Cancerul de col uterin si fertilitatea
În prezent, se consideră că un cancer de col uterin (cervix) depistat precoce și tratat este compatibil cu fertilitatea. Însă nu toate situațiile sunt fericite, mai ales dacă boala s-a instalat la o vârstă mult prea tânără sau dacă depistarea a fost tardivă, în stadii avansate ale bolii, când și exciziile țesuturilor canceroase sunt mai întinse.
Chiar dacă nu și-a planificat în vitorul apropiat un copil, pierderea fertilității poate fi traumatizantă pentru o femeie, fiind asimilată cu un drum închis pe linia maternității. Evident, cu suportul unui psiholog și prin adoptarea unui copil, de exemplu, acest aspect al feminității poate fi rezolvat la modul fericit. Însă implicațiile psihologice sunt delicate, mai ales pentru o persoană care se confruntă cu un diagnostic de cancer de col uterin.
Multe femei se simt extrem de revoltate dacă medicul apreciază că au nevoie ca tratament de o histerectomie (îndepărtarea uterului pe cale chirurgicală), acest lucru resimțindu-se chiar și la cele care au deja copii, sunt trecute de prima tinerețe, ba chiar au ajuns deja la menopauză.
În plan psihologic și mintal, eliminarea chirurgicală a organelor de reproducere interne, chiar și ca „monedă de schimb” pentru păstrarea vieții și a sănătății generale, are un impact psihologic major asupra feminității și autopercepției. Să vedem mai departe ce legătură este între fertilitatea unei femei și cancerul de col uterin și ce se poate face pentru a preveni această maladie.
Tratamentul pentru cancerul de col uterin și fertilitatea
Cu îngrijorarea și anxietatea se confruntă și femeile cu modificări precanceroase sau un frotiu anormal, însă, în lipsa histerectomiei, tratamentul specific leziunilor pe colul uterin nu afectează definitoriu capacitatea de a rămâne gravidă. Pentru cele mai multe femei, tratamentul nu va cauza probleme în timpul sarcinii viitoare.
Dar, în urma terapiilor de conizație sau de tip LLETZ (excizia mare a zonei transformate, cu ajutorul laserului) se instalează o creștere a riscului de naștere prematură sau de a naște un copil cu o greutate scăzută. Ablația cu laser nu crește riscul de a avea probleme în sarcină și, în plus, riscul de a dezvolta reacții adverse grave în timpul sarcinii, este mic.
Cercetătorii care au analizat studiile privind efectele tratamentului chirurgical limitat al cancerului de col uterin asupra sarcinii și au publicat o analiză sistematică a rezultatelor au descoperit că femeile care au trecut printr-o conizație și LLETZ (numită și excizie electrochirurgicală cu ansă sau electrocauterizare cu ansă) au avut un risc mai mare de naștere prematură (înainte de 37 săptămâni).
Și riscul copiilor lor de a avea o greutate mică la naștere (sub 2,5 kg) a fost ceva mai mare în aceste cazuri. Este posibil ca femeile care au suferit un tratament de conizație pentru o rană pe col să aibă indicația de naștere prin cezariană, iar în cazul intervenției cu laser (LLETZ) să prezinte un risc mai mare de „rupere a apei” precoce (ruptura prematură a membranelor). De asemenea, s-a arătat că acest risc a fost direct proporțional cu cantitatea de țesut de col uterin eliminat, riscul de naștere timpurie fiind mai mare pentru femeile care au avut un tratament mai adânc de 10 mm.
Toate aceste riscuri, însă, nu pun în pericol major mama sau viitorul bebeluș, astfel încât aceasta reprezintă o veste bună pentru femeile care își depistează precoce modificările epiteliale precanceroase de la nivelul colului uterin și care recurg rapid la terapiile de excizie chirurgicală localizate.
Semne și simptome în cancerul de col uterin
Este extrem de important ca boala să fie depistată precoce, pentru a nu afecta în vreun fel sănătatea sistemului reproducător al femeii. Însă femeile cu cancer de col uterin precoce și cu leziuni precanceroase nu au, de regulă, simptome. De cele mai multe ori, simptomele nu încep să apară până când cancerul nu a devenit invaziv și până când nu se dezvoltă în țesuturile din apropiere. Când se întâmplă aceste lucruri, cele mai frecvente simptome sunt:
- Sângerările vaginale anormale, cum ar fi sângerarea după raportul sexual (penetrare vaginală), sângerarea după menopauză, sângerare și spotting între menstruații și faptul că pacienta are menstruații care sunt mai lungi și mai abundente decât în mod normal. Sângerarea poate să apară după spălăturile vaginale sau după o examinare pelvină.
- Secreții neobișnuite din vagin - secrețiile pot conține sânge într-o oarecare măsură și pot să apară între menstruații sau după instalarea menopauzei.
- Durere în timpul sexului.
Aceste semne și simptome pot fi cauzate, însă, și de alte afecțiuni, nu doar de cancerul de col uterin. Chiar și așa, dacă ai oricare dintre aceste simptome, e important să mergi la medicul ginecolog cât mai repede.
Cât de important e diagnosticul precoce în cancerul de col uterin?
