Impactul bolilor inflamatorii intestinale asupra femeii vs barbatului

Cu toate că bolile inflamatorii intestinale au, în mare, aceleași simptome și aceeași evoluție la femei și la bărbați, există totuși anumite diferențe în funcție de gen. Femeile sunt, în general, mai expuse riscului de a face o boală autoimună în comparație cu bărbații, însă atunci când vorbim despre bolile inflamatorii intestinale, și acestea de natură autoimună, ambele genuri sunt la fel de predispuse.

Bolile inflamatorii intestinale sunt un grup de afecțiuni cronice caracterizate prin inflamația cronică a tractului gastrointestinal. Cele două afecțiuni principale din această categorie sunt boala Crohn și colita ulcerativă. Boala Crohn poate afecta oricare parte a tubului digestiv, de la gură până la anus, în timp ce colita ulcerativă se caracterizează prin inflamația și ulcerațiile în colon și rect.

Ambele afecțiuni pot fi debilitante și au un impact semnificativ asupra calității vieții persoanelor care le suferă. Și femeile și bărbații pot fi afectați de bolile inflamatorii intestinale, dar există unele diferențe între impactul acestor boli asupra celor două genuri.

Recomandările Experților DOC

Factori de risc comuni pentru boala Crohn și colita ulcerativă

În ceea ce privește factorii de risc pentru aceste boli, există anumite aspecte care pot crește probabilitatea de a dezvolta una dintre ele:

Istoric familial

Dacă ai un membru al familiei de gradul întâi (părinte sau copil) care suferă de una dintre aceste boli, ai risc crescut de a o dezvolta și tu.

Factori genetici

Există anumite variante genetice care au fost asociate cu riscul de a dezvolta bolile inflamatorii intestinale. 

Rasa și etnia

Unele grupuri etnice sunt mai susceptibile decât altele să dezvolte aceste afecțiuni. De exemplu, unele persoane de origine evreiască - evreii ashkenazi - au un risc crescut de a dezvolta boala Crohn.

Fumatul

Fumatul este un factor de risc cunoscut pentru boala Crohn. În schimb, oricât ar părea de greu de crezut, fumatul poate avea un efect protector asupra colitei ulcerative, ceea ce înseamnă că fumătorii pot avea un risc mai scăzut de a se confrunta cu simptomele bolii. Se pare că nicotina, care suprimă sistemul imunitar, reduce și inflamația din colita ulcerativă și stimulează producția de mucus.

Ca diferență, boala Crohn poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la persoanele tinere, în special în adolescență și la adulții tineri, în timp ce colita ulcerativă este mai frecventă la adulții tineri și persoanele de vârstă mijlocie. 

Diferențe între femei și bărbați în ce privește bolile inflamatorii intestinale

Iată despre ce deosebiri se poate vorbi:

Factorii de risc

O diferență majoră între femei și bărbați constă în expunerea la factorii de risc. Cu toate că nu se cunosc cauzele apariției bolilor inflamatorii intestinale, medicii au anumite suspiciuni în acest sens, bănuind că factorii de mediu ori cei hormonali au o contribuție în declanșarea unei asemenea boli.

Un exemplu de factor care contribuie la apariția bolii Crohn, de pildă, este apendicita. Îndepărtarea pe cale chirurgicală a apendicelui inflamat poate crește riscul de boala Crohn, mai ales în rândul femeilor. Un studiu făcut pe această temă de o echipă de cercetători americani în colaborare cu oameni de știință europeni arată că riscul crescut de boală Crohn al unei femei persistă pe o perioadă de 20 de ani după intervenția chirurgicală pentru tratarea apendicitei.

Manifestările la nivel cutanat

O altă diferență între bolile inflamatorii intestinale la femei și la bărbați constă în manifestările extraintestinale ale bolii, mai ales la nivel cutanat. Eritemul nodos și piodermita gangrenoasă sunt exemple de afecțiuni cutanate asociate cu bolile inflamatorii intestinale.

Diagnosticul de boală inflamatorie intestinală este un factor de risc pentru aceste boli ale pielii, însă și genul feminin reprezintă un factor de risc. Asta înseamnă, pe de o parte, că femeile cu boli precum Crohn sau colita ulcerativă sunt mai expuse riscului de a avea de-a face cu o asemenea afecțiune dermatologică, în comparație cu bărbații diagnosticați cu aceeași boală intestinală.

Manifestările hepatice

Bărbații, pe de altă parte, sunt mai expuși complicațiilor hepatice. Colangita sclerozantă primară poate să apară ca o complicație extraintestinală a colitei ulcerative sau a bolii Crohn, iar bărbații sunt mai expuși acestui risc. Femeile rareori au ambele diagnostice - pe cel de boală inflamatorie intestinală și pe cel de colangită sclerozantă primară.

Fertilitatea

Fertilitatea nu este afectată de boală în sine, ci mai degrabă de renunțarea voluntară a pacienților, fie ei bărbați sau femei, de a face copii. Totuși, sulfasalazina, folosită în tratarea bolilor inflamatorii intestinale, poate afecta fertilitatea bărbatului. Sulfasalazina are un efect negativ reversibil asupra spermei, afectându-i temporar calitatea. Fertilitatea femeii nu este afectată în niciun fel de tratamentul pe bază de sulfasazină.

Recuperarea după operație

Și recuperarea după intervenția chriurgicală de tratare a bolilor inflamatorii intestinale diferă la bărbați și la femei. Concret, după intervenția chirurgicală folosită pentru tratarea bolii Crohn, femeile se recuperează mai rapid decât bărbații. Acestea au nevoie de o medie de 4,8 ani pentru a se recupera complet după operație, în timp ce bărbații au nevoie de aproximativ 6,5 ani. Totodată, în cazul femeilor poate fi necesară îndepărtarea părții finale a intestinului subțire, adică a ileonului. La bărbați, însă, rareori este necesară această procedură.

