Cum ne influenteaza miscarea gandirea si starea de spirit?

Există multe dovezi științifice că mișcarea este bună pentru sănătatea fizică, dar, în ultimii ani, apar tot mai multe cum că activitatea fizică este importantă și pentru starea de spirit. Să vedem cum sunt conectate mișcarea cu gândirea, emoțiile și pishicul, în general și cum poți să fii mai activ în viața ta de zi cu zi.

Deși la începuturile omenirii mișcarea era extrem de importantă și practicată zilnic, în căutarea hranei și a adăpostului, prezentul ne îndeamnă de cele mai multe ori să nu mai mișcăm un deget: mulți oameni lucrează de acasă sau au o muncă sedentară la birou ori în alte spații, comandă mâncarea în loc să meargă la piață și să cumpere ingrediente și să o gătească singuri și mai și petrec prea mult timp în fața televizorului sau a calculatorului. Sunt tot mai deprimați, anxioși, iau în greutate... și nu știu de ce.

Ei bine, oamenii de știință subliniază încă o dată că sedentarismul nu are legătură doar cu faptul că poate veni cu kilograme în plus, care pot aduce o mulțime de probleme de sănătate, ci afectează și psihicul. Starea de spirit are de suferit atunci când mișcarea lipsește din programul zilnic, gândirea și emoțiile fiind deopotrivă afectate.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Mișcarea îmbunătățește și psihicul, nu doar fizicul

Cercetările adunate în ultimii ani arată că activitatea fizică moderată, de mai multe ori pe săptămână, indiferent că vorbim de mers pe jos sau pe bicicletă, alergare, înot, yoga, dans, gimnastică în casă ori săpat în grădină, ne ajută nu doar să ne scădem riscul cardiovascular, riscul de diabet și pe cel de obezitate, dar contribuie și la o mai mare claritate a minții, la combaterea stresului și la o mai bună gestionare a emoțiilor, fie ele pozitive sau negative.

Gândirea devine mai clară prin activitate fizică

Alergarea sau mersul în pas vioi permit minții să rătăcească, reducând temporar activitatea în regiunile prefrontale ale creierului (cele care favorizează gândirea rațională, în linie dreaptă), iar studiile științifice sugerează că reducerea activității acestora din când în când permite o revigorare a creativității și apariția unor idei care să ne ajute să ne rezolvăm mai ușor problemele.

Creierul rămâne mai bine funcțional și la bătrânețe cu ajutorul mișcării

Cercetările arată că exercițiile de forță (cele cu propria greutate, cu benzi de rezistență sau cu greutăți mici) nu doar că ne fac mai puternici fizici și mai rezistenți, dar contribuie și la o mai bună funcționare a creierului pe termen lung. Se pare că oamenii care își păstrează forța fizică la vârsta a treia au mai multă materie cenușie decât cei care sunt mai slăbiți și, în plus, au un risc mai mic de boli neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson etc.).

Starea de spirit are de câștigat dacă faci regulat sport

Un corp armonios și un fizic puternic influențează în bine psihicul și prin faptul că persoana se simte mai bine în pielea ei, are o stimă de sine crescută și o mai multă încredere în sine. Din păcate, mai spun oamenii de știință, se observă o scădere a forței musculare la generațiile mai tinere, tocmai din cauză că mișcarea nu mai este o prioritate și sedentarismul tinde să fie acaparator. 

Vestea bună, mai spun aceștia, este că oricine poate schimba oricând macazul de la a fi total inactiv la a face mai multă mișcare și că efectele asupra fizicului și psihicului nu vor întârzia să apară. Și dacă nu ai făcut sport în tinerețe, dar mișcarea începe să devină parte a programului tău la 40, 50 sau 60 de ani, o să începi să vezi rezultate bune în ce privește gândirea, starea de spirit și gestionarea emoțiilor.

Mișcarea în orice formă este de folos

Nu e nevoie să devii campion la înot sau să alergi la maraton pentru a te bucura de beneficiile exercițiului fizic: mișcarea, chiar și în cele mai mărunte forme, este de folos și pentru fizicul, și pentru psihicul tău.

Respirația controlată, un exercițiu bun pentru creier

Chiar și cea mai mică formă de mișcare, cum ar fi respirația conștientă, este de ajutor pentru psihicul uman. Poate ai mai auzit de exercițiile de respirație recomandate pentru persoanele care suferă de anxietate, însă e bine de știut că oricine poate beneficia de pe urma acestora. Aerul care intră și iese din nas și din gură în mod controlat (prin inspirații profunde și expirații profunde menținut un număr de secunde) oxigenează mai bine sângele, sprijină gândirea și memoria și ne ajută să luăm mai ușor decizii.

Postura corporală potrivită ajută la combaterea stresului

Știai că o postură corporală neglijentă, în care stai cocoșat sau strâmb, nu doar că te predispune la dureri articulare, dar îți afectează și psihicul? Unele studii au concluzionat că, atunci când îți îndrepți spatele și stai cu bărbia puțin mai ridicată, acest aspect vine cu o atitudine mintală pozitivă și te ajută să lupți mai bine cu stresul. De asemenea, postura corectă te ajută să te recuperezi psihic mai ușor după un eveniment stresant.

