un chestionar de 40 de întrebări pentru a evalua cât de anxioși s-au simțit în acel moment și, mai pe larg, cât de anxioși sunt în general. S-a observat astfel că scorurile mai mari de anxietate au fost asociate cu niveluri crescute de CRP, IL-6 și TNF-alfa la bărbați și cu niveluri mai ridicate de CRP și IL-6 la femei.

Descoperirea faptului că persoanele cu anxietate au un risc mai mare să se confrunte inflamația nu arată că inflamația cauzează anxietatea sau crește riscul de a dezvolta o tulburare.

Alți savanți au vrut să afle într-un studiu dacă inducerea unei stări de inflamație ar crește sentimentele de anxietate. Cercetătorii au declanșat inflamația prin injectarea participanților cu lipopolizaharidă, o componentă a membranei celulare a bacteriilor gram-negative, care poate induce în mod fiabil un răspuns inflamator.

Autorii studiului au descoperit că odată cu creșterea markerilor inflamatori, au crescut și sentimentele de anxietate. Ei au remarcat, de asemenea, că persoanele ale căror niveluri de IL-6 au crescut au avut și cele mai mari niveluri de anxietate.

Deși este greu de corelat anxietatea umană cu rezultatele unui studiu cu privire la sănătatea mentală a animalor, o cercetare efectuată pe șoareci a produs câteva rezultate interesante. De exemplu, un studiu² în care oamenii de știință au indus inflamații gastro-intestinale la șoareci sugerează că șoarecii au dezvoltat un comportament asemănător anxietății. Studiul a arătat, de asemenea, că Bifidobacterium longum, o bacterie probiotică, a contribuit la schimbarea comportamentului animalelor. Ce rol ar putea juca bacteriile intestinale în ceea ce privește anxietatea?

Anxietatea, inflamația și probioticele

Intestinul are un sistem nervos extrem de complex, denumit sistemul nervos enteric, pe care unii savanți îl numesc „al doilea creier”. Există o interacțiune complexă bidirecțională între sistemul nervos enteric și sistemul nervos central, deci, concret, bacteriile intestinale au o cale directă de comunicare cu creierul.

Unele cercetări au arătat deja legături între anxietate și modificări ale populațiilor de bacterii intestinale. Altele au investigat dacă anxietatea ar putea fi tratată folosind probiotice sau prebiotice. Alimentele probiotice conțin microorganisme vii, iar prebioticele sunt ingrediente nedigerabile care favorizează dezvoltarea bacteriilor.

O meta-analiză³ a adunat date din 34 de studii care investigau impactul prebioticelor și probioticelor asupra depresiei și anxietății și, chiar dacă cercetătorii nu au găsit niciun efect al prebioticelor, au concluzionat că probioticele au produs efecte mici, dar semnificative în caz de anxietate și depresie.

Deși este posibil să existe mai multe mecanisme, o modalitate prin care bacteriile intestinale pot influența nivelurile de anxietate este prin inflamație. Bacteriile intestinale au legături strânse cu sistemul nervos, dar interacționează și cu sistemul imunitar, care determină răspunsul inflamator. Chiar dacă există un mare interes pentru bacteriile intestinale în acest moment, mai sunt multe de aflat despre influența lor asupra stărilor mentale.

Totuși, cercetările nu au abordat întrebarea dacă inflamația provoacă sau exacerbează anxietatea sau dacă anxietatea este cea care promovează inflamația ori dacă reducerea inflamației ușurează simptomele de anxietate. Deși nu există răspunsuri precise, unele cercetări oferă indicii.

De exemplu, un studiu care s-a concentrat pe 316.904 de pacienți cu cancer a ajuns la concluzii interesante. După primirea unui diagnostic de cancer, oamenii prezintă un risc crescut de tulburări psihice. Oamenii de știință au colectat informații legat de care participanți au dezvoltat tulburări mentale și dacă luau aspirină sau alte antiinflamatoare nesteroidiene în anul de dinainte de diagnostic. 

Autorii au concluzionat că administrarea aspirinei înainte de diagnostic a fost asociată cu un risc scăzut de depresie, anxietate și tulburări legate de stres în primul an după diagnosticul de cancer. Alte studii, însă, nu au confirmat aceste rezultate, deci este nevoie în continuare de cercetări legate de conexiunea dintre anxietate și inflamație.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Anxiety in relation to inflammation and coagulation markers, among healthy adults: the ATTICA study
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16005881/
1. Studiul „Anxiety in relation to inflammation and coagulation markers, among healthy adults: the ATTICA study”, apărut în Atherosclerosis. 2006 Apr;185(2):320-6. doi: 10.1016/j.atherosclerosis.2005.06.001. Epub 2005 Jul 11, autori: Christos Pitsavos et al.
Pub Med - Chronic gastrointestinal inflammation induces anxiety-like behavior and alters central nervous system biochemistry in mice
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20600016/
2. Studiul „Chronic gastrointestinal inflammation induces anxiety-like behavior and alters central nervous system biochemistry in mice”, apărut în Gastroenterology. 2010 Dec;139(6):2102-2112.e1. doi: 10.1053/j.gastro.2010.06.063. Epub 2010 Jun 27, autori: Premysl Bercik et al.
Science Direct - Prebiotics and probiotics for depression and anxiety: A systematic review and meta-analysis of controlled clinical trials
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0149763419300533
3. Meta-analiza „Prebiotics and probiotics for depression and anxiety: A systematic review and meta-analysis of controlled clinical trials”, apărută în Neuroscience & Biobehavioral Reviews, Volume 102, July 2019, Pages 13-23, https://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2019.03.023, autori: Richard T. Liu et al.
Merck Manual - Overview of Anxiety Disorders
https://www.merckmanuals.com/professional/psychiatric-disorders/anxiety-and-stressor-related-disorders/overview-of-anxiety-disorders


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0