Riscul de cancer colorectal

O analiză a mai multor studii a a arătat și că riscul de cancer colorectal e diferit în cazul femeilor cu boală inflamatorie intestinală, în comparație cu bărbații cu o asemenea afecțiune. Riscul de cancer de colon este mai mare la bărbați decât la femei, atunci când există diagnosticul de boala Crohn sau colită ulcerativă.

Evoluția bolii

Evoluția bolii la femei, comparativ cu evoluția la bărbați, poate fi diferită și din cauza tratamentului administrat adesea în mod diferit. Asta pentru că boli precum colita ulcerativă, de pildă, apar în perioada fertilă a femeii, fapt care impune anumite limitări din punct de vedere al tratamentului administrat. Dacă femeia rămâne însărcinată sau alăptează, va primi un tratament diferit, iar evoluția bolii va fi, de asemenea, alta.

Tratamentul pentru boala Crohn

Scopul tratamentului este de a controla inflamația, de a calma simptomele, de a menține remisiunea și de a preveni complicațiile. 

Medicamente

Medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi aminosalicilații (mesalamina, sulfasalazina), pot fi utilizate pentru a controla inflamația în cazurile ușoare sau moderate de boală Crohn.
Corticosteroizii, cum ar fi prednisonul, pot fi folosiți pe termen scurt pentru a reduce inflamația și a ameliora simptomele în cazurile severe sau în perioadele de exacerbare.
Medicamentele precum azatioprina, mercaptopurina și metotrexatul pot fi utilizate pentru a suprima sistemul imunitar și a menține remisiunea.
Anticorpii monoclonali, cum ar fi infliximab, adalimumab, certolizumab pegol și vedolizumab, pot fi utilizați pentru a bloca inflamația și pentru a reduce simptomele în cazurile moderate până la severe. 

Nutriție

Dieta joacă un rol important în gestionarea simptomelor. Unii pacienți pot beneficia de o dietă specială, cum ar fi dieta prin excludere sau o dietă cu conținut scăzut de fibre. Un dietetician sau specialist în nutriție poate ajuta la elaborarea unui plan alimentar adecvat.

Intervenție chirugicală

În cazurile severe sau în care complicațiile nu pot fi gestionate cu medicamente, poate fi necesară intervenția chirurgicală. În acest caz, vor fi eliminate părți afectate ale intestinului sau pot fi corectate fistulele și abcesele.

Managementul simptomelor

Alte medicamente pot fi prescrise pentru controlul simptomelor, cum ar fi antidiareicele, antiemeticele sau analgezicele.

Terapie de susținere

Terapia psihologică sau consilierea pot ajuta pacienții să facă față stresului și anxietății asociate în multe cazuri cu boala Crohn.

Tratamentul pentru colita ulcerativă

Iată câteva opțiuni de tratament pentru colita ulcerativă:

Medicamente

Medicamentele precum mesalamina, sulfasalazina și olsalazina pot fi utilizate pentru a controla inflamația și pentru a menține remisiunea în cazurile ușoare sau moderate de colită ulcerativă.

Prednisonul poate fi prescris pentru a reduce inflamația și a calma simptomele în cazurile severe sau în perioadele de exacerbare. Cu toate acestea, fiind vorba de un corticosteroid, acesta poate avea efecte secundare semnificative și deci nu este potrivit pentru tratament pe termen lung.

Medicamentele precum azatioprina și mercaptopurina pot fi prescrise pentru a suprima sistemul imunitar și pentru a menține remisiunea în cazurile moderate până la severe de colită ulcerativă.

Anticorpii monoclonali, cum ar fi infliximab, adalimumab, golimumab și vedolizumab, pot fi și aceștia utilizați pentru a bloca inflamația și pentru a reduce simptomele în cazurile moderate până la severe. Aceste medicamente sunt administrate prin injecții sau perfuzii.

Alimentație

Pacienții cu colită ulcerativă au nevoie să fie atenți la ce mănâncă. Se recomandă spre consum alimente cu mai puține fibre, cum ar fi cerealele rafinate (pâine albă, orez alb), legume gătite, fără coajă și semințe, carne, pește, ouă.

Intervenție chirurgicală

În cazurile mai grave sau când complicațiile colitei ulcerative nu pot fi gestionate cu medicamente, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Aceasta poate implica eliminarea completă a colonului (colectomie) și crearea unei ileostomii sau a unei pungi de colostomie.

Managementul simptomelor

Ca și în cazul bolii Crohn, pot fi prescrise și alte medicmaente pentru controlul simptomelor, cum ar fi antidiareicele, antiemeticele sau analgezicele.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Inflammatory bowel disease
https://www.nhs.uk/conditions/inflammatory-bowel-disease/
NCBI - Sex-based differences in inflammatory bowel diseases: a review
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7236567/
Studiul „Sex-based differences in inflammatory bowel diseases: a review”, apărut în Therap Adv Gastroenterol. 2020; 13: 1756284820915043. Published online 2020 Apr 28. doi: 10.1177/1756284820915043, autori: Sheila D. Rustgi et al.
NCBI - Sex-Specific Issues in Inflammatory Bowel Disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4965619/
Studiul „Sex-Specific Issues in Inflammatory Bowel Disease”, apărut în Gastroenterol Hepatol (N Y). 2015 Sep; 11(9): 592–601., autori: Elizabeth Rosenblatt, Sunanda Kane


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0