Dansul, o activitate utilă pentru psihicul uman la orice vârstă

Copiii foarte mici tind să se miște în ritmul muzicii atunci când aud o melodie, tinerilor, dar și adulților le place să danseze în cluburi, iar vârstnicii nu spun nici ei nu dansului când aud câte o melodie care le amintește de lucruri frumoase. Cercetătorii spun, mai în glumă, mai în serios, că acest lucru se întâmplă deoarece oamenii, ca specie, sunt născuți să danseze. Dansul aduce un zâmbet pe fața oricui, deci starea de spirit este automat mai bună, datorită eliberării de dopamină, iar mișcarea aferentă face bine corpului. 

Mai mult decât atât, un studiu a arătat că adulții care dansează regulat împreună, fie acasă, cu partenerul, fie cu alți membri ai familiei, fie undeva într-un club, cu prietenii, tind să se simtă mai puțin egoiști, mai puțin îndreptați spre sine, și mai apropiați și mai conectați cu acele persoane alături de care dansează.

Cum să introduci mai multă mișcare în viața ta de zi cu zi?

Iată câteva idei care să te ajute să înglobezi mișcarea în programul tău obișnuit:

  • Mergi zilnic la o plimbare în jurul cartierului tău, prin parc sau prin alte zone verzi. Plimbările sunt o modalitate excelentă de a introduce mișcarea în rutina ta zilnică și de a beneficia de aerul proaspăt. Mai ales dacă mai ai pe cineva cu care să ieși la aceste plimbări, starea de spirit poate deveni chiar și mai bună.
  • Dacă preferi să te miști în casă ori în curte, stabilește un program regulat de exerciții și încearcă să te ții de el. Poți începe cu sesiuni scurte și să crești gradual durata sau intensitatea exercițiilor pe măsură ce te obișnuiești.
  • De câte ori e posibil, urcă și coboară pe scări în loc să iei scările rulante sau liftul. Mersul rapid sau alergatul pe scări este și acesta o modalitate eficientă de a-ți întări mușchii și de a-ți crește ușor ritmul cardiac. 
  • Găsește și modalități de a face exerciții în timp ce îți desfășori activitățile zilnice, cum ar fi ridicarea unor greutăți mici în timp ce te uiți la televizor sau câteva mișcări de stretching în timp ce aștepți să fiarbă apa pentru ceai sau cafea. Exercițiile de întindere și de mobilitate te ajută să îți menții flexibilitatea și să previi căderile și leziunile.
  • Implică-te, împreună cu familia și cu prietenii, în activități recreative active care îți plac, cum ar fi dansul, mersul pe bicicletă, drumețiile la pădure, yoga sau alte sporturi de echipă sau individuale. Puteți organiza împreună chiar competiții sportive în familie sau între prieteni, în așa fel încât să faceți și mișcare, și să vă și distrați.
  • De câte ori e posobil, optează pentru deplasarea activă la sau de la serviciu, cum ar fi pe jos sau cu bicicleta, în locul utilizării mașinii personale sau a altor mijloace de transport.
  • Stabilește-ți obiective realiste și măsurabile în ceea ce privește activitatea fizică și încurajează-te să le atingi treptat, dar nu te forța și nu te pedepsi prea aspru când nu reușești. Important este să găsești activități care să îți facă plăcere și pe care să le integrezi în rutina ta zilnică pentru a menține un stil de viață activ și sănătos.

H2 Dacă suferi de o boală cronică...
Mișcarea este necesară nu doar pentru oamenii sănătoși, ci și pentru cei care suferă de boli cronice precum diabetul sau artroza, doar că recomandările în cazul acestora pot fi diferite. În caz de boală, corelată și cu tratamente medicamentoase, recomandarea noastră este să ceri sfatul medicului tău curant pentru ca acesta să îți spună exact ce fel de mișcare și în ce cantitate este mai potrivită pentru tine. Unele tipuri de mișcare pot să-ți facă mai mult rău decât bine, de aceea e bine să știi ce se potrivește cu boala ta și ce nu.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
New Scientist - How the way you move can change the way you think and feel
https://www.newscientist.com/article/mg25033350-400-how-the-way-you-move-can-change-the-way-you-think-and-feel/
BMC - The impact of sports participation on mental health and social outcomes in adults: a systematic review and the ‘Mental Health through Sport’ conceptual model
https://systematicreviewsjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13643-023-02264-8
Studiul „The impact of sports participation on mental health and social outcomes in adults: a systematic review and the ‘Mental Health through Sport’ conceptual model”, apărut în Syst Rev 12, 102 (2023). https://doi.org/10.1186/s13643-023-02264-8, autori: Eather, N., Wade, L., Pankowiak, A. et al.
NCBI - An empirical study of physical activity and sports affecting mental health of university students
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9478583/
Studiul „An empirical study of physical activity and sports affecting mental health of university students”, apărut în Front Psychol. 2022; 13: 917503. Published online 2022 Sep 2. doi: 10.3389/fpsyg.2022.917503, autori: Lu Congsheng et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0