Ignorarea simptomelor precum cele de mai sus poate permite cancerului să se dezvolte și să ajungă într-un stadiu mult prea avansat, iar astfel scad șansele ca tratamentul să fie eficient. De aceea, e necesar să mergi la medicul ginecolog în mod regulat, să faci testul Babeș-Papanicolau (PAP) și alte investigații pe care ți le recomandă medicul. În cazul în care sunt depistate modificări la nivelul celulelor, există tratament, iar șansele de a învinge boala sunt foarte mari în stadii incipiente.
De ce e bine să te testezi? Cum spuneam, cu cât sunt depistate mai repede problemele în sfera ginecologică, cu atât șansele de tratament eficient sunt mai mari. Testul Babeș-Papanicolau (PAP) este cel mai important dintre testele care se fac. Toate femeile ar trebui să înceapă să se testeze pentru cancerul de col uterin de la vârsta la care și-au început viața sexuală. După vârsta de 30 de ani, screeningul se face cu un test Papanicolau o dată pe an și o testare HPV la fiecare 5 ani.
Cancer de col uterin - prevenire
Prevenirea cancerului de col uterin este crucială pentru sănătatea femeilor. Acestea sunt câteva modalități:
Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV)
HPV este principalul factor de risc pentru cancerul de col uterin. Vaccinul împotriva HPV este disponibil și poate preveni infecțiile cu tulpinile de HPV responsabile de majoritatea cazurilor de cancer de col uterin. Este indicat ca fetele și băieții să fie vaccinați înainte de debutul vieții sexuale; vaccinul se recomandă începând cu vârsta de 9 ani până la 26, de preferat, pentru eficiență maximă, însă specialiștii spun că se poate face și de persoanele până în 45 de ani.
Testări regulate
Testul PAP și testul HPV sunt metode importante de screening pentru cancerul de col uterin. Femeile ar trebui să facă testul PAP în mod regulat (de obicei, o dată pe an după vârsta de 30 de ani sau la recomandarea medicului) pentru a detecta modificările celulare anormale. Testul HPV poate fi folosit ca metodă suplimentară, în funcție de recomandările medicului.
Evitarea fumatului
Fumatul poate crește riscul de cancer de col uterin deoarece substanțele chimice din fumul de tutun pot afecta direct celulele cervicale, provocând leziuni și modificări genetice care pot duce la transformarea lor în celule canceroase. Fumatul afectează sistemul imunitar, reducând capacitatea organismului de a combate infecțiile, inclusiv infecțiile cu HPV. Mai mult, se pare că fumatul poate face ca infecția cu HPV să devină mai agresivă. Acest lucru crește probabilitatea apariției unor modificări celulare anormale la nivelul colului uterin, care pot evolua în cancer.
Practicarea sexului sigur
Utilizarea consistentă a prezervativelor când nu se cunosc date despre sănătatea sexuală a partenerului poate reduce riscul de a contracta HPV și alte infecții cu transmitere sexuală. Limitarea numărului de parteneri sexuali și menținerea unei relații monogame poate reduce riscul de expunere la HPV și alte infecții.
Nutriție sănătoasă
O dietă echilibrată, bogată în legume și fructe, poate sprijini sistemul imunitar și poate contribui la prevenirea cancerului de col uterin. Consumul excesiv de alcool crește riscul de cancer de col uterin, de aceea limitarea este importantă pentru prevenire.
Cum se poate crește fertilitatea feminină?
- Adoptă o alimentație bogată în fructe, legume, proteine slabe și grăsimi sănătoase, evitând zahărul și sarea în exces și combinațiile de zahăr, grăsimi și făină albă, dar și excesul de alcool. De asemenea, caută să te menții la o greutate adecvată, deparece greutatea corporală nepotrivită poate afecta ovulația și fertilitatea.
- Fumatul influențează negativ fertilitatea la femei și bărbați, deci renunțarea la fumat poate îmbunătăți șansele de concepție.
- Și stresul excesiv afectează hormonii care reglează ovulația, deci e important să găsești activități care să te ajute să combați stresul, fie că e vorba de mai multe mișcare, întâlniri cu persoane dragi sau citit și aromaterapie.
- Dacă suferi de boli precum diabet sau sindromul ovarelor polichistice, urmează tratamentele indicate de medici, deoarece gestionarea acestor probleme poate îmbunătăți fertilitatea. Dacă ai infecții cu transmitere sexuală, tratează-le conform indicațiilor, deoarece și acestea afectează fertilitatea.
Dacă ai dificultăți în a rămâne gravidă, mergi împreună cu partenerul la un medic specializat în fertilitate. Acesta vă poate recomanda amândurora teste pentru a descoperi cauzele posibile și vă poate oferi opțiuni de tratament.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - What Is Cervical Cancer?
https://www.cancer.gov/types/cervical
MDPI - Reproductive and Obstetric Outcomes after Fertility-Sparing Treatments for Cervical Cancer: Current Approach and Future Directions
https://www.mdpi.com/2077-0383/12/7/2614
Studiul „Reproductive and Obstetric Outcomes after Fertility-Sparing Treatments for Cervical Cancer: Current Approach and Future Directions”, apărut în J. Clin. Med. 2023, 12(7), 2614; https://doi.org/10.3390/jcm12072614, autori: Milan Terzic et al.
Te-ar mai putea interesa